Ghid Evaluarea Nevoilor de Asistenta Sociala

EVALUAREA NEVOILOR
DE ASISTENÞÃ SOCIALÃ
GHID
METODOLOGIC
Noiembrie 2004
Aceastã publicaþie a apãrut cu sprijin tehnic din partea Programului de Reformã
Guvernamentalã prin Parteneriate Durabile (GRASP). GRASP, finanþat de Guvernul S.U.A.
prin USAID, este menit sã consolideze administraþia publicã localã ºi guvernarea
democraticã în România. Implementat de Development Alternatives, Inc. (DAI) cu sprijinul
unei echipe de subcontractori internaþionali, GRASP doreºte sã consolideze capacitatea
tehnicã ºi financiarã a administraþiei locale, sã stimuleze dezvoltarea economicã localã ºi sã
promoveze parteneriatele public-privat în scopul îmbunãtãþirii eficienþei ºi calitãþii serviciilor
publice.
Aceastã publicaþie a apãrut cu sprijinul Agenþiei Statelor Unite pentru Dezvoltare

Internaþionalã, conform prevederilor contractului cu numãrul 186-A-00-02-00107-00.
Opiniile exprimate în lucrare aparþin autorilor ºi nu reflectã în mod necesar punctul de
vedere al Agenþiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã.
PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DEL
Mulþumiri
Acest manual este rezultatul colaborãrii dintre experþii Echipei Servicii Publice din cadrul
Programului USAID de Reformã Guvernamentalã prin Parteneriate Durabile ºi experþi independenþi
din România. Contribuþii valoroase au avut ºi reprezentanþii universitãþilor „ªtefan cel Mare” din
Suceava, „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi ºi „Babeº Boyai” din Cluj.
Director
Roger Vaughan
Autori Revizuit de:

Dan Chiribucã - expert Cristina Vladu - GRASP
Mircea Comºa - expert Sam Coxson - GRASP
Contribuþii:
Carmen Bãlan Universitatea „ªtefan cel Mare”, Suceava
Sebastian Nãstuþã Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi
Liviu Bujan Universitatea „Babeº Boyai”, Cluj
Ghid 3
PREFAÞÃ
Cele circa 50 de pagini ale lucrãrii “Evaluarea nevoilor de asistenþã socialã” reprezintã un
foarte frumos ºi bine conceput ghid metodologic, aºa cum de fapt, se ºi subintituleazã.
Acesta oferã celor interesaþi în a desfãºura studii asupra condiþiilor de viaþã ºi problemelor
þinând de asistenþa socialã un îndreptar deosebit de folositor în proiectarea, desfãºurarea ºi
valorificarea cercetãrilor. Astfel, în prima parte, sunt trecute în revistã câteva aspecte esenþiale ce
trebuie avute în vedere în abordarea problematicii sociale, pentru ca în anexe sã se prezinte
instrumente de lucru (chestionare, modele de eºantioanare, instrucþiuni pentru coordonatori ºi
operatori etc.), acestea fiind deosebit de pertinente ºi adecvate scopului pentru care au fost
prevãzute.
În felul acesta se oferã un cuantum de minime cunoºtinþe ºi celor care nu au studii de

specialitate pentru realizarea de investigaþii, de mai micã sau mai mare amploare, care cu siguranþã
conduc la obþinerea unui plus de informaþii faþã de cele provenite doar din experienþa lor cotidianã.
În concluzie, apreciez cã textul este deosebit de bine realizat ºi meritã a fi publicat, într-o formã
sau alta, pentru a ajunge sã fie util cât mai multor persoane interesate.
Cluj la 22 septembrie 2004
Prof. univ. dr. Traian ROTARIU

Universitatea “ Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca
4 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

CUPRINS:
1. Introducere 6
2. Obiective 7
3. Interogaþiile cercetãrii de evaluare a nevoilor de asistenþã socialã 7
4. Alegerea metodelor ºi tehnicilor utilizate 8
5. Populaþia studiatã ºi eºantionul 10
6. Dimensiunile ºi indicatorii utilizaþi în evaluare 11
7. Culegerea datelor 12
8. Prelucrarea datelor ºi structura raportului de cercetare 13
9. Anexa 1. Instrumentele cercetãrii 14

9.1. Chestionar general 15
9.2. Chestionar privind serviciile sociale adresate persoanelor fãrã loc de
muncã 21
9.3. Chestionar privind serviciile sociale pentru adulþii cu dizabilitãþi 24
9.4. Chestionar privind serviciile sociale adresate copiilor cu dizabilitãþi 27
9.6 Chestionar privind serviciile sociale adresate persoanelor vârstnice 31
9.8 Chestionar privind serviciile sociale pentru consumatorii de
alcool-droguri 34
9.9 Chestionar privind serviciile sociale pentru victime ale violenþei
domestice 37
9.10 Fiºa gospodãriei 41
10. Anexa 2. Materiale auxiliare 44

10.1. Instrucþiuni coordonatori anchetã 45
10.2. Instrucþiuni operatori de interviu 46
10.3. Fiºa operatorului 49
11. Anexa 3. Un exemplu de utilizare a datelor culese pentru a

rãspunde la întrebãrile de cercetare 50
12. Anexa 4. Punct de vedere al Direcþiei de Asistenþã Socialã Iaºi cu

privire la Ghidul metodologic 54
Ghid 5
EVALUAREA NEVOILOR DE ASISTENÞÃ SOCIALÃ
GHID METODOLOGIC
1. Introducere
Furnizarea serviciilor de asistenþã socialã în România se aflã abia la începuturi. Pânã

la aceastã datã, politicile guvernamentale în domeniul social s-au axat în special pe
furnizarea de beneficii bãneºti cãtre populaþia sãracã, vulnerabilã; mai puþinã atenþie a fost
acordatã dezvotãrii de servicii de asistenþã socialã cuprinzãtoare sau centrate pe beneficiar. A
începe furnizarea de astfel de servicii în mod sistematic presupune printre altele, o înþelegere
a prevalenþei ºi diversitãþii acestor probleme, o bugetare corespunzãtoare a serviciilor care sã
poatã rãspunde acestor nevoi diverse ºi o investiþie corespunzãtoare în dezvotarea
furnizorilor de servicii.
Toate acestea fiind la început, metodologiile de lucru sunt ºi ele în curs de tatonare.
Ghidul metodologic este rezultatul tatonãrilor de acest fel avute cu clienþii noºtri, administraþii
publice locale, furnizori de servicii ºi a beneficiarilor lor.
Obiectivele avute în dezvoltarea acestui ghid metodologic au fost:

1. Furnizarea unei abordari sistematice în ceea ce priveºte evaluarea nevoilor de
asistenþã socialã care sã sprijine administraþiile publice locale în demersul lor de a
înþelege mai bine nevoile de asistenþã socialã de la nivelul populaþiilor lor ºi de a estima
mai bine bugete prin care sã vinã în întîmpinarea acestor nevoi;
2. Crearea de capacitate durabilã la nivel local pentru a ajusta ºi a folosi în mod repetat
instrumente de cercetare de acest gen;
3. Îmbunãtãþirea comunicãrii instituþionale între diferiþi actori locali din domeniul
sociologiei, asistenþei sociale ºi decidenþi locali, furnizori de servicii (NGOs);
4. Implementarea cercetãrii la cel mai mic cost posibil.
Ipotezele de la baza Ghidului Metodologic

Una din ipotezele acestui Ghid este aceea cã, dacã vom cunoaºte mai bine nevoile
sociale, vom putea dimensiona mai bine serviciile de asistenþã socialã.
O dimensiune extrem de importantã în configurarea unor politici eficiente de asistenþã
socialã o reprezintã ajustarea capacitãþii ºi tipurilor de servicii la numãrul, caracteristicile ºi
nevoile grupurilor þintã. Cine ºi câte sunt persoanele care au nevoie de servicii de asistenþã
socialã, care sunt serviciile care rãspund cel mai bine nevoilor acestor persoane, cum se
poate maximiza accesul la servicii, reprezintã întrebãri esenþiale pentru calibrarea unor
programe, cel mai adesea derulate cu resurse financiare, materiale ºi de personal foarte
limitate ºi numãr de beneficiari extrem de extins.
Acest ghid metodologic de evaluare a nevoilor de asistenþã socialã reprezintã un
instrument de lucru ce oferã într-o manierã sinteticã instrumentarul necesar derulãrii unor
cercetãri sociale la nivel local, regional ºi naþional care sã ofere informaþia necesarã
fundamentãrii deciziilor privind programele de asistenþã socialã destinate grupurilor
vulnerabile ºi defavorizate.

Dezvoltarea acestui Ghid Metodologic
Participanþii la acest exerciþiu de dezvoltarea a Ghidului Metodologic pentru Evaluarea
Nevoilor de Asistenþã Soicalã au fost: doi sociologi care au condus procesul, trei echipe de la
Direcþiile de Asistenþã Socialã de la nivelul Consiliilor Judeþene din trei judeþe, trei echipe de
sociologi de la universitãþile locale corespunzãtoare, reprezentanþi ai furnizorilor de servicii
NGO. Cei doi sociologi care au condus procesul au fãcut designul iniþial al cercetãrii, au
colectat feed back de la decidenþii politici judeþeni ºi de la echipele locale de sociologi, au oferit
sprijin tehnic pe parcursul implementãrii cercetãrii, colectãrii ºi analizei datelor, a redactãrii
rapoartelor de cercetare. Învãþãmintele în urma acestui proces au fost încorporate în forma
finalã a Ghidului Metodologic.
2. Obiective
Ghidul metodologic are douã finalitãþi majore, fiecare dintre acestea definind
dimensiuni diferite, caracterizate de obiective specifice distincte: este un instrument de
cercetare ºi un manual.
Ca instrument de cercetare, metodologia ºi instrumentele propuse rãspund

urmãtoarelor cerinþe principale:
Instrumente structurate, utilizate pentru a obþine date reprezentative pentru populaþii

mari.
Instrumente simple ce permit cercetãri de „follow up” de cãtre personal relativ
nespecializat, cu costuri reduse de aplicare.
Funcþia didacticã derivã din explicitarea deciziilor majore privind designul de cercetare
propus. Astfel, chiar dacã ghidul nu reprezintã un substitut pentru expertiza specializatã, el
conþine informaþia necesarã pentru a utiliza instrumentele propuse intr-o manierã flexibilã,
adecvatã unor nevoi specifice.
3. Interogaþiile cercetãrii de evaluare a nevoilor de asistenþã socialã
În etapa de pregãtire a cercetãrii se stabilesc interogaþiile principale, se aleg metodele

ºi tehnicile utilizate, se stabileºte populaþia de studiat ºi eºantionul, se construiesc
instrumentele ºi se iau deciziile referitoare la activitatea propriu-zisã de culegere a datelor.
Relativ frecvent interogaþiile se presupun cunoscute, constituind în fapt punctul de pornire al
demersului investigativ. În practicã însã, nu rareori, definirea interogaþiilor constituie primul
pas în configurarea designului de cercetare. Astfel, dincolo de interesele de cunoaºtere,
interogaþiile trebuiesc corelate cu resursele disponibile. Circumscriind tematica propriu-zisã a
cercetãrii, interogaþii diferite condiþioneazã opþiuni metodologice diferite. Ori aceste opþiuni
presupun expertize diferite, resurse financiare, materiale ºi umane diferite, ºi nu în ultimul
rând durate de realizare diferite.
Dacã suntem interesaþi sã identificãm factorii motivaþionali ce influenþeazã accesul

la serviciile sociale este aproape obligatoriu un demers calitativ, centrat pe interviuri.
Ghid 7
Dacã vrem sã ºtim câte persoane se aflã în situaþia de a avea nevoie de asistenþã
socialã, este obligatoriu un demers de tip anchetã. Personalul implicat, expertiza acestuia,
resursele financiar-umane ºi nu în ultimul rând semnificaþia ºi relevanþa datelor diferã radical
pentru cele douã situaþii.
Specificarea temei cercetãrii reprezintã un demers obligatoriu, iar definirea
interogaþiilor ne ajutã sã circumscriem precis aceastã temã a cercetãrii. “Evaluarea nevoii de
asistenþã socialã” reprezintã un subiect ce permite diferite circumscrieri, asociate cu opþiuni
metodologice ºi tehnice distincte. Ce aspect al problemei ne intereseazã? Capacitatea
instituþiilor specializate de a furniza servicii adecvate, atitudinile ºi comportamentele
furnizorilor de servicii, comportamentele beneficiarilor? Acestea sunt câteva dintre posibilele
aspecte ipotetice la fel de legitime în a constitui subiectul cercetãrii. Cadrul temporal,
amplasamentul geografic (localitate, judeþ, regiune, naþional), interes general sau interesul
pentru identificarea de elemente comune (patternuri) specifice unor sub-grupuri, orientarea
descriptivã sau explicativã sunt câteva dintre dimensiunile necesar a fi explicitate pentru a
circumscrie precis tema, respectiv interogaþiile cercetãrii.
Interogaþiile principale ale cercetãrii de evaluare

a nevoii de asistenþã socialã:
· Cine ºi cât de mulþi sunt cei care au nevoie de servicii sociale?
· Cine ºi cât de mulþi sunt cei, care deºi nu fac parte din categoria persoanelor care
au nevoie de servicii de asistenþã socialã, beneficiazã de astfel de servicii?
· Cine ºi cât de mulþi sunt cei care deºi fac parte din categoria persoanelor care au
nevoie de servicii de asistenþã socialã, nu beneficiazã de astfel de servicii?
· Care sunt serviciile sociale de care au nevoie categoriile defavorizate?
4. Alegerea metodelor ºi tehnicilor utilizate
Alegerea metodei de cercetare este influenþatã de tema ºi scopul cercetãrii, mijloacele

materiale ºi umane ºi de timpul avut la dispoziþie.
Dacã scopul cercetãrii este descriptiv, constând în obþinerea unui profil cât mai exact al
persoanelor, evenimentelor sau situaþiilor, metoda privilegiatã este ancheta. Opþiunea pentru
aceasta este condiþionatã de o cunoaºtere bunã a situaþiei de cercetat.
Raportat la interogaþii, cadrul temporal ºi geografic - 2004, judeþele Suceava, Iaºi, Sãlaj -,
cerinþele de aplicabilitate menþionate, metodele de cercetare posibil teoretic a fi utilizate sunt:
- analiza documentelor
- ancheta
Statisticile oficiale, respectiv documentele de naturã cifricã existente la instituþiile ºi

organizaþiile publice sau private care au responsabilitãþi în domeniul serviciilor de asistenþã
socialã, bazele de date ale unor cercetãri sociale (anchete sociologice), se constituie în surse
potenþiale de informaþie utilã pentru evaluarea nevoii de asistenþã socialã. Datele existente la
instituþiile ce furnizeazã servicii de asistenþã socialã oferã informaþii valide despre
caracteristicile socio-demografice ale utilizatorilor ºi în cel mai bun caz, ale solicitanþilor
acestor servicii.

Anchete sociologice care nu au ca subiect principal evaluarea nevoii de asistenþã, pot
oferi informaþii despre indicatori relevanþi - sãrãcie, ºomaj, accesul la servicii publice
(educaþie, asistenþã medicalã), excluziune socialã, accesul la reþele publice sau/ºi private de
suport, etc. atât pentru ansamblul populaþiei, cât ºi pentru sub-grupuri pre-specificate.
ANALIZA DOCUMENTELOR
Principalul avantaj al analizei documentelor este costul redus al culegerii informaþiei.

Dezavantajul este însã cã informaþia este culeasã pentru scopuri independente de obiectivele
cercetãrii proprii ºi capacitatea documentelor de a rãspunde la interogaþii specifice este
limitatã. Altfel spus, analiza documentelor obligã cercetãtorul sã-ºi adapteze întrebãrile la
conþinutul documentelor analizate.
Raportat la interogaþiile principale ale cercetãrii de evaluare a nevoilor de asistenþã

socialã, metoda analizei documentelor nu este potrivitã ca opþiune principalã din urmãtoarele
motive:
indicatorii existenþi în documentele cifrice ale instituþiilor furnizoare de servicii
sociale, se referã în principal la persoane care au accesat aceste instituþii. În absenþa
unor date de anchetã nu ºtim însã în ce mãsurã aceste grupuri sunt reprezentative
pentru ansamblul populaþiilor vizate;
având obiective specifice, aproape întotdeauna diferite de cele ale propriei
cercetãri, rezultatele altor anchete sunt utilizabile cel mai adesea în primul rând ca ºi
cadru de comparaþie ºi secundar ca informaþii relevante în sine. De exemplu, datele
obþinute prin anchete derulate pe eºantioane reprezentative naþional nu pot fi utilizate
pentru a caracteriza populaþia, comportamentele sau situaþia unei localitãþi, datoritã
faptului cã informaþia obþinutã la un nivel nu este transferabilã la nivele diferite.
CERCETARE
În concluzie pentru cercetarea de evaluare a nevoii de asistenþã socialã analiza

documentelor poate fi utilã, dar rãmâne o opþiune auxiliarã metodei anchetei. Atuurile
principale ale metodei anchetei, ca si opþiune de culegere a datelor sunt urmãtoarele (Rotariu,
Iluþ, 1997):
caracter standardizat: numãrul, ordinea, formularea întrebãrilor, persoanele
care rãspund la întrebãri sunt aspecte stabilite înainte de derularea propriu-zisã a
interacþiunii cu subiecþii;
se realizeazã pe eºantioane mari ºi rezultatele sunt reprezentative pentru
populaþii mai extinse decât cea accesatã direct ºi nemijlocit în cercetare;
prelucrarea datelor se face utilizând proceduri statistice standard, bazate pe
calculul frecvenþelor;
pentru culegerea informaþiei se utilizeazã personal ce nu are nevoie de
expertizã specialã ºi este uºor de instruit.
Raportat la tema ºi interogaþiile cercetãrii de evaluare, populaþia investigatã,

eºantionare ºi mijloacele avute la dispoziþie, cercetarea de faþã propune utilizarea metodei
anchetei directe, faþã în faþã, la domiciliul respondenþilor.
Ghid 9
5. Populaþia studiatã ºi eºantionul
Care este populaþia vizatã de cercetare? Ce criterii utilizãm pentru a circumscrie

aceastã populaþie? Cum vom accesa subiecþii cercetãrii? Rãspunsurile la aceste întrebãri
sunt determinate în egalã mãsurã de considerente teoretice ºi practice.
O primã variabilã importantã este reprezentatã de interogaþiile cercetãrii. Evaluarea

nevoii de asistenþã socialã permite douã circumscrieri majore, în principiu la fel de valide
teoretic, dar cu semnificaþii diferite a rezultatelor obþinute:
a) focalizare pe populaþia care are nevoie de servicii sociale (categorii

defavorizate sau vulnerabile, persoane care fac parte din grupul beneficiarilor actuali sau
potenþiali). Opiniile ºi comportamentele acestei categorii sunt cu siguranþã importante
pentru decidenþii politici, planificatorii ºi furnizorii de servicii sociale. Ce caracteristici
socio-demografice are aceastã populaþie, care sunt serviciile de care are nevoie, care
este accesul la aceste servicii, care sunt aºteptãrile ºi nemulþumirile faþã de furnizori
sau/ºi servicii, reprezintã doar câteva dintre posibilele interogaþii de interes.
Acest tip de circumscriere nu permite însã sã se rãspundã la întrebãri privind ponderea

categoriei respective în ansamblul populaþiei totale, care sunt elementele de asemãnare-
diferenþiere între cei care în condiþii relativ egale, au sau nu au nevoie de servicii, respectiv au
acces sau sunt excluºi de la serviciile de asistenþã. Acest decupaj descrie subgrupuri ce
compun populaþia definitã ca fiind beneficiarã a serviciilor de asistenþã socialã, dar nu poate
spune nimic despre corespondenþa dintre aceste grupuri ºi populaþia de ansamblu. Una dintre
problemele asociate acestei abordãri este aceea cã grupul þintã al beneficiarilor trebuie
predefinit înainte de derularea anchetei.
b) focalizare pe ansamblul populaþiei. Criteriile de circumscriere a populaþiei

de investigat nu includ caracteristici sau atribute definitorii pentru nevoia de asistenþã
socialã. Se obþine un eºantion reprezentativ pentru un univers de referinþã definit cel mai
adesea pe criterii rezidenþiale si socio-demografice (domiciliu, vârstã, sex; exemplu -
indivizi de peste 18 ani, neinstituþionalizaþi, ce au domiciliul în localitatea x, judeþul y). În
acest caz, caracteristicile categoriilor defavorizate pot fi urmãrite prin raportare la
populaþia “normalã”: pondere, atribute socio-demografice, atitudini ºi comportamente,
etc.
Interogaþiile specifice acestei cercetãri fac preferabilã din punct de vedere teoretic a
doua opþiune. Validitatea alegerii este însã dependentã de volumul eºantionului sau al
eºantioanelor pe care se deruleazã ancheta. Multe dintre categoriile defavorizate, de interes
pentru planificatorii ºi furnizorii serviciilor sociale, au o pondere în populaþia totalã de sub 1%.
Aceasta înseamnã cã un eºantion de 1000 de persoane va conþine foarte probabil mai puþin
de 10 astfel de subiecþi, ceea ce face imposibilã descrierea comportamentelor ºi nevoilor
acestor sub-grupuri.
Þinând cont atât de considerente teoretice, cât ºi practice (printre care ºi cerinþele
reprezentanþilor Direcþiilor de Asistenþã Socialã de a investiga cu prioritate populaþia adultã ºi
vârstnicã), soluþia optimã propusã a fost cea a unei duble circumscrieri, populaþia de
investigat fiind definitã astfel:

a) populaþia generala a indivizilor de peste 18 ani, neinstituþionalizaþi, domiciliaþi în
arealul geografic-administrativ al cercetãrii.
b) categorii de persoane defavorizate, ce au nevoie de servicii de asistenþã socialã,

grupuri specific definite de cãtre reprezentanþii Direcþiilor de Asistenþã Socialã, în colaborare
cu experþi, reprezentanþi ai altor instituþii.
Grupurile de interes pot fi definite în funcþie de diverse criterii: variabile socio-

demografice (vârsta, sex, rezidenþa, educaþie, stare civilã, numãr de copii, etc.), tipuri de
probleme, categorii de nevoi, tipuri de servicii. Aceste criterii pot fi utilizate independent sau
combinat. Pentru fiecare dintre categoriile definite ca fiind de interes, este obligatorie
stabilirea unor indicatori operaþionali de identificare. Pentru aceastã cercetare au fost definite
ca ºi categorii de interes, urmãtoarele grupuri:
- bãtrânii dependenþi (parþial sau complet imobilizaþi);
- copii cu dizabilitãþi (fizice ºi mentale);
- adulþii cu dizabilitãþi (fizice ºi mentale);
- ºomerii;
- copii ºi femei victime ale violenþei domestice;
- dependenþii de alcool.
Raportat la aspectele teoretice ºi practice, respectiv resursele financiare ºi materiale

disponibile pentru realizarea cercetãrii, a fost propusã urmãtoarea strategie de eºantionare:
un volum general de 1000 de subiecþi pentru fiecare dintre judeþele participante în
cercetare, selectaþi astfel încât sã se obþinã eºantioane reprezentive dupã cum urmeazã:
- la nivel de judeþ: 500 de subiecþi;
- la nivelul municipiului reºedinþã de judeþ: 500 de subiecþi;
- la nivelul localitãþilor urbane: 500 de subiecþi;
- la nivelul localitãþilor rurale: 300 de subiecþi.
între 50 ºi 100 de subiecþi pentru fiecare dintre categoriile de persoane defavorizate

considerate de interes într-un anumit judeþ.
6. Dimensiunile ºi indicatorii utilizaþi în evaluare
În concordanþã cu circumscrierea populaþiei investigate, cercetarea presupune

utilizarea unor instrumente distincte pentru fiecare dintre categoriile de populaþii luate în
considerare ºi anume un chestionar pentru eºantionul general ºi de asemenea, câte un
chestionar pentru fiecare din categoriile defavorizate de interes, pre-definite ca având nevoie
de servicii de asistenþã socialã.
Toate chestionarele conþin întrebãri privind caracteristicile ºi comportamentele

respondentului, respectiv caracteristicile gospodãriei ºi ale celorlalþi membri ai familiei cu care
locuieºte respondentul.
Chestionarul general utilizat pentru evaluarea nevoilor de asistenþã conþine

urmãtoarele dimensiuni ºi indicatori:
aºteptãri faþã de autoritãþile locale în ceea ce priveºte serviciile socile;
Ghid 11
informarea privind posibilitatea de a beneficia de servicii sociale: gradul de informare,
surse de informare;
accesul la serviciile de asistenþã medicalã: este înscris pe listele unui medic de familie,
motive al neînscrierii, uºurinþa de a apela la serviciile medicului de familie, nemulþumiri
privind asistenþa medicalã de care a beneficiat;
accesul la educaþie: distanþa faþã de ºcoalã, modalitãþi de deplasare, frecvenþa,
motive ale abandonului ºcolar;
accesul la servicii sociale: tipuri de servicii, tipuri de furnizori, nevoia pentru aceste
servicii;
frecvenþa în populaþie a dizabilitãþii fizice ºi mentale, cu sau fãrã nevoie de asistenþã,
frecvenþa în populaþie a consumului de alcool;
frecvenþa în populaþie a fenomenului de violenþa domesticã;
frecventa în populaþie a persoanelor fãrã loc de muncã (înregistrate sau nu ca ºomeri);
screening pentru identificarea categoriilor defavorizate definite ca fiind de interes;
resurse materiale (sãrãcia): capacitatea de a acoperi costurile subzistenþei,
caracteristici ale locuinþei ºi locuirii, venit ºi surse de venit, auto-producþia;
date socio-demografice: sex, vârstã, numãr de copii, stare civilã, educaþie, ocupaþie.
Chestionarele speciale destinate categoriilor defavorizate conþin în plus urmãtoarele

dimensiuni ºi indicatori:
indicatorii utilizaþi pentru a confirma apartenenþa la categoria defavorizatã;

evaluarea ierarhizatã a cererii pentru servicii sociale specific adresate categoriei
respective;
accesul la serviciile sociale adresate specific categoriei respective.
7. Culegerea datelor
Este dificil, dacã nu imposibil, de realizat un reþetar de rezolvare a problemelor

asociate activitãþii de culegere a datelor. Cea mai mare parte dintre aceste probleme sunt de
naturã organizatoricã, dar deciziile asupra unor aspecte aparent pur administrative pot avea
consecinþe metodologice importante, influenþând în final validitatea informaþiilor culese.
Numãrul de zile alocat completãrii chestionarelor, instrucþiunile de selecþie a

respondenþilor, organizarea activitãþii de verificare pe teren a activitãþii operatorilor sunt doar
câteva dintre variabilele care pot influenþa semnificativ informaþiile obþinute. Deciziile
specifice sunt rezultatul ponderãrii avantajelor ºi dezavantajelor practice ºi teoretice asociate
diverselor opþiuni ºi nu pot fi algoritmizate sau standardizate.
Pentru derularea activitãþii de culegere este nevoie de un coordonator ºi de operatori

de interviu. Anexa 2-10.1 conþine instrucþiuni pentru coordonatori, iar anexa 2 - 10.2
instrucþiuni pentru operatorii de interviu.
Coordonatorii anchetei sunt responsabili pentru:

- stabilirea calendarului cercetãrii ºi asigurarea mãsurilor de respectare a lui;
- evaluarea costurilor fiecãrei operaþiuni ºi încadrarea în bugetul disponibil;

- asigurarea mijloacelor ºi instrumentelor necesare deplasãrii pe teren;
- asigurarea accesului operatorilor la informaþiile locale necesare pentru alegerea
eºantionului;
- derularea activitãþilor de verificare pe teren a muncii operatorilor;
- selectarea ºi instruirea operatorilor.
Instrucþiunile pentru operatorii de interviu conþin obligatoriu urmãtoarele informaþii:

- perioada de aplicare a chestionarelor;
- modalitatea de selecþie a persoanelor ce fac parte din eºantion;
- instrucþiunile de completare a chestionarelor ºi de utilizare a materialelor auxiliare;
- datele de contact pentru semnalarea problemelor ce apar în teren în timpul
activitãþii de culegere a datelor.
8. Prelucrarea datelor ºi structura raportului de cercetare
Ghidul include structura bazelor de date necesare introducerii chestionarelor ºi

prelucrãrii datelor de anchetã, precum ºi configuraþiile de prezentare a rezultatelor in formã
graficã, format powerpoint (CD-ul ataºat).
RAPORTAREA REZULTATELOR CERCETÃRII
În ceea ce priveºte raportul de cercetare, structura recomandatã este urmãtoarea:

- Prezentarea cercetãrii: definirea problemelor studiate, interogaþii, semnificaþia ºi
importanþa problemei studiate;
- Descrierea metodologiei utilizate: volumul eºantionului, tipul de eºantion, criterii
de eºantionare, metoda de culegere a datelor, perioada de culegere a datelor;
- Prezentarea datelor în format grafic ºi interpretarea rezultatelor;
- Concluzii ºi recomandãri.
Ghid 13
ANEXA 1
INSTRUMENTELE
CERCETÃRII

Cod
CHESTIONAR GENERAL
Bunã ziua / seara, mã numesc (...) Sunt student la … ºi operator de interviu pentru o cercetare despre serviciile
sociale la care au acces locuitorii judeþului …. Aº dori sã vã pun câteva întrebãri cu privire la problemele cu care
se confruntã locuitorii acestui judeþ. Nu este vorba de vânzarea unor produse ºi nu vã voi cere nici un fel de
donaþie.
ASPECTE GENERALE
LOC La nivelul localitãþii dvs., Este o Este o

Nu este o Nu e cazul / Nª
credeþi cã urmãtoarele sunt problemã problemã
problemã nu existã NR
probleme sau nu? micã mare / gravã
1.Transportul în comun 1 2 3 8 9
2.Asigurarea apei calde 1 2 3 8 9
3.Asigurarea cãldurii în locuinþe 1 2 3 8 9
4.Pieþele agro-alimentare 1 2 3 8 9
5.Ordinea publicã 1 2 3 8 9
6.Curãþenia strãzilor 1 2 3 8 9
7.Iluminatul stradal 1 2 3 8 9
8. Starea drumurilor 1 2 3 8 9
9. Siguranþa cetãþenilor 1 2 3 8 9
10. Asistenþa socialã a vârstnicilor 1 2 3 8 9
11. Asistenþa socialã a persoanelor
1 2 3 8 9
cu handicap
12. Protecþia socialã a copilului 1 2 3 8 9
13. Asistenþa socialã a persoanelor
1 2 3 8 9
cu venituri scãzute
14. Asistenþa persoanelor fãrã
1 2 3 8 9
loc de muncã
15. Spitale ºi clinici publice 1 2 3 8 9
16. Spitale ºi clinici particulare 1 2 3 8 9
17. ªcolile 1 2 3 8 9
AST1 Dupã pãrerea dvs, ce ar trebui sã facã autoritãþile locale în ceea ce priveºte serviciile sociale
(pentru cei vârstnici, pentru copii, persoane cu handicap, etc.) ?
1. Sã se implice mai mult Prima menþiune
2. Sã aloce mai multe fonduri A doua menþiune
3. Sã le acorde asistenþã socialã A treia menþiune
4. Sã le acorde ajutor material
5. Sã le majoreze veniturile (pensiile / alocaþiile)
6. Sã creeze locuri de muncã
7. Sã elaboreze programe
8. Sã le ofere servicii medicale adecvate
9. Sã le subvenþioneze / ofere gratuit medicamentele
10. Sã le acorde subvenþii pentru transport / întreþinere
11. Sã le ofere asistenþã medicalã / socialã la domiciliu
12. Sã creeze / îmbunãtãþeascã instituþiile speciale
13. Altele. Ce? ____________________________________
98. NS
99. NR
INF În ce mãsurã cunoaºteþi posibilitãþile de ajutor social pe care le pot primi persoanele defavorizate
(sãracii, bãtrânii, cei fãrã locuri de muncã, etc.)?
5. în foarte 4. în mare 3. în mãsurã 2. în micã 1. în foarte

0. deloc 9. NR
mare mãsurã mãsurã medie mãsurã micã mãsurã
Ghid 15
INFS. În ce mãsurã va informaþi despre posibilitãþile de ajutor social oferite persoanelor defavorizate
prin intermediul ....? Foarte Mare Medie Micã Foarte Deloc NR
mare micã
1. autoritãþile locale 5 4 3 2 1 0 9
2. autoritãþile centrale 5 4 3 2 1 0 9
3. vecini, prieteni 5 4 3 2 1 0 9
4. rude 5 4 3 2 1 0 9
5. bisericã 5 4 3 2 1 0 9
6. ONG-uri locale 5 4 3 2 1 0 9
7. ONG-uri din strãinãtate 5 4 3 2 1 0 9
8. lideri locali (oameni de
afaceri, gospodari înstãriþi) 5 4 3 2 1 0 9
9. media (tv., radio, ziare) 5 4 3 2 1 0 9

10. altcineva, cine? 5 4 3 2 1 0 9
ACCESUL LA SERVICIILE MEDICALE

MF Câþi membri ai gospodãriei sunt înscriºi la un medic de familie?
1.Toþi 2. Doar câþiva 3. Nici unul 9. NR
Pentru varianta 2. Câþi membri?
MF_1 Dacã 2 sau 3, Din ce cauzã nu sunt înscriºi toþi?(rãspuns multiplu)
1. Nu plãtesc asigurare 4. Nu am nevoie de medic
2. Nu existã medic de familie în zona unde locuiesc 5. Altele
3.Am fost refuzat la înscriere 9. NR
AMF Consideraþi cã aveþi acces uºor la medicul dvs. de familie?
1. Da 2. Nu 8. NS 9. NR
AMF_1. Dacã NU: Care sunt motivele pentru care consideraþi cã nu aveþi acces uºor la un
medic de familie?
1. Distanþa faþã de cabinetul medical Prima menþiune
2. Costul transportului A doua menþiune
3. Orarul medicului A treia menþiune
4. Timpul lung de aºteptare
5. Atitudinea / comportamentul cadrelor medicale
6. Banii pe care ar fi trebuit sã-i cheltuiesc
7. Altele. Ce? _____________________________________
8. NS
9. NR
IMF. Care sunt principalele motive de insatisfacþie privind serviciile medicale de care au
beneficiat membrii gospodãriei în ultimul an?
1. Probleme cu medicamentele / reþetele Prima menþiune
2. Atitudinea personalului medical A doua menþiune
3. Corupþia din sistem A treia menþiune
4. Igiena din spitale
5. Dotarea necorespunzãtoare a spitalelor
6. Incompetenta medicilor
7. Costul ridicat al serviciilor medicale
8. Calitatea serviciilor
9. Orarul medicilor
10. Lipsa consultaþiilor la domiciliu
11. Altele. Ce? ______________________________________
90. Nu sunt motive de nemulþumire
99. NS
99. NR

ACCES LA EDUCAÞIE
AE În gospodãria dvs. sunt copii de vârstã preºcolarã ºi ºcolarã (maxim liceu, 18 ani)?
1. Da, câþi 2. Nu 9. NS/NR
DACÃ DA, COMPLETEAZÃ TABELUL DE MAI JOS
AE_1 Vârsta (ani)
AE_2 Distanþa la care se aflã ºcoala / grãdiniþa faþã de gospodãrie (Km)
AE_3 De obicei, cum se deplaseazã copiii Dvs. la ºcoalã / grãdiniþã?
1. pe jos
2. cu mijloace de transport în comun
3. cu maºina familiei
4. cu maºina, prin asociere cu alte familii
9. NS/NR
AE_4
Cât de des merg copiii dvs. la ºcoalã / grãdiniþã?
1. în fiecare zi de ºcoalã
2. câteva zile pe sãptãmânã
3. mai rar
4. nu merg
9. NS/NR
DACÃ NU MERG ÎN FIECARE ZI DE ªCOALÃ:

AE_5
Care sunt motivele pentru care nu merg zilnic? (3 ALEGERI)
1. costul transportului 5. din cauza colegilor 9. prea mari cheltuielile
2. absenþa rechizitelor ºcolare 6. a rãmas repetent 10. nu are nevoie de ºcoalã
3. absenþa îmbrãcãmintei / încãlþãmintei 7. probleme de sãnãtate 11. altul
4. din cauza profesorilor 8. ajutã în gospodãrie / munceºte 99. NS/NR
AE_1 AE_2 AE_3 AE_4 AE_5

Copil 1 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 2 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 3 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 4 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 5 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 6 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 7 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Copil 8 1 2 3 4 9 1 2 3 4 9 I II III
Ghid 17
ACCES LA SERVICII SOCIALE
ASS. În 2004, dvs. sau cineva din gospodãria dvs. a primit gratuit, de la vreo instituþie sau organizaþie
publicã sau privatã urmãtoarele produse / bunuri sau a beneficiat de urmãtoarele servicii? (arãtaþi
lista ASS_DA)
1. Da 2. Nu 9. NR
OPERATOR! Vei introduce rãspunsurile la ASS, ASS_DA, ºi ASS_NU în coloanele corespunzãtoare
din tabelul din josul paginii!
DACÃ A PRIMIT:
ASS_DA. Ce instituþie sau organizaþie v-a dat produsele / oferit serviciile respective? (aratã lista AS
Alegeþi maxim 3 instituþii al cãror cod îl veþi introduce în coloanele ASS_DA I , II, III
Asociaþii / organizaþii: Instituþii: Firme:

1.Societate agricolã cu statut juridic 14.Consiliul Local 27.Firmã privatã
2.Asociaþie agricolã familialã 15.Poliþie 28.Firmã de stat
3.Asociaþii de comercianþi 16.Prefecturã 29.Firmã mixtã
4.Asociaþie profesionalã (doctori, profesori, veterani, etc.) 17.Guvern / Ministere
5.Comitet sãtesc /al cartierului 18.Primãrie
6.Sindicat 19.Regia de gospodãrire comunalã
7.Comitet parohial sau altã formã colectivã de coordonare bisericeascã 20.Grãdiniþele publice
8.Comitet de pãrinþi 21.Grãdiniþe private
9.Asociaþie artisticã / sportivã 22.ªcolile ºi liceele de stat
10.Partid politic 23.ªcolile ºi liceele private
11.Roatã” pentru bani 24.Spitalele / Policlinicile de stat
12.ONG sau grup civic 25.Spitalele / Policlinicile private
13.Alte asociaþii 26.Casa de sãnãtate
DACÃ NU A PRIMIT NICIODATÃ:

ASS_NU. În care din urmãtoarele situaþii vã aflaþi? (rãspunsurile se înregistreazã în coloanele
corespunzãtoare din tabelul ASS)
1.aþi fi avut nevoie, dar nu aþi ºtiut cui sã vã adresaþi

2.aþi fi avut nevoie, aþi încercat dar nu aþi reuºit sã-l obþineþi
3.nu aþi avut nevoie / nu a fost cazul
4.altã situaþie 9. NS/NR
ASS Bunuri, produse, servicii sociale ASS ASS_DA ASS_NU

1.Produse alimentare 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
2.Masã la Cantina Socialã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
3.Îmbrãcãminte, încãlþãminte,
alte produse non-alimentare 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
4.Medicamente gratuite sau compensate 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
5.Bilete gratuite în staþiuni de tratament 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
6.Servicii sociale pentru persoanele cu handicap 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
7.Servicii sociale pentru cei în vârstã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
8.Servicii medicale (consultaþie, tratament) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
9.Îngrijirea / supravegherea copiilor 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
10.Produse de panificaþie ºi lactate pentru elevi 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
11.Mese de prânz la ºcoalã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
12.Cursuri de instruire ºi pregãtire 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
13.Asistenþã pentru integrare ocupaþionalã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
14.Aparaturã de folosinþã îndelungatã
(unelte, aparate electrice, etc.) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
15.Ajutor /sprijin în activitãþile gospodãreºti
obiºnuite (curãþenie, gãtit, mici reparaþii) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
ocazionale (zugrãvit, construit, reparaþii majore) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
17.Servicii de croitorie / cizmãrie 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
18.Transportul unor persoane
(inclusiv bilete sau reduceri) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
19.Bonuri de masã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
20.Alte produse / bunuri / servicii din partea 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
unei instituþii

BCH. În gospodãria dvs. sunt persoane care au una sau mai multe din urmãtoarele probleme /
dificultãþi?
Da
Da Dacã da
nu se descurcã fãrã NS
dar nu are nevoie Nu Câþi ani are aceastã
ajutor din partea altei NR
de ajutor persoanã?
persoane
1. Auz 1 2 3 9
2. Vedere 1 2 3 9
3. Vorbire 1 2 3 9
4. Deplasare în
locuinþã 1 2 3 9
5. Deplasare în
afara locuinþei 1 2 3 9
6. Spãlat 1 2 3 9
7. Hrãnit 1 2 3 9
8. Mers la baie 1 2 3 9
9. Probleme de
1 2 3 9
sãnãtate mentalã
Pentru operator:
Dacã existã persoane în gospodãrie care au nevoie de ajutorul altei persoane pentru cel puþin unul dintre
aspectele menþionate, în funcþie de vârsta acestora se va aplica chestionarul destinat categoriilor specifice
astfel: copii cu handicap dacã persoana are mai puþin de 18 ani, adulþi cu handicap dacã are între 18 ºi 59 de ani,
bãtrâni dependenþi dacã persoana are peste 60 de ani. Chestionarul se va aplica copilului / adultului / bãtrânului,
dacã starea fizicã ºi mentalã a acestuia permite acest lucru, dacã nu va fi completat de respondentul principal.
Câte astfel de persoane existã în gospodãrie?

BCHNR1. copii cu handicap______
BCHNR2. adulþi cu handicap______
BCHNR3. bãtrâni dependenþi______
PS În gospodãria dvs. existã vreo persoanã ºomerã (are peste 18 ani, nu are loc de muncã ºi se aflã
în cãutarea unui loc de muncã) ?
1.Da PSNR. Câte astfel de persoane existã? _____

2.Nu
3.NS/NR
Pentru operator:
Dacã Da, i se aplicã chestionarul pentru categoria ºomeri. Dacã sunt mai multe persoane, chestionarul
respectiv se aplicã celui mai în vârstã.
CONSAL Am sã vã citesc o serie de afirmaþii referitoare la consumul de alcool ºi am sã vã rog sã-mi
spuneþi dacã acestea sunt adevãrate pentru dvs. sau altcineva din gospodãria dvs. ?
Da, Da, altcineva NS
din gospodãrie Nu
eu NR
1.Consum alcool de 4 ori ºi peste 4 ori pe sãptãmânã 1 2 3 9
2.Câteodatã beau ºi sã nu mã pot opri 1 2 3 9
3.Câteodatã nu-mi pot îndeplini obligaþiile
zilnice din cauza bãuturii 1 2 3 9
4.Câteodatã beau dimineaþã câte o duºcã,
pentru a depãºi mahmureala 1 2 3 9
5.Din cauza alcoolului se întâmplã uneori sã uit
ce mi s-a întâmplat cu o searã înainte 1 2 3 9
6.Câteodatã am sentimente de remuºcare sau
vinovãþie dupã consumul de bãuturi alcoolice 1 2 3 9
7.Aþi fost implicat în accidente datoritã consumului de alcool 1 2 3 9
8.O rudã, un prieten sau un medic s-au arãtat îngrijoraþi
de consumul de alcool ºi au sugerat întreruperea consumului 1 2 3 9
Ghid 19
CONSALNR. Câte astfel de persoane existã? _____
Pentru operator:
Dacã subiectul rãspunde afirmativ la cel puþin douã întrebãri în ceea ce-l priveºte pe el sau altcineva din
gospodãrie, se aplicã chestionarul pentru categoria “consumatori alcool-droguri”.
VIOLENT Am sã vã citesc o serie de afirmaþii referitoare la aspecte ce pot sã aparã în orice

gospodãrie ºi am sã vã rog sã-mi spuneþi dacã acestea sunt adevãrate în cazul gospodãriei dvs. ?
Nu e NS
Da Nu cazu NR
1.Atunci când copii noºtri sunt pedepsiþi, sunt pedepsiþi ºi prin bãtaie 1 2 3 9
2.Câteodatã se mai întâmplã ca soþia sau / si copii sã fie ºi loviþi 1 2 3 9
când sunt certuri în familie
3.S-a întâmplat ca datoritã certurilor soþia sau / ºi copii sã plece 1 2 3 9
un timp de acasã
Doar dacã respondentul este femeie
4.Vi s-a întâmplat în ultimul an sã vã doriþi sã plecaþi de acasã 1 2 3 9
datoritã certurilor, violenþelor din familie?
5.Vi s-a întâmplat în ultimul an sã vã fie fricã de soþul/partenerul dvs.? 1 2 3 9
6.Vi s-a întâmplat în ultimul an sã vã fie fricã sã vã întoarceþi 1 2 3
acasã din oraº (de la serviciu, cumpãrãturi, etc) 9
Pentru operator:
Dacã se obþin cel puþin 2 rãspunsuri afirmative, femeii din gospodãrie i se aplicã chestionarul
pentru violenþã domesticã.
SCREEN Gândindu-vã la vecinii ºi cunoscuþii dvs. din aceastã localitate, dvs. cunoaºteþi
pe cineva care are una sau mai multe din urmãtoarele probleme / dificultãþi?
Da Nu NR
1.Copil cu handicap fizic 1 2 9
2.Adult cu handicap fizic 1 2 9
3.Bãtrân dependent (locuieºte singur, are nevoie de ajutor 9
1 2
pentru a se deplasa, hrãni, întreþine)
4.ªomer (nu are loc de muncã ºi se aflã în cãutarea unuia) 1 2 9
5.Copii, femei, agresaþi de pãrinþi sau soþi 1 2 9
6.Persoane dependente de alcool sau consumatoare de droguri 1 2 9
Pentru operator:
Dacã existã astfel de persoane întrebaþi subiectul despre numele ºi adresa acestora. Acestor persoane le veþi
aplica chestionarele specifice corespunzãtoare.
Important:
Dacã în gospodãrie locuiesc persoane ce fac parte din grupul persoanelor ce au nevoie de servicii sociale (BCH,
PS, CONSAL, VIOL) se aplicã întâi respondentului chestionarul de gospodãrie, iar apoi respondentului sau
persoanei ce are nevoie de servicii sociale, chestionarul special adresat categoriei respective. Dacã în
gospodãrie existã mai multe persoane dintr-o anumitã categorie va fi investigatã fiecare separat (se va aplica
fiecãreia chestionarul corespunzãtor).
Dacã în gospodãrie nu locuieºte nici o persoanã ce îndeplineºte condiþiile menþionate, se aplicã întâi
chestionarul de screening ºi apoi chestionarul de gospodãrie.

Cod
CHESTIONAR PRIVIND SERVICIILE SOCIALE ADRESATE

PERSOANELOR FÃRÃ LOC DE MUNCÃ (ªOMERI)
donaþie.
PROBLEME Care sunt principalele probleme pe care le aveþi dvs. personal la ora actualã?
1.Lipsa locului de muncã Prima menþiune

2.Probleme financiare A doua menþiune
3.Lipsa unei locuinþe
4.Probleme cu sãnãtatea
5.Lipsa de perspective
6.Neseriozitatea angajatorilor
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
ARPROB Cum aþi putea fi ajutat(ã) sã rezolvaþi aceste probleme?

1.Consiliere în orientarea profesionala Prima menþiune
2.Implicarea autoritãþilor A doua menþiune
3.Aprobarea cererii de cãtre ANL
4.Crearea de locuri de muncã
5.Mã descurc singur
6.Nu pot fi ajutat
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
AST1 Dupã pãrerea dvs, ce ar trebui sã facã autoritãþile locale în ceea ce priveºte
serviciile sociale pentru persoanele fãrã loc de muncã?
1.Consiliere pentru integrarea profesionalã Prima menþiune

2.Oferirea unor locuri de muncã A doua menþiune
3.Ajutor social
4.Programe de asistenþã socialã
5.Atragerea de investitori
6.Sã mãreascã perioada de ºomaj
7.Sã le ofere locuri de muncã în folosul comunitãþii
8.Sã coopereze cu ONG-urile
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
Ghid 21
UTILSERV Pe o scalã de la 1 la 5 unde 1 înseamnã cã nu au deloc nevoie, iar 5 cã au foarte mare
nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru persoanele care nu au loc de muncã?
1.nu am deloc nevoie

2.am nevoie în micã mãsurã
3.am nevoie, dar nu prea mult
4.am mare nevoie
5.am foarte mare nevoie
9.NS/NR
1.___ consiliere ºi informare

2.___ sprijin pentru plata unor servicii ºi obligaþii curente
3.___ cursuri de instruire ºi pregãtire profesionalã (calificare, recalificare)
4.___ identificarea unor locuri de muncã
5.___ asistenþã pentru integrarea ocupaþionalã
IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru persoanele care
nu au loc de muncã? (maxim 2 alegeri) (arãtaþi lista UTIL SERV)
1. ______ 2. ______ 99. Nª/NR
BSERV De care dintre serviciile menþionate anterior aþi beneficiat în cursul anului 2004? (arãtaþi
lista UTIL SERV ºi treceþi codurile corespunzãtoare)
1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. niciunul 99. Nª/NR
CURSURI. Dupã ce aþi intrat în ºomaj, aþi fost înscris la un curs sau program de recalificare
profesionalã?
1.Da, nu l-am absolvit

2.Da, am absolvit un astfel de curs
3.Nu
9.NR
Dacã a fost înscris ºi nu l-a absolvit

MOTNEAB De ce nu aþi absolvit cursul?
__________________________________________ 99.NS/NR
Dacã a absolvit un astfel de curs

UTIL În ceea ce priveºte ºansele de a gãsi un loc de muncã cât de utilã consideraþi cã a fost pentru
dvs. absolvirea cursului respective?
1.Foarte utilã, am gãsit un loc de muncã în domeniu

2.Utilã, am mai multe ºanse sã gãsesc un loc de muncã
3.Puþin utilã, îmi este la fel de greu sã gãsesc un loc de muncã
4.Inutilã, este aproape imposibil sã gãsesc un loc de muncã
9.NS/NR
VSOMAJ De cât timp nu aveþi loc de muncã?
__________ nr. de luni 999 NS/N

ASS. În 2004, dvs. aþi primit gratuit, de la vreo instituþie sau organizaþie publicã sau privatã
urmãtoarele produse / bunuri sau a beneficiat de urmãtoarele servicii? (arãtaþi lista ASS)
1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:
ASS_DA. Ce instituþie sau organizaþie v-a dat produsele / oferit serviciile respective? (aratã lista
ASS_DA; rãspunsurile se înregistreazã în coloanele corespunzãtoare din tabelul ASS)




9.Aparaturã de folosinþã îndelungatã
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
(unelte, aparate electrice, etc.)
obiºnuite (curãþenie, gãtit, mici reparaþii) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
11.Ajutor /sprijin în activitãþile gospodãreºti ocazionale
(zugrãvit, construit, reparaþii majore) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9

13.Transportul unor persoane (inclusiv bilete
sau reduceri) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
Ghid 23
Cod
CHESTIONAR PRIVIND SERVICIILE SOCIALE PENTRU
ADULÞI CU DIZABILITÃÞI
sociale la care au acces locuitorii judeþului …. Aº dori sã vã pun câteva întrebãri cu privire la problemele cu care se
confruntã locuitorii acestui judeþ. Nu este vorba de vânzarea unor produse ºi nu vã voi cere nici un fel de donaþie.
Pentru operator: Dacã este posibil va fi chestionat subiectul. Dacã starea fizicã sau / ºi mentalã a acestuia nu
permite acest lucru, chestionarul va fi aplicat unei rude apropriate sau alte persoane familiare cu situaþia subiectului.
Indiferent de situaþie, rãspunsurile se vor referi la subiect.
NEV Care dintre urmãtoarele aspecte sunt adevãrate în cazul dvs. ? Da Nu NS/NR
1. Aveþi deficienþe grave de auz 1 2 9
2. Aveþi deficienþe grave de vedere 1 2 9
3. Aveþi deficienþe locomotorii grave 1 2 9
4. Aveþi familie 1 2 9
5. Vã aflaþi în întreþinerea unei/unor persoane obligate la aceasta 1 2 9
6. Aveþi locuinþã 1 2 9
7. Aveþi venituri proprii suficiente pentru a vã întreþine 1 2 9
8. Vã puteþi ridica sau intra în pat singur 1 2 9
9. Vã puteþi hrãni singur 1 2 9
10. Va puteþi pregãti de mâncare 1 2 9
11. Vã puteþi îmbrãca ºi deplasa 1 2 9
12. Vã puteþi spãla pe mâini ºi faþã 1 2 9
13. Puteþi face baie sau dus 1 2 9
14. În ultimul an aþi consultat un psiholog sau psihiatru 1 2 9
ASCD Care sunt principalele lucruri pe care ar trebui sã le facã autoritãþile locale în ceea ce priveºte
serviciile sociale pentru adulþii cu dizabilitãþi? (citeºte lista; 2 alegeri)
1.Sã ofere medicamente gratuit Prima menþiune
2.Sã majoreze veniturile A doua menþiune
3.Sã ofere ajutor material / financiar
4.Sã se implice
5.Sã ofere dispozitive pentru persoanele cu dizabilitãþii
6.Sã le plãteascã însoþitor
7.Sã contribuie la schimbarea percepþiei asupra
persoanelor cu dizabilitãþi
8.Sã le ofere consultaþii medicale
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
1.Deficienþe fizice / psihice Prima menþiune
3.Probleme cu medicamentele
4.Lipsa unui îngrijitor
5.Probleme de sãnãtate
6.Probleme cu utilitãþile
7.Agresivitate
8.Singurãtate / Stima de sine scãzutã
9.Birocraþia din sistemul medical
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR

UTILSERV Pe o scalã de la 1 la 5 unde 1 înseamnã cã nu aveþi deloc nevoie, iar 5 cã aveþi foarte mare
nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru dvs.?

4.am mare nevoie
9.NS/NR
1 ___ asistenþã medicalã la domiciliu

2 ___ consiliere juridicã
3 ___ consiliere psihologicã, tratament special: kinoterapeut, maseur, etc
4 ___ informare
5 ___ sprijin pentru plata unor servicii ºi obligaþii curente
6 ___ îngrijirea locuinþei ºi gospodãriei, ajutor pentru menaj
8 ___ efectuarea de cumpãrãturi
9 ___ însoþirea în deplasãrile efectuate în exteriorul locuinþei
10 ___ donaþii în îmbrãcãminte ºi alimente
11 ___ comunicare
12 ___ amenajãri specifice în spaþiile publice
13 ___ acces la medicamente compensate, gratuite
14 ___ amenajãri specifice în locuinþã
15 ___ consultaþii medicale
16 ___ tratamente ºi analize de laborator
17 ___ acordarea de materiale sanitare ºi dispozitive medicale
18 ___ cursuri de instruire ºi pregãtire profesionalã
19 ___ asistenþã pentru integrarea ocupaþionalã
20 ___ loc de muncã protejat
IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru dvs.?
(maxim 2 alegeri) (se aratã lista UTILSERV)
1. ______ 2. ______ 99. Nª/NR
BSERV De care dintre serviciile menþionate anterior aþi beneficiat în cursul anului 2004?
(arãtaþi lista UTILSERV ºi treceþi codurile corespunzãtoare)
1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. niciunul 99. Nª/NR
IPD. Care sunt principalele motive de nemulþumire privind serviciile sociale de care beneficiazã
persoanele cu dizabilitãþi?
1.Dezinteresul autoritãþilor Prima menþiune

2.Lipsa amenajãrilor pentru persoanele cu dizabilitãþi A doua menþiune
3.Lipsa unui însoþitor
4.Lipsa beneficiilor pentru însoþitor
5.Nu beneficiazã de tratamente
6.Resurse financiare insuficiente
7.Incompetenþa medicilor
90. Altceva. Ce?___________________________________
97. Nici unul
98. Nª
99. NR
Ghid 25
urmãtoarele produse / bunuri sau aþi beneficiat de urmãtoarele servicii? (arãtaþi lista ASS)
1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:



12.Aparaturã de folosinþã îndelungatã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
13.Ajutor /sprijin în activitãþile gospodãreºti 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
obiºnuite (curãþenie, gãtit, mici reparaþii)
ocazionale (zugrãvit, construit, reparaþii majore)
(inclusiv bilete sau reduceri) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
18.Materiale sanitare si dispozitive medicale 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9

Cod

COPIILOR CU DIZABILITÃÞI
donaþie.
Pentru operator: Dacã este posibil va fi chestionat subiectul. Dacã vârsta, starea fizicã sau/ºi mentalã a
acestuia nu permite acest lucru, la chestionar va rãspunde unul dintre pãrinþi.
NEV Care dintre urmãtoarele aspecte sunt adevãrate în cazul tãu/al copilului dvs. ?
Da Nu NS/NR
1. are deficienþe grave de auz 1 2 9
2. are deficienþe grave de vedere 1 2 9
3. are deficienþe locomotorii grave 1 2 9
4. nu se poate deplasa singur în afara locuinþei 1 2 9
5. are deficienþe de dezvoltare mentalã 1 2 9
6. are nevoie de ajutor pentru a se spãla pe mâini ºi faþã 1 2 9
7. are nevoie de ajutor pentru a se ridica, intra în pat 1 2 9
8. are nevoie de ajutor pentru a face baie sau dus 1 2 9
ASCD Dupã pãrerea dvs., ce ar trebui sã facã autoritãþile locale în ceea ce priveºte serviciile sociale
pentru copii cu dizabilitãþi?
1.Dispozitive speciale pentru persoanele cu dizabilitãþi Prima menþiune

2.Sã le ofere ajutor material A doua menþiune
3.Sã le ofere ajutor financiar
4.Sã le asigure tratamente medicale
5.Sã le asigure locuinþe sociale
6.Sã le ofere asistenþã medicalã
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
PROBLEME Care sunt principalele probleme pe care le copilul dvs. la ora actualã?
1.Dizabilitãþi fizice Prima menþiune

2.Dizabilitãþi psihice A doua menþiune
3.Probleme comportamentale
4.Lipsa resurselor materiale
5.Lipsa dispozitivelor pentru persoanele cu dizabilitãþi
6.Asistenþã medicalã nesatisfãcãtoare
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
Ghid 27
nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru copilul dvs.?

4.am mare nevoie
9.NS/NR
1 ___ asistenþã medicalã la domiciliu

2 ___ servicii de consiliere
3 ___ profesori itineranþi
4 ___ accesul la clase speciale
5 ___ amenajãri specifice la ºcoalã
6 ___ amenajãri specifice în spaþiile publice
7 ___ informare
8 ___ tratament special: psiholog, logoped, kinoterapeut, etc
10 ___ acces la medicamente compensate, gratuite
11 ___ amenajãri specifice în locuinþã
IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru dvs./copilul dvs?
1. ______ 2. ______ 99. Nª/NR
(arãtaþi lista UTILSERV ºi treceþi coduriel corespunzãtoare)
1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. nici unul 99. Nª/NR
IMF. Care sunt principalele motive de insatisfacþie privind serviciile medicale de care beneficiazã
copilul dvs. în ultimul an?
1.Atitudinea deficitarã a cadrelor medicale Prima menþiune

2.Costul ridicat al serviciilor medicale A doua menþiune
3.Lipsa tratamentelor speciale
4.Birocraþia din sistem
5.Corupþia din sistem
6.Ineficienþa medicilor
7.Exigentele controalelor pentru stabilirea
existenþei / gradului handicapului
8.Nu a fost la nici un control
9.Nu a primit bilete de tratament
90. Altceva. Ce?_______________________________________
97. Nici unul
98. Nª
99. NR

EDU. Care sunt principalele motive de insatisfacþie privind accesul la educaþie de care beneficiazã
copilul dvs. ?
1.Dezinteresul profesorilor pentru copii Prima menþiune

2.Inexistenþa / utilarea necorespunzãtoare a ºcolilor speciale A doua menþiune
3.Marginalizarea copilului
4.Nu-ºi pot permite profesor la domiciliu
5.Nu a beneficiat de nici un ajutor
6.Nu s-au luat în considerare deficienþele copilului
7.Igiena din ºcoli
90. Altceva. Ce?_________________________________________
97. Nici unul
98. Nª
99. NR
Ghid 29
ASS În 2004, copilul dvs. a primit gratuit, de la vreo instituþie sau organizaþie publicã sau privatã
urmãtoarele produse / bunuri sau a beneficiat de urmãtoarele servicii? (arãtaþi lista ASS)
1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:



9.Produse de panificaþie ºi lactate pentru elevi 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
10.Mese de prânz la ºcoalã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
12.Transportul unor persoane (inclusiv 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
bilete sau reduceri)
14.Materiale sanitare ºi dispozitive medicale 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9

Cod

PERSOANELOR VÂRSTNICE
sociale la care au acces locuitorii judeþului …. Aº dori sã vã pun câteva întrebãri cu privire la problemele cu care se
confruntã locuitorii acestui judeþ. Nu este vorba de vânzarea unor produse ºi nu vã voi cere nici un fel de donaþie.
Pentru operator: Dacã este posibil va fi chestionat subiectul. Dacã starea fizicã sau / ºi mentalã a
acestuia nu permite acest lucru, chestionarul va fi aplicat unei rude apropriate sau alte persoane familiare cu
situaþia subiectului. Indiferent de situaþie, rãspunsurile se vor referi la subiect.
NEV Care dintre urmãtoarele aspecte sunt adevãrate în cazul dvs. ? Da Nu NS/NR
1. Aveþi familie 1 2 9
2. Vã aflaþi în întreþinerea unei / unor persoane obligate la aceasta 1 2 9
3. Aveþi locuinþã 1 2 9
4. Aveþi venituri proprii suficiente pentru a vã întreþine 1 2 9
5. Vã puteþi ridica sau intra în pat singur 1 2 9
6. Vã puteþi hrãni singur 1 2 9
7. Va puteþi pregãti de mâncare 1 2 9
8. Vã puteþi îmbrãca ºi deplasa 1 2 9
9. Vã puteþi spãla pe mâini ºi faþã 1 2 9
10. Puteþi face baie sau dus 1 2 9
ASCD Care sunt principalele lucruri pe care ar trebui sã le facã autoritãþile locale în ceea priveºte
serviciile sociale pentru bãtrânii dependenþi?
1.Asistenþã la domiciliu Prima menþiune
2.Ajutor material A doua menþiune
3.Ajutor financiar
4.Majorarea pensiei
5.Internarea în centre specializate
6.Subvenþionarea medicamentelor
7.Consiliere juridica
8.Amenajãri specifice
9.Implicarea autoritãþilor
10.Asigurarea utilitãþilor
11.Scutirea de taxe
12.Oferirea de bilete de tratament
13.Oferirea tratamentelor specifice
14.Consiliere psihologicã
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
PROBLEME Care sunt principalele probleme pe care le aveþi la ora actualã?

1.Lipsa banilor Prima menþiune
2.Lipsa medicamentelor A doua menþiune
3.Probleme de sãnãtate
4.Plata utilitãþilor
5.Sãrãcia
6.Singurãtatea
7.Probleme familiale
8.Bãtrâneþea (sentiment psihologic)
9.Lipsa unui îngrijitor
80. Nu are probleme
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
Ghid 31
nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru dvs.?

4.am mare nevoie
9. NS/NR
1 ___ consiliere juridicã

2 ___ informare
3 ___ sprijin pentru plata unor servicii ºi obligaþii curente
4 ___ îngrijirea locuinþei ºi gospodãriei, ajutor pentru menaj
5 ___ prepararea hranei
6 ___ efectuarea de cumpãrãturi
7 ___ însoþirea în mijloace de transport
10 ___ lemne pentru iarnã, ajutoare pentru încãlzire
11 ___ ajutor în realizarea igienei personale
12 ___ îmbrãcare-dezbrãcare
13 ___ deplasarea în locuinþã
14 ___ însoþire în deplasãrile în afara locuinþei
15 ___ hrãnire
16 ___ comunicare
17 ___ donaþii de medicamente
18 ___ amenajãri ºi reparaþii în locuinþã
21 ___ acordare de medicamente
IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru dvs.
1. ______ 2. ______ 99. Nª/NR
(arãtaþi lista UTIL SERV ºi treceþi codurile corespunzãtoare)
1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. niciunul 99. Nª/NR

1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:



9.Aparaturã de folosinþã îndelungatã 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
10.Ajutor /sprijin în activitãþile gospodãreºti obiºnuite
(curãþenie, gãtit, mici reparaþii) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
11.Ajutor /sprijin în activitãþile gospodãreºti ocazionale
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
(zugrãvit, construit, reparaþii majore)
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
(inclusiv bilete sau reduceri)
Ghid 33
Cod
CHESTIONAR PRIVIND SERVICIILE SOCIALE PENTRU

CONSUMATORII DE ALCOOL-DROGURI
donaþie.
1.Lipsa locului de muncã Prima menþiune
3.Probleme cu consumul de alcool
4.Probleme cu sãnãtatea
5.Lipsa unei locuinþe
6.Probleme personale / stimã de sine scãzutã
7.Probleme familiale
80. Nici o problema
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
AJUT Cum aþi putea fi ajutatã sã rezolvaþi aceste probleme?

1.Oferirea unui loc de muncã Prima menþiune
2.Consilierea psihologicã A doua menþiune
3.Ajutor financiar
4.Internarea într-un centru de dezalcoolizare
5.Oferirea unei locuinþe sociale
6.Îngrijire din partea familiei
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
DCONS Gândindu-vã la prietenii, vecinii, cunoºtinþele dvs. cunoaºteþi persoane care

consumã droguri?
1.Da Dacã da, ANI Aproximativ ce vârstã au aceste persoane? _______ ani
2.Nu
9.NS/NR
CONSAL Am sã vã citesc o serie de afirmaþii referitoare la consumul de alcool ºi am sã vã rog sã-mi
spuneþi dacã acestea sunt adevãrate pentru dvs. sau altcineva din gospodãria dvs. ?
Da, altcineva NS
Da, eu din gospodãrie Nu
NR
1.Consum alcool de 4 ori ºi peste 4 ori pe sãptãmânã 1 2 3 9
2.Câteodatã beau ºi sã nu mã pot opri 1 2 3 9
3.Câteodatã nu-mi pot îndeplini obligaþiile
1 2 3 9
zilnice din cauza bãuturii
4.Câteodatã beau dimineaþã cîte o duºcã,
1 2 3 9
pentru a depãºi mahmureala
5.Din cauza alcoolului se întâmplã uneori sã uit
1 2 3 9
ce mi s-a întâmplat cu o searã înainte
6.Câteodatã am sentimente de remuºcare sau
1 2 3 9
vinovãþie dupã consumul de bãuturi alcoolice
7.Aþi fost implicat în accidente datoritã consumului de alcool 1 2 3 9
8.O rudã, un prieten sau un medic s-au arãtat îngrijoraþi de
1 2 3 9
consumul de alcool ºi au sugerat întreruperea consumului

ASVD Cum credeþi cã ar putea fi ajutate persoanele care consumã droguri sau/ºi prea mult alcool?
1.Oferirea unui loc de muncã Prima menþiune

2.Consilierea psihologicã A doua menþiune
3.Ajutor financiar
4.Internarea în centre de dezalcoolizare / dezintoxicare
5.Oferirea de locuinþe sociale
6.Îngrijire din partea familiei
7.Reintegrare socialã
8.Interzicerea consumului de alcool
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR

nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru persoanele care consumã alcool în
excess sau/ºi droguri?

4.am mare nevoie
9.NS/NR
1 ___ asistenþã medicalã

2 ___ consiliere psihologicã
3 ___ terapie individualã
4 ___ terapie de grup, grupuri de suport
5 ___ centre de dezintoxicare
6 ___ informare privind ajutorul de care poate beneficia (unde, ce, ce trebuie sã facã pentru)
7 ___ linii telefonice de suport: asistenþã socialã, ong-uri
8 ___ prevenire
IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru persoanele care
consumã droguri sau alcool? (maxim 2 alegeri) (arãtaþi lista UTIL SERV)
1. ______ 2. ______ 99. Nª/NR
BSERV De care dintre serviciile menþionate anterior a beneficiat dvs. sau altcineva din gospodãria
dvs. în cursul anului 2004? (arãtaþi lista UTIL SERV ºi treceþi codurile corespunzãtoare)
BSERVDVS 1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. niciunul 99. Nª/NR
BSERVALT 1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. niciunul 99. Nª/NR
Ghid 35
1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:



11.Aparaturã de folosinþã îndelungatã (unelte,
aparate electrice, etc.) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
15.Transportul unor persoane (inclusiv
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9

Cod
CHESTIONAR PRIVIND SERVICIILE SOCIALE

PENTRU VICTIME ALE VIOLENÞEI DOMESTICE
donaþie.
Important: Chestionarul se aplicã doar persoanelor adulte de sex feminin

1.Lipsa resurselor financiare Prima menþiune
2.ªomajul A doua menþiune
3.Violenþa din familie
4.Boala unui membru al familiei
5.Certuri în urma consumului de alcool
6.Lipsa unor centre specializate
7.Gelozia partenerului
8.Probleme personale
9.Vrea sa plece de acasã
10.Nu poate sa îºi creascã singurã copiii
11.Problemele copiilor
80. Nu are probleme
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
AJUT Cum aþi putea fi ajutatã sã rezolvaþi aceste probleme?

1.Ajutor social Prima menþiune
2.Ajutor medical A doua menþiune
4.Consiliere psihologicã
5.Instituþii specializate
6.Locuri de muncã
7.Ajutor pentru rezolvarea juridicã a problemelor
8.Majorarea veniturilor
9.Oferirea de locuinþe sociale
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR
VIGC Gândindu-vã la prietenii, vecinii, cunoºtinþele dvs. cunoaºteþi cazuri în care copiii din familiile
respective sã fie bãtuþi?
1.Da
2.Nu
9.NS/NR
VIGF Gândindu-vã la prietenii, vecinii, cunoºtinþele dvs. cunoaºteþi cazuri în care femeile din familiile
respective sã fie bãtute?
1.Da
2.Nu
9.NS/NR
Ghid 37
VIFAM Am sã vã citesc o serie de afirmaþii referitoare la aspecte ce pot sã aparã în orice gospodãrie
ºi am sã vã rog sã-mi spuneþi cât de des apar acestea în cazul familiei dvs. ?
1.aproape zilnic
2.de mai multe ori într-o sãptãmânã
3.de câteva ori pe lunã
4.de câteva ori pe an
5.deloc 8. Nu e cazul 9. NS/NR
1 ___ copii sunt pedepsiþi prin bãtaie

2 ___ sunt certuri în care copii sunt bãtuþi
3 ___ femeile sunt pedepsite prin bãtaie
4 ___ sunt certuri în care femeile sunt bãtute
5 ___ vã doriþi sã plecaþi de acasã datoritã certurilor ºi violenþelor din familie
6 ___ vã este fricã de soþul/partenerul dvs.
7 ___ vã este fricã de bãrbaþii din gospodãrie
8 ___ când sunt la serviciu, cumpãrãturi mi-ar plãcea dacã aº putea sã nu mã întorc acasã
ASVD Cum credeþi cã ar putea fi ajutate persoanele care sunt agresate de cãtre soþi/parteneri?
1.Construirea unor centre specializate Prima menþiune

2.Consiliere A doua menþiune
4.Divorþ
5.Tratarea soþilor (dezalcoolizare)
6.Oferirea de sprijin moral
90. Altceva. Ce?___________________________________
99. Nª/NR

nevoie cum apreciaþi utilitatea urmãtoarelor servicii pentru persoanele (copii, femei) care sunt
agresate fizic de cãtre pãrinþi, parteneri, soþi?

4.am mare nevoie
9. NS/NR
1 ___ asistenþã medicalã

2 ___ consiliere ºi informare juridicã
3 ___ consiliere psihologicã pentru victime (copii, femei)
4 ___ consiliere psihologicã familialã
5 ___ adãpost pentru o perioadã
6 ___ reprezentare în instanþã
7 ___ grupuri de suport
8 ___ sprijin direct acordat victimei
9 ___ realizarea unui plan de siguranþã în caz de recidivã
10 ___ suport material financiar
11 ___ suport în servicii: legalizare documente, taxe pentru certificate medicale
12 ___ informare privind serviciile de care poate beneficia (unde, ce, ce trebuie sã facã pentru)
13 ___ linii de urgenþã: poliþie, asistenþã socialã, ong-uri
14 ___ prevenire

IMPSERV Dintre toate serviciile menþionate care sunt cele mai importante pentru dvs.? (maxim 2
alegeri) (arãtaþi lista UTIL SERV)
1. ______ 2. ______99. Nª/NR
BSERV De care dintre serviciile menþionate anterior aþi beneficiat în cursul anului 2004? (arãtaþi
lista UTIL SERV ºi treceþi codurile corespunzãtoare)
1. ______ 2. ______ 3. ______ 98. nici unul 99. Nª/NR
Ghid 39
1. Da 2. Nu 9. NR

DACÃ A PRIMIT:



10.Aparaturã de folosinþã îndelungatã (unelte,
aparate electrice, etc.) 1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
14.Transportul unor persoane (inclusiv
1 2 9 I II III 1 2 3 4 9
16. Alte produse / bunuri / servicii din partea I II III
1 2 9 1 2 3 4 9
unei instituþii

FIªA GOSPODÃRIEI
SIT. În continuare sunt prezentate câteva situaþii în care se aflã familii din România. Pentru fiecare
din aceste situaþii menþionaþi dacã s-au întâmplat sau nu familiei dvs. în ultima lunã.
NS Nu e
Da Nu NR cazul
1. A trebuit sã amânaþi plata cheltuielilor locuinþei? 1 2 9 8
2. A trebuit sa recurgeþi la împrumuturi pentru a cumpãra alimente? 1 2 9 8
3. V-a fost greu sã asiguraþi obiectele de îmbrãcãminte cele mai
1 2 9 8
necesare pentru familie?
4. S-a întâmplat ca cineva din familia dvs. sã se culce nemâncat
pentru cã nu aþi avut suficienþi bani? 1 2 9 8
5. Nu aþi încãlzit locuinþa pentru cã nu aþi avut suficienþi bani pentru
combustibil sau plata întreþinerii? 1 2 9 8
6. Nu aþi putut cumpãra medicamente pentru dvs. sau copii pentru
1 2 9 8
cã nu aþi avut bani suficienþi?
7. Aþi fost ameninþaþi cã vi se închide cãldura,apa,
1 2 9 8
curentul electric, altele?
8. Vi s-a închis , cãldura / apa / curentul? 1 2 9 1
LOC. Locuinþa în care staþi în prezent este …

1. Proprietatea dvs. / partenerului (erei) dvs. 4. Închiriatã de la stat
2. Proprietatea pãrinþilor (rudelor) 5. Locuinþã socialã 8. Nª
3. Închiriatã de la o persoanã / firmã 6. Locuinþã de serviciu 9. NR
NU, pentru
DA cã nu vã NU, pentru cã Nu, din NR
Aveþi în gospodãrie în stare de funcþionare...? puteþi permite nu vã doriþi alte motive
AUTO Autoturism 1 2 3 7 9
TELEMOB telefon mobil (inclusiv de la firmã) 1 2 3 7 9
TEL telefon fix 1 2 3 7 9
FRIG Frigider 1 2 3 7 9
APRC cablu / antenã parabolicã 1 2 3 7 9
TVC televizor color 1 2 3 7 9
TVAN televizor alb negru 1 2 3 7 9
VID Video 1 2 3 7 9
CONG congelator / ladã frigorificã 1 2 3 7 9
MS maºina de spãlat ne-automatã 1 2 3 7 9
MAUT maºinã de spãlat automatã 1 2 3 7 9
PC Computer 1 2 3 7 9
NET acces la Internet 1 2 3 7 9
VEN.În luna trecutã (martie), suma totalã de bani obþinutã de cãtre toþi membrii gospodãriei dvs.
incluzând salarii, dividende, chirii, vânzãri etc., a fost cam de …
0. nici un venit 98. Nª 99. NR milioane lei
VENSUB. Dar venitul dvs. personal în luna trecutã (martie) a fost cam de ...?
0. nici un venit 98. Nª 99. NR milioane lei
A15. Cum apreciaþi veniturile actuale ale gospodãriei dumneavoastrã?
1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8. Nª 9.NR
2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent
4. Reuºim sã cumpãrãm ºi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii
5. Reuºim sã avem tot ce ne trebuie, fãrã sã ne restrângem de la ceva
AGR. În gospodãria dvs. existã cineva care se ocupã de munca agricolã?

1. Nu 3. Da, din când în când ºi pentru vânzare
2. Da, numai pentru consumul familiei 4. Da, asigurã un venit regulat prin vânzarea de produse
Ghid 41
GRADINA. Gospodãria dvs. are în proprietate sau în folosinþã o grãdinã cu zarzavaturi, legume, vie,
porumb, pomi fructiferi etc.?
1. Da 2. Nu 9. NR
PAM. Gospodãria dvs. are teren agricol în proprietate sau folosinþã?
1. Da 2. Nu 9. NR
Câte animale aveþi în gospodãrie? Numãr 999. NR 0 Nu are Numãr Completeazã

SEP3. Ovine (oi, capre) fiecare cãsuþã cu
SEP1. Bovine (vaci, viþei, boi). numãrul sau codul
SEP2. Porcine SEP4. Pãsãri de curte corespunzãtor
SEP5. Cabaline (cai, mãgari) SEP6. Stupi NU LÃSA SPAÞIU GOL!
AUTOCONS. În luna trecutã produsele obþinute în gospodãria dvs. sau primite (de la rude,
prieteni etc.) au asigurat din consumul gospodãriei ...?
ÎNTREBAREA SE REFERÃ LA CONSUM ALIMENTAR UMAN, INDIFERENT CÂND
AU FOST OBÞINUTE/ PRIMITE PRODUSELE
1. nu am obþinut / nu am primit 2. cam un sfert (sau mai puþin) din consumul nostru
astfel de produse 3. cam o jumãtate din consumul nostru
(tot ce s-a consumat a fost cumpãrat) 4. aproape trei sferturi din consumul nostru
(OPERATOR! TRECI LA NRMEM) 5. aproape în totalitate 9. NR
AUTOCS. În luna trecutã, aceste produse au fost obþinute/primite...? Menþ. 1 Menþ. 2 Menþ. 3
(PRINCIPALELE TREI MENÞIUNI)
1 în gospodãrie (curte, grãdinã, pãmânt, etc.) 1 1 1
2 de la rude, prieteni 2 2 2
3 în schimbul muncii cu ziua pentru alþii 3 3 3
4 de la asociaþia agricolã 4 4 4
5 de la instituþii (cantina socialã, fundaþii, organizaþii caritabile, bisericã) 5 5 5
6 altã situaþie 6 6 6
7 NC, nu a obþinut / primit produse, tot ce s-a consumat a fost cumpãrat 7 7 7
9 NR 9 9 9
NRMEM. Din câþi membri este alcãtuitã gospodãria dvs.? (inclusiv respondentul)
NU ÎNREGISTRA PERSOANELE CARE NU AU FOST PREZENTE ÎN GOSPODÃRIE ÎN
ULTIMELE 6 LUNI!
NRCOP. Numãrul de copii 0-2 ani

în gospodãrie
3-6 ani din care la grãdiniþã:
7-14 ani din care la ºcoalã:
din care la liceu:
15-18 ani la ºcoli profesionale
(de arte ºi meserii):
STCIV. 1. cãsãtorit(ã) cu acte 3. divorþat(ã) 5. necãsãtorit(ã) 9. NR

În prezent sunteþi… 2. cãsãtorit(ã)
fãrã acte / concubinaj 4. separat(ã) 6. vãduv(ã)

PENTRU OPERATOR! TABELUL DE MAI JOS SE COMPLETEAZÃ PENTRU RESPONDENT ªI
PARTENERUL / PARTENERA SA. Dacã persoana nu are un partener atunci pe rândul „P1: Partener” nu se va
completa nimic. Pentru persoanele care în prezent sunt inactive (ºomeri, pensionari etc.) pe coloana OCUP se
va completa ultima ocupaþie pe care a avut-o respectiva persoanã.
La cine se Sex Vârsta Status PRINCIPAL ªCOALA. Ultima OCUP. Ocupaþia principalã SURS. Sursele de venit în luna
referã ºcoalã absolvitã în prezent sau trecutã (APRILIE 2004)
datele în ani ultima ocupaþie
împliniþi 1- nici una
1- fãrã ºcoalã 1- conducãtori de unitãþi ºi 2- salariu
1. masc 2- elev / student 2- primar patroni, întreprinzãtori 3- venit pe convenþie civilã /contract
(1- 4 clase) 2- ocupaþii intelectuale colaborare
2. fem 3- gimnazial 3- tehnicieni sau maiºtri 4- activitãþi ne-agricole pe cont
5- casnic(ã) (5 - 8 clase) 4- funcþionari propriu autorizate
6- ºomer înregistrat 4- ucenici 5- lucrãtori în servicii ºi 5- venituri din munca de zilier sau
7- ºomer neînre- 5- treapta I liceu comerþ venituri ocazionale
gistrat (nu mai (9 - 10 clase) 6- agricultori cu calificare 6- pensie stat pentru vechime
primeºte ajutor de 6- profesionala sau în gospodãria proprie de muncã
ºomaj sau alocaþie 7- liceu 7- meºteºugari ºi mecanici 7- pensie de handicap, boalã,
de sprijin ºi cautã (9 12 clase) reparatori veteran, urmaº
de lucru) 8- ºcoalã maiºtri 8- muncitori calificaþi 8- pensie CAP
8- pensionar(ã) 9- ºcoalã 9- muncitori necalificaþi în 9- ajutor ºomaj / alocaþie
9- persoanã în inca- post-licealã sectoare neagricole de sprijin
pacitate de muncã 10- universitar de 10- zilieri în agriculturã 10- burse de studiu ºi pregãtire
10- lucreazã cu carte scurtã duratã / 11- cadru militar 11- alocaþie de copil
de muncã, autori- colegiu 12- altele 12- venitul minim garantat,
zaþie sau contract 11- universitar de ajutor social
11- lucreazã pe cont lungã duratã 97 - inactiv (copii, elevi / 13- alte transferuri sociale (de ex.
propriu (include 12- studii postuni- studenþi, ºomeri, concediu de maternitate
agricultor) versitare casnice, pensionari) paternitate)
12- patron cu angajaþi 99 - NR 14- bani primiþi de la rude plecate
13- lucreazã cu ziua 99 - NR definitiv sau temporar în strãinãtate
sau la negru 15- transferuri particulare (de ex.
99 NR pensie alimentarã sau bani de la
pãrinþii / alte persoane)
16- venit din investiþii, economii sau
chirii de la proprietãþi
17- profit dintr-o afacere
18- venituri bãneºti din propria
producþie agricolã
- alte surse
RÃSPUNS MULTIPLU
P0:
Respondent
P1:
Partener(a)
SURSPR. ªi dintre toate sursele de venit ale tuturor membrilor gospodãriei care a fost
cea mai importantã sursã de venit în ultimele 12 luni?
O SINGURÃ ALEGERE. UTILIZAÞI CODURILE DIN TAB. DE MAI SUS COL. SURS
98 NS
99.NR
CHEL. Cam câþi bani s-au cheltuit in total, în luna trecutã în gospodãria dvs.?
(98. Nª 99. NR) milioane lei
CONSAL. Dar pentru produsele alimentare pe care le-aþi cumpãrat luna trecutã (alimente, bãuturi
inclusiv alimentaþie publicã, cafea, þigãri, suc), cu aproximaþie, câþi bani s-au plãtit?
(98. Nª 99. NR) milioane lei
NAT. Care este naþionalitatea Dvs.?

1. român 2. maghiar 3. rom 4. german 5. alta 9. NR
Ghid 43
ANEXA 2
MATERIALE
AUXILIARE

Evaluarea nevoilor de asistenþã socialã
Instrucþiuni pentru coordonatori
1. Informaþii generale despre cercetare
Cercetarea „Evaluarea nevoilor de asistenþã socialã”.

În fiecare judeþ trebuie realizate un numãr de chestionare TOTAL POPULAÞIE respectiv CATEGORII
SPECIALE. Numãrul de chestionare ce trebuie realizate este menþionat în fiºierele excel ataºate. În cazul
eºantioanelor de CATEGORII SPECIALE fiecare coordonator va decide care sunt categoriile de interes pentru
acel judeþ ºi va introduce volumul eºantioanelor respective in matricea respectivã (marcat cu galben), volumul
necesar rezultând mai jos.
2. Descrierea activitãþii de teren
Fiecare operator va primi din partea coordonatorului de judeþ urmãtoarele:

1 - un exemplar din acest manual de instrucþiuni
2 - chestionarele de aplicat (general, fiºa gospodãriei, categorii specifice)
3 - un set de liste care vor fi utilizate în aplicarea chestionarelor
4 - fiºe de eºantionare
5 - un ordin de deplasare
6 - lista strãzilor aferentã secþiei de vot
Fiecare operator va trebui sã aplice chestionarele conform metodologiei din manualul operatorului.
1 - a selecta, conform instrucþiunilor de eºantionare din acest manual, indivizii care vor fi intervievaþi
2 - a completa fiºa de eºantionare cu persoanele selectate în eºantion
3 - a realiza interviurile cu persoanele selectate ºi a completa în întregime chestionarele alocate
4 - în fiecare gospodãrie în care a fost aplicat un chestionar (general sau specific) se realizeazã ºi fiºa
gospodãriei; codurile chestionarelor (indiferent de tipul lor) aplicate în aceeaºi gospodãrie trebuie sã fie
identice
3. Instrucþiuni de eºantionare
Eºantionul TOTAL POPULAÞIE

Fiecare coordonator va realiza pentru localitãþile URBANE care intrã în eºantion urmãtoarele:
- va selecta aleator numãrul de secþii de vot specificat (puncte de eºantionare); pentru selecþia secþiilor se
va folosi pasul statistic.
- va realiza lista strãzilor corespunzãtoare secþiilor de vot selectate (în special în cazul oraºelor mari; în
cazul celor mici poate merge operatorul la primãrie).
Fiecare coordonator va realiza pentru eºantionul din RURAL urmãtoarele:

- va selecta numãrul specificat de comune din fiecare tip (1, 2 ºi 3) din lista ataºatã.
- va distribui numãrul de chestionare de pe fiecare tip de rural; fiecãrei comune dintr-un anumit tip îi va
reveni aproximativ acelaºi numãr de chestionare.
Eºantionul CATEGORII
- stabileºte categoriile de interes ºi volumul total al eºantionului pentru fiecare categorie
- calculeazã (folosind matricea din excel) numãrul de subiecþi la nivelul fiecãrei categorii pentru fiecare
localitate
4. Generale
- realizeazã selecþia operatorilor

- realizeazã instructajul operatorilor conform manualelor prezente
- asistã telefonic / mail / direct operatorii de teren
- asigurã realizarea numãrului specificat de chestionare pentru fiecare categorie de subiecþi conform
eºantioanelor primite (în cazul eºantioanelor total populaþie numãrul total de chestionare ce trebuie
realizate este specificat în coloana eºantion final; numãrul de puncte de eºantionare este calculat
raportat la acest volum)
- codurile chestionarelor vor fi dupã cum urmeazã: de la 1 la 1000 (cât e eºantionul) în cazul eºantionului
TOTAL POPULAÞIE, respectiv de la 1 la 50 (cât e eºantionul) în cazul eºantioanelor CATEGORII.
- coordoneazã / introduce datele culese în bazele de date primite în fromã electronicã, apoi analizeazã
datele ºi redacteazã raportul cercetãrii. O structurã pentru raportul final al cercetãrii este furnizatã în
format electronic Power Point.
Ghid 45
Evaluarea nevoilor de asistenþã socialã
Instrucþiuni pentru operatorii de interviu
1. Informaþii generale despre cercetare
Cercetarea „Evaluarea nevoilor de asistenþã socialã”.

Perioada de desfãºurare a activitãþii de teren este
Termenul limitã de predare a chestionarelor este
2. Descrierea activitãþii de teren
Fiecare operator va primi din partea coordonatorului de judeþ urmãtoarele:

1 - un exemplar din acest manual de instrucþiuni
2 - chestionarele de aplicat (general, fiºa gospodãriei, categorii specifice)
3 - un set de liste care vor fi utilizate în aplicarea chestionarelor
4 - fiºe de eºantionare
5 - un ordin de deplasare
6 - lista strãzilor aferentã secþiei de vot
Fiecare operator se va deplasa în perioada pe teren pentru:
1 - a selecta, conform instrucþiunilor de eºantionare din acest manual, indivizii care vor fi intervievaþi
2 - a completa fiºa de eºantionare cu persoanele selectate în eºantion
3 - a realiza interviurile cu persoanele selectate ºi a completa în întregime chestionarele alocate
4 - în fiecare gospodãrie în care a fost aplicat un chestionar (general sau specific) se realizeazã ºi fiºa
gospodãriei; codurile chestionarelor (indiferent de tipul lor) aplicate în aceeaºi gospodãrie trebuie sã
fie identice
3. Instrucþiuni de eºantionare
Operatorul de interviu are obligaþia de a selecta persoanele ce vor fi incluse în eºantion ºi care trebuie
intervievate pe baza instrucþiunilor prezentate în continuare.
Selecþia subiecþilor din eºantionul TOTAL POPULAÞIE

Operatorul identificã geografic secþiile de votare (care sunt strãzile care formeazã secþia de votare
respectivã) din care ar fi trebuit sã fie fãcutã selecþia ºi foloseºte metoda drumului aleator. În RURAL,
jumãtate din chestionare vor fi aplicate în centrul de comunã ºi jumãtate într-un sat aparþinãtor (se va alege
satul corespunzãtor secþiei de votare primite).
Se alege o stradã din secþia de votare ºi se porneºte selecþia de la numãrul 1 al strãzii.
Mai întâi vor fi selectate gospodãriile, apoi persoanele din gospodãrie. Pentru selecþia gospodãriilor se
porneºte de la numãrul 1 ºi se va folosi pasul statistic 3 pentru deplasarea de la un imobil la altul. Vor fi deci
vizitate imobilele cu numerele 1, 4, 7, 10, º.a.m.d. Dacã la numãrul respectiv se aflã o casã atunci va fi
selectatã gospodãria care locuieºte acolo. Dacã în casa respectivã locuiesc douã sau mai multe gospodãrii,
atunci va fi aleasã una la întâmplare. Dacã la numãrul respectiv se aflã un bloc, atunci se vor selecta
apartamentele începând cu apartamentul 1 ºi cu un pas statistic de 10, dar nu mai mult de trei apartamente
într-un bloc. Pentru fiecare gospodãrie va fi selectatã persoana ADULTÃ (18 ani ºi peste) care este capul
gospodãriei. Dacã sunt douã persoane astfel de persoane se alege oricare dintre acestea.
Selecþia prin metoda drumului aleator se va încheia în momentul epuizãrii numãrului de chestionare care
trebuie aplicare în acea secþie de votare.
În cazul în care strãzile (sau apartamentele) nu sunt numerotate se numãrã efectiv din 3 în 3 (sau din 10 în
10, în cazul apartamentelor) pornind de la primul imobil (primul apartament). În cazul în care selecþia nu se
terminã dupã epuizarea unei strãzi se alege urmãtoarea stradã din lista primitã (strãzile care intrã în acea
secþie de vot) ºi se continuã selecþia folosind aceeaºi procedurã prezentatã mai sus.

Selecþia subiecþilor din eºantionul CATEGORII
Fiecare operator va trebui sã aplice un numãr de chestionare anumitor categorii specifice de populaþie. Selecþia
acestor subiecþi va fi realizatã prin metodele urmãtoare, în ordine, pânã la realizarea numãrului de chestionare
necesar pentru fiecare categorie:
1. Din gospodãriile în care au fost aplicate chestionare generale. Dacã într-o gospodãrie în care aþi aplicat un
chestionar general existã o persoanã care intrã într-o categorie de populaþie specificã primitã de dvs. îi
aplicaþi chestionarul corespunzãtor. Dacã o persoanã intrã în mai multe categorii îi aplicaþi toate
chestionarele respective.
2. Din alte gospodãrii în care existã astfel de persoane. În cazul fiecãrei gospodãrii în care aþi aplicat
chestionare generale, întrebaþi dacã se ºtie de existenþa unor persoane care intrã în categoriile specifice de
populaþie necesare. Cereþi numele ºi adresa persoanelor respective ºi apoi încercaþi sã le aplicaþi
chestionarul corespunzãtor.
3. Întrebaþi persoanele pe care le cunoaºteþi dacã au informaþii despre existenþa unor indivizi din categoriile
cãutate.
FOARTE IMPORTANT!
Dacã o persoanã din eºantionul ales nu va fi gãsitã aveþi obligaþia sã repetaþi vizita de încã douã
ori, în zile ºi la ore diferite. În nici un caz nu selectaþi altã persoanã din gospodãrie (alta decât unul
din capii gospodãriei), ci reveniþi într-o zi sau la o orã la care o puteþi gãsi acasã.
Dacã nici atunci nu o gãsiþi (sau în caz de refuz) intervievaþi prima persoanã din eºantionul de
rezervã.
Motivul neaplicãrii chestionarului la o adresã trebuie menþionat în fiºa operatorului.
În cazul în care mai mult de 50% din chestionare sunt completate de cãtre persoane din
eºantionul de rezervã supervizorii vor verifica automat respectarea instrucþiunilor de
alegere a persoanelor.
COMPLETAREA FIªEI DE EªANTIONARE

1. Pe aceeaºi fiºã de operator nu se trec persoane de la mai multe secþii de votare.
2. Pentru fiecare tip de eºantion (TOTAL, CATEGORII) existã câte o fiºã de eºantionare distinctã pe care
trebuie trecute persoanele cãrora le-a fost aplicat chestionarul (sau s-a încercat aplicarea).
3. Fiºa de eºantionare va conþine toate persoanele / adresele la care teoretic trebuia aplicat chestionarul.
4. Atenþie mare la completarea datelor personale pentru subiecþi.
5. În caz de neefectuare a unui interviu se va completa unul dintre motivele enumerate în fiºa de eºantionare.
Dacã nu aþi putut realiza un chestionar dintr-un alt motiv decât cele enumerate în fiºa, încercuiþi codul 97 ºi
scrieþi în clar motivul pentru care nu aþi putut aplica chestionarul.
Pentru orice problemã semnificativã cu care vã confruntaþi în teren contactaþi-ne imediat telefonic la
numerele menþionate mai jos.
Respectarea întocmai a instrucþiunilor de eºantionare din acest manual precum ºi completarea corectã ºi în
întregime a fiºei de eºantionare sunt cerinþe obligatorii, care, în caz de nerespectare, atrag de la sine
anularea întregii activitãþi a operatorului ºi prin consecinþã neplata lui. Mai mult, în caz de invalidare a
activitãþii operatorului de teren, acesta va fi obligat sã returneze în întregime orice sumã primitã ca avans
spre decontare.
COMPLETAREA CHESTIONARULUI:
Se va face cu cernealã (pix, stilou) prin încercuire sau scriere cu majuscule.
Dacã se încercuieºte greºit un cod se taie, se scrie greºit ºi se încercuieºte codul corect.
Pentru întrebãrile deschise scrieþi cât mai exact ºi citeþ ceea ce spune subiectul.
Ghid 47
Interviul propriu-zis:
ATENÞIE MARE LA CORESPONDENÞA DINTRE CATEGORIA DE SUBIECÞI CÃREIA TREBUIE SÃ-I
APLICAÞI CHESTIONARUL ªI TIPUL DE CHESTIONAR APLICAT.
Citiþi ºi completaþi integral toate întrebãrile în ordinea din chestionar.
În cazul în care subiectul are probleme (neînþelegere, nehotãrâre, etc.) cu o întrebare se reciteºte întrebarea,
iar dacã tot nu poate rãspunde se alege dupã caz una din variantele “NR nu rãspund” sau “Nª nu ºtiu” sau
“nu cunosc”.
Urmãriþi cu atenþie ºi respectaþi întocmai specificãrile pentru fiecare întrebare
Rãspunsurile de tip “Nª” sau “NR” sau NC nu se citesc.
NC (NU E CAZUL) se referã la situaþiile în care subiectului nu i se aplicã întrebarea respectivã.
Dacã altã persoanã decât cea selectatã pentru interviu intervine în discuþie rugaþi-o sã nu îºi mai spunã
pãrerea (în cel mai rãu caz, sã o spunã dupã ce subiectul ºi-a exprimat pãrerea).
Pentru anumite întrebãri lungi apare instrucþiunea “ARATÃ LISTA”. Este important sã faceþi acest lucru (dacã
subiectul nu vede / nu ºtie sã citeascã, citiþi lista rar de 2-3 ori).
Nu influenþaþi rãspunsurile subiecþilor prin afirmarea pãrerilor sau opþiunilor dvs.
CONDIÞIILE DE VALIDARE A ACTIVITÃÞII DE COLECTARE A DATELOR

Validarea aplicãrii corecte a chestionarelor. Vor fi verificate urmãtoarele:
- aplicarea integralã ºi conformã cu instrucþiunile a chestionarului
- completarea corectã ºi integralã a datelor de identificare ºi a itemilor de chestionar
- completarea corectã ºi integralã a fiºei de operator
- timpul efectiv de aplicare a chestionarului (cât timp s-a stat de vorbã cu subiectul).
Validarea aplicãrii corecte a metodologiei de alegere a persoanei. Vor fi verificate urmãtoarele:

- selectarea corectã a persoanelor
- respectarea regulii celor trei „vizite”
Materiale ce trebuie predate la întoarcerea de pe teren:

- numãrul total de chestionare de efectuat
- fiºa de operator completatã corect, complet ºi citeþ
- biletele ºi ordinul de deplasare ºtampilat.
DATA LIMITÃ PENTRU PREDAREA CHESTIONARELOR ESTE ___________.

(CHESTIONARELE POT FI ADUSE ORICÂT DE REPEDE, DAR NU MAI TÂRZIU DE
DATA LIMITÃ).
PENTRU ORICE PROBLEMÃ LEGATÃ DE ACTIVITATEA VOASTRÃ ÎN TEREN

CONTACTAÞI-NE TELEFONIC CU TAXÃ INVERSÃ LA: ______________
sau daþi un apel pe numãrul de mobil: ______________

EªANTION: Operator: __________________________
Ghid
FIªA OPERATORULUI
Cod operator:
Judeþ _______________________________ Localitate __________________________________
MOTIV. Motivul 1. refuzul subiectului 3. plecat din localitate 5. mutat 7. adresã neidentificatã / necunoscutã
neaplicãrii interviului 2. absenþa subiectului dupã 3 vizite 4. o instituþie la adresa respectivã 6. decedat 8. altul. Care? (trece în clar)
Nr. Vizita I Vizita II Vizita III Durata Motivul Cod

Nume ºi prenume Adresa Telefon
crt. Data, ora Data, ora Data, ora (min.) neaplicãrii chestionar
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
49
ANEXA 3
Un exemplu de utilizare a datelor culese pentru

a rãspunde la întrebãrile de cercetare
Pentru a uºura munca de interpretare a datelor ºi realizare a raportului de cercetare,

prezentãm în continuare câteva rãspunsuri la interogaþiile principale ale cercetãrii folosind datele
obþinute la nivelul judeþului Iaºi. În acest context reamintim faptul cã eºantionul realizat la nivelul
fiecãrui judeþ reprezintã de fapt o combinaþie de eºantioane. Structura comparatã a acestor
eºantioane comparativ cu structura populaþiei pe tipuri de localitãþi este urmãtoarea:
Eºantion Eºantion
Localitatea Tip loc Populaþia Supliment
judeþ final
MUNICIPIUL IAªI 7 348070 210 290 500
MUNICIPIUL PAªCANI 5 45959 28 139 166
ORAS TÂRGU FRUMOS 4 13810 8 42 50
ORAª HÂRLÃU 4 11918 7 36 43
RURAL 3 23987 14 0 14
RURAL 2 86062 52 0 52
RURAL 1 298670 180 0 180
TOTAL 828476 500 506 1006
La nivelul unui judeþ (Iaºi în acest caz) avem urmãtoarele eºantioane posibile:
- eºantion reprezentativ la nivel de judeþ (500 subiecþi; vezi coloana „eºantion judeþ”);
- eºantion reprezentativ la nivel de rural (247 subiecþi obþinuþi prin însumarea subiecþilor
selectaþi din cele trei tipuri de localitãþi rurale);
- eºantion reprezentativ la nivel de urban (253 subiecþi de pe coloana „eºantion judeþ” obþinuþi
prin însumarea subiecþilor selectaþi din localitãþile urbane la care se adaugã tot atâþia subiecþi
din urban de pe coloana supliment; de exemplu, în cazul localitãþii Iaºi vom selecta doar 210
subiecþi din cei 290 adicã tot atâþia câþi avem pe coloana „eºantion judeþ”; se ajunge astfel la
un eºantion total pentru urban de 506 subiecþi);
- eºantion reprezentativ la nivel de municipiul reºedinþã de judeþ - Iaºi (500 subiecþi; suma
subiecþilor corespunzãtori Iaºi-ului de pe coloanele „eºantion judeþ” ºi „supliment”).
Prin urmare, datele culese pot fi raportate la nivelul fiecãruia dintre eºantioanele menþionate
sau altfel spus putem avea un raport la nivel de judeþ, unul la nivel de urban, unul la nivel de rural ºi
unul la nivel de municipiu reºedinþã de judeþ.
În cazul exemplului de utilizare a datelor de anchetã ne vom referi doar la situaþia de la nivelul
Municipiului Iaºi. Pentru aceasta, sã reamintim pe scurt interogaþiile principale ale cercetãrii de
evaluare a nevoii de asistenþã socialã:
1. Cine ºi cât de mulþi sunt cei care au nevoie de servicii sociale?

2. Cine ºi cât de mulþi sunt cei, care deºi nu fac parte din categoria persoanelor care au nevoie de
servicii de asistenþã socialã, beneficiazã de astfel de servicii?
3. Cine ºi cât de mulþi sunt cei care deºi fac parte din categoria persoanelor care au nevoie de
servicii de asistenþã socialã, nu beneficiazã de astfel de servicii?
4. Care sunt serviciile sociale de care au nevoie categoriile defavorizate?

Reamintim faptul cã cea mai mare parte a întrebãrilor de cercetare presupun estimarea unor
indicatori la nivelul populaþiei de referinþã (Municipiul Iaºi în exemplul de faþã). Pentru a rãspunde la
întrebãrile de tip cantitativ vom folosi în principal datele culese prin chestionarul general. Chestionarul
general utilizat pentru evaluarea nevoilor de asistenþã conþine printre altele urmãtorii indicatori
relevanþi pentru estimãrile dorite de noi:
Q Dimensiune / Indicator Rezultate (Municipiul Iaºi)

LOC aprecierea existenþei unor probleme Principalele probleme menþionate sunt:
specifice la nivelul localitãþii starea drumurilor, asistenþa socialã a
vârstnicilor, asistenþa socialã a persoanelor
cu handicap, protecþia socialã a copilului,
asistenþa socialã a persoanelor cu venituri
scãzute, asistenþa persoanelor fãrã loc de
muncã, spitale ºi clinici publice.
AST1 aºteptãri faþã de autoritãþile locale în ceea Populaþia nu are aºteptãri structurate.
ce priveºte serviciile sociale Cei care menþioneazã astfel de aºteptãri dau
rãspunsuri mai degrabã difuze: sã se implice
mai mul ºi sã aloce mai multe fonduri.
INF informarea privind posibilitatea de a Doar 20% din populaþie considerã cã are
beneficia de servicii sociale: cunoºtinþã de posibilitãþile de ajutor destinate
-gradul de informare persoanelor defavorizate.
-surse de informare Media este principalul canal prin care populaþia
se informeazã relativ la aceste posibilitãþi;
apar ºi autoritãþile sau vecinii / rudele.
MF accesul la serviciile de asistenþã medicalã: 95% dintre ieºeni sunt înscriºi la un medic de
AMF - este înscris pe listele unui medic de familie familie; tot atâþia considerã cã au acces uºor
IMF - motive ale ne-înscrierii la medicul de familie; principalele deficienþe
- uºurinþa de a apela la serviciile sunt legate de timpul lung de aºteptare ºi
medicului de familie atitudinea cadrelor medicale.
- nemulþumiri privind asistenta
medicalã de care a beneficiat
ASS accesul la servicii medico-sociale: Aproape unul din cinci ieºeni a primit anul
-tipuri de servicii trecut medicamente gratuite sau compensate
-tipuri de furnizori deºi ar fi avut nevoie cel puþin dublu (40%);
-nevoia pentru aceste servicii principalul motiv pentru care nu au reuºit sã
obþinã medicamente este faptul cã nu au ºtiut
cui sã se adreseze.
BCH frecvenþa în populaþie a dizabilitãþii fizice În 6% dintre gospodãrii existã persoane
ºi mentale, cu sau fãrã nevoie de asistenþã care nu se pot deplasa singure în afara
locuinþei (aproape 7000 gospodãrii); în 2%
dintre gospodãrii existã persoane care nu
se pot hrãni singure (2320 gospodãrii); etc.
CON frecvenþa în populaþie a consumului de În 5% dintre gospodãrii existã cel puþin o

SAL alcool persoanã care poate fi consideratã alcoolicã
(aproape 5800 gospodãrii).
VIOL frecvenþa în populaþie a fenomenului de În 10% dintre gospodãriile cu copii
ENT violenþã domesticã aceºtia sunt pedepsiþi ºi prin bãtaie
(aproape 5800 gospodãrii); etc.
PS frecvenþa în populaþie a persoanelor fãrã loc În 12% din familii existã cel puþin un
de muncã (înregistrate sau nu ca ºomeri) ºomer (12392 gospodãrii).
Ghid 51
Pentru caracterizarea diferitelor tipuri de populaþie (cei care intrã sau nu într-o anumitã
categorie delimitatã de indicatorii din tabelul de mai sus) se pot utiliza indicatorii socio-demografici ºi
cei relativi la gospodãrie ºi resursele de care beneficiazã. Sã considerãm de exemplu categoria
1
ºomerilor. Conform datelor, incidenþa ºomajului la nivelul gospodãriilor Municipiului Iaºi este de 12% .
2
Acestei valori relative îi corespunde un numãr de 13923 gospodãrii în care existã cel puþin un ºomer .
3
Analizele bivariate realizate aratã cã fenomenul ºomajului este asociat cu :
- venituri ºi educaþie mai scãzute;

- probleme legate de asigurarea hranei, medicamentelor necesare, efectuãrii plãþilor curente,
asigurarea utilitãþilor;
- dotarea deficitarã a locuinþei cu bunuri de larg consum;
- etc.
Situaþii relativ la locuire ºi trai Existã ºomer în gospodãrie Da Nu

A trebuit sã amânaþi plata cheltuielilor locuinþei? 76 60
A trebuit sã recurgeþi la împrumuturi pentru a cumpãra alimente? 54 37
V-a fost greu sã asiguraþi obiectele de îmbrãcãminte cele mai necesare pentru familie? 63 37
S-a întâmplat ca cineva din familia dvs. sã se culce nemâncat pentru cã nu aþi avut
21 11
suficienþi bani?
Nu aþi putut cumpãra medicamente pentru dvs. sau copii pentru cã nu aþi avut bani suficienþi? 47 37
Aþi fost ameninþaþi cã vi se închide cãldura, apa, curentul electric, altele? 29 21
Vi s-a închis cãldura / apa / curentul? 14 8
Au în gospodãrie în stare de funcþionare ... Existã ºomer în gospodãrie Da Nu

autoturism 28 34
telefon fix 67 77
frigider 92 96
cablu / antenã parabolicã 73 81
televizor color 81 91
televizor alb negru 11 15
video 17 19
congelator / ladã frigorificã 25 42
maºina de spãlat ne-automatã 28 29
maºinã de spãlat automatã 37 49
computer 27 29
acces la Internet 9 15
1
Valoarea exactã nu poate fi determinatã în baza datelor culese în primul val deoarece indicatorul necesar pentru calcularea
numãrului total de ºomeri nu a fost inclus în varianta iniþialã a chestionarului (din economie de resurse ne-au interesat doar
date la nivel de gospodãrie). În urma discuþiilor ulterioare indicatorul (numãrul de ºomeri la nivelul gospodãriei) a fost inclus în
chestionarul general.
2
Valorile absolute au fost calculate considerând cã ponderea obþinutã pe eºantion este ºi cea din populaþie. În realitate însã
ponderea din populaþie poate fi între 11 ºi 13 %, ceea ce corespunde unui numãr de familii în care existã cel puþin un ºomer
situat în intervalul (12760; 15083). Desigur, numãrul ºomerilor astfel determinat depinde de definirea operaþionalã pe care
am dat-o acestei stãri ºi a modului de culegere a informaþiei (declaraþia reprezentantului gospodãriei; nu s-a cerut
prezentarea unui act oficial în acest sens).
3
Datele prezentate au fost obþinute prin analiza de asociere bivariatã (în cazul datelor de tip calitativ), respectiv corelaþie
bivariatã sau medie pe sub-populaþii (în cazul datelor de tip cantitativ)

Pentru a rãspunde la interogaþiile 2 ºi 3 ale cercetãrii trebuie stabilite grade subiective pentru
definirea accesului respectiv excluderii, sau altfel spus trebuie definit cine anume trebuie sã
beneficieze de un anumit serviciu social ºi cine nu. O sã încercãm sã rãspundem la aceste întrebãri
considerând aceeaºi categorie, ºomerii. Dat fiind numãrul foarte mic de familii care au beneficiat de
servicii sociale precum asistenþã pentru integrare ocupaþionalã sau cursuri de instruire ºi pregãtire nu
putem estima ponderea situaþiilor, dar putem afirma cu siguranþã cã avem atât situaþii de excludere
falsã (existã familii cu ºomeri care deºi ar fi trebuit sã beneficieze de astfel de cursuri nu beneficiazã),
cât ºi de includere falsã (existã situaþii de familii care beneficiazã deºi nu existã un ºomer în familie).
Pentru a rãspunde la cea de a 4-a interogaþie folosim datele culese prin intermediul
chestionarelor speciale. Sã considerãm aceeaºi populaþie, cea a ºomerilor. Principalele probleme cu
care se confruntã aceºtia sunt lipsa locului de muncã ºi ca urmare a acestei situaþii probleme
financiare. Soluþia consideratã viabilã de majoritatea constã în gãsirea unui loc de muncã. Autoritãþile
locale pot acþiona pe douã planuri pentru ai ajuta pe ºomeri sã-ºi gãseascã un loc de muncã:
consiliere pentru integrarea profesionalã respectiv producerea / identificarea de locuri de muncã.
Serviciile sociale care ar oferi aceste douã lucruri sunt considerate ºi cel mai necesare, ultimul în
special4. Doar o micã parte dintre ºomeri au beneficiat anul trecut de servicii sociale (de exemplu 7%
au beneficiat de identificarea unui loc de muncã)5. Doar 17% au fost înscriºi la un curs de recalificare
profesionalã (2% nu l-au absolvit) ºi doar jumãtate din cei care l-au absolvit ºi-au gãsit un loc de
muncã în urma lui.
4
Obiectiv: evaluarea ierarhizatã a cererii pentru servicii sociale specific adresate categoriei respective.
5
Obiectiv: accesul la serviciile sociale adresate specific categoriei respective.
Ghid 53
ANEXA 4
Punct de vedere al Direcþiei de Asistenþã Socialã Iaºi

cu privire la Ghidul metodologic
Urmãtoarele observaþii sunt fãcute de echipa Direcþiei de Asistenþã Socialã Iaºi care a
revizuit Ghidul Metodologic ºi a dorit sã îºi exprime punctele de vedere.
Acest Ghid Metodologic furnizeazã baza de la care Departamentele de Asistenþã Socialã

locale ºi judeþene pot întreprinde cercetãri la costuri minime, cu puþin personal ºi într-o maniera
simplã.
Aplicarea acestui Ghid duce la obþinerea de informaþie relevantã, importantã pentru decidenþii
politici din domeniul asistenþei sociale, raspunzând la întrebãri de tipul:
Ø Cine ºi câte sunt persoanele care au nevoie de servicii de asistenþã socialã;
Ø Care sunt tipurile de servicii care rãspund cel mai bine nevoilor acestor persoane;
Ø Cum se poate maximiza accesul la servicii.
Acest ghid metodologic este un instrument menit sã sprijine determinarea obiectivelor unei
cercetãri, alegerea metodelor ºi tehnicilor acesteia, alegerea populaþiei de studiu ºi a eºantionului,
stabilirea unor indicatori utilizaþi în evaluare, culegerea datelor, prelucrarea datelor ºi structurarea
raportului de cercetare.
Aceste instrumente au fost utilizate in cadrul cercetarii sociologice cu titlul: ”Accesul la servicii
de asistenþã socialã în judeþul Iaºi”, cercetare realizatã de Universitatea „Al.I.Cuza” Iaºi- Catedra de
Politici Sociale.
Ce am învãþat din acest proces
Dincolo de metodele autoritãþilor locale de a evalua nevoile sociale existente în cadrul unei
comunitãþi este important ºi modul în care oamenii percep ºi evalueazã amplitudinea acestor nevoi
sau probleme sociale. Este vorba despre un alt mod de a privi problemele cu care se confruntã
persoanele aflate în nevoie. Important este nu ceea ce cred institutiile publice sau autoritatile locale cã
este bine pentru persoanele aflate în nevoie, ci ceea ce cred ele însele despre nevoile lor ºi despre
modul în care acestea pot fi acoperite. De aici decurge necesitatea de a cerceta modul în care se
percep pe sine persoanele aflate în nevoie. În funcþie de dimensiunea ºi aspectele diverse ale nevoilor
sociale, aºa cum le vãd persoanele aflate în dificultate, se pot dezvolta o serie de servicii sociale
orientate spre nevoile concrete ale cetãþenilor.
Astfel, în urma implementãrii acestei cercetãri s-au realizat paºi importanþi cãtre:
Ø implicarea autoritãþilor locale respective în cercetare, dar ºi implicarea populaþiei în
identificarea propriilor nevoi de asitenþã socialã;
Ø transformarea cetãþenilor cu nevoi de asistenþã din subiecþi pasivi care aºteaptã luarea unor
decizii de cãtre o autoritate superioarã în subiecþi activi, capabili sã-ºi identifice nevoile ºi sã
gãseascã soluþii de intervenþie în condiþiile resurselor disponibile;
Ø Autoritãþile comunitãþii locale participante în cadrul cercetãrii au înþeles cã trebuie sã-ºi
depãºeascã statutul de simpli adminsitratori ai unor fonduri locale sau judeþene. Rolul
acestora este acela de a identifica problemele specifice cu care se confruntã cetãþenii, de a-i
consulta pe aceºtia cu privire la cele mai bune soluþii în vederea rezolvãrii lor, de a mobiliza
resurse umane, materiale, de a evalua rezultatele obþinute. În acest mod, autoritãþile ºi
cetãþenii se auto-responsabilizeazã într-un efort comun de a rãspunde eficient la o serie de
probleme ºi nevoi de interes local;

Ø Au fost determinate dimensiunile unor probleme sociale, consecinþele acestora (ex: consumul
de alcool, ponderea persoanelor dependente de domiciliu);
Ø Gradul de cunoaºtere a unor probleme/ dificultãþi cu care se confruntã populaþia. S-a constatat
faptul cã anumite probleme sociale au o vizibilitate publicã mult mai mare (ex: ºomerii,
persoanele fãrã un loc de muncã stabil etc.), prin urmare sunt remarcate mult mai uºor de cãtre
comunitatea localã, iar altele (ex: fenomenul violenþei domestice) sunt prea puþin cunoscute.
Acest aspect reflectã ºi limitele metodologice ºi epistemologice ale utilizãrii chestionarului în
evaluarea nevoilor sociale;
Ø Informaþii referitoare la calitatea vieþii din cadrul gospodãriilor locale (ex: utilitãþile din locuinþa
proprie, accesul la facilitãþile ºi utilitãþile comunitare). Aceste informaþii pot sta la baza oferirii
unor servicii sociale diferenþiate/ orientate direct spre indivizii/ grupurile sociale aflate în
nevoie. Este important sã se promoveze mãsuri de protecþie socialã activã orientate spre
nevoile persoanelor aflate în dificultate, în timp ce, mãsurile pasive sau promovate de pe
principii universaliste vor trebui cel puþin limitate;
Ø S-au pus în evidenþã sursele prin care cetãþenii pot obþine informaþii despre modul în care pot fi
accesate anumite servicii sociale. Se constatã lipsa unor servicii de consultanþã ºi informare la
nivel local. Mass-media reprezintã în continuare cea mai importantã sursã de informaþii, deºi,
nu întotdeauna, acestea sunt informaþiile cele mai utile, complete ºi profesionist oferite (în
cunoºtinþã de cauzã);
Ø Percepþia subiectivã a stãrii de sãrãcie a populaþiei: 44% din cetãþenii intervievaþi se aflã într-o
stare de sãrãcie absolutã (nu au asigurat minimul de subzistenþã, nu au asigurat strictul
necesar), 35% sãrãcie relativã (minimul decent de viaþã).
Îmbunãtãþirea Programelor de Asistenþã Socialã bazatã pe Folosirea Ghidului
· La nivelul comunitãþilor implicate în exerciþiu au fost elaborate planuri de înfiinþare ºi

dezvoltare de servicii sociale în funcþie de nevoile sociale identificate (în special servicii
sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele de vârsta a III a, centre de zi, oferirea de
burse sociale pentru copii din mediul rural care au reusit la examenul de capacitate în vederea
continuãrii studiilor, facilitarea accesului la servicii medicale prin înfiinþarea de puncte sanitare
în localitãþile izolate etc;
· Îmbunãtãþirea colaborãrii DAS cu autoritãþile locale sub aspectul solicitãrii de informaþii
necesare elaborãrii de proiecte de servicii sociale la nivelul comunitãþilor locale;
· Colaborarea între instituþii a dus la idei de parteneriate între DAS ºi comunitãþile locale;
comunitãþile locale ar putea primi din partea DAS Iaºi consultanþã pentru elaborarea unor
instrumente de cercetare adaptate specificului fiecãrei comunitãþi. De asemenea, s-ar putea
iniþia un parteneriat DAS Iaºi comunitãþi locale în vederea colectãrii datelor ºi prelucrarea
statisticã a acestora. Pentru studii mai avansate se poate iniþia un parteneriat cu Universitatea
„AL.I.Cuza” Iaºi, prin departamentele de Psihologie, Sociologie ºi Asistenþã Socialã;
· Echipa DAS (Director, Director Adjunct, Sociolog, Expert în Monitorizare ºi Evaluare, Asistent
Social) conºtientizeazã necesitatea de a-ºi schimba structura organizaþionalã prin
dezvoltarea unui departament specific, dedicat evaluãrii nevoilor de asistenþã socialã,
monitorizarea performanþei serviciilor de asistenþã socialã ºi oferiera de asistenþã tehnicã
Administraþiei Publice Locale de la nivelul judeþului.
Ghid 55
Unde ºi cum ar putea fi aplicat acest Ghid Metodologic:
Echipa DAS Iaºi recomandã folosirea Ghidului Metodologic pentru evaluarea

nevoilor de servicii de asistenþã socialã, dupã cum urmeazã:
Ø Cercetãri de acest gen ar putea fi realizate la nivelul fiecãrei comunitãþi cu sprijinul autoritãþilor
locale ºi eventual sprijinul ONG-urilor. Centralizarea datelor, prelucrarea ºi structurarea
raportului de cercetare ar putea fi realizate în DAS Iaºi.
Ø Instrumentele de cercetare ar putea fi adaptate ºi pentru a fi aplicate altor categorii de
beneficiari.

Ghid Evaluarea Nevoilor de Asistenta Sociala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Evaluarea Nevoilor de Asistenta Sociala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA NEVOILOR

Aceastã publicaþie a apãrut cu sprijinul Agenþiei Statelor Unite pentru Dezvoltare

Autori Revizuit de:

În felul acesta se oferã un cuantum de minime cunoºtinþe ºi celor care nu au studii de

Cluj la 22 septembrie 2004

Prof. univ. dr. Traian ROTARIU

4 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

9. Anexa 1. Instrumentele cercetãrii 14

10. Anexa 2. Materiale auxiliare 44

11. Anexa 3. Un exemplu de utilizare a datelor culese pentru a

12. Anexa 4. Punct de vedere al Direcþiei de Asistenþã Socialã Iaºi cu

Furnizarea serviciilor de asistenþã socialã în România se aflã abia la începuturi. Pânã

Obiectivele avute în dezvoltarea acestui ghid metodologic au fost:

Ipotezele de la baza Ghidului Metodologic

6 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

Ca instrument de cercetare, metodologia ºi instrumentele propuse rãspund

Instrumente structurate, utilizate pentru a obþine date reprezentative pentru populaþii

3. Interogaþiile cercetãrii de evaluare a nevoilor de asistenþã socialã

În etapa de pregãtire a cercetãrii se stabilesc interogaþiile principale, se aleg metodele

Dacã suntem interesaþi sã identificãm factorii motivaþionali ce influenþeazã accesul

Interogaþiile principale ale cercetãrii de evaluare

4. Alegerea metodelor ºi tehnicilor utilizate

Alegerea metodei de cercetare este influenþatã de tema ºi scopul cercetãrii, mijloacele

Statisticile oficiale, respectiv documentele de naturã cifricã existente la instituþiile ºi

8 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

Principalul avantaj al analizei documentelor este costul redus al culegerii informaþiei.

Raportat la interogaþiile principale ale cercetãrii de evaluare a nevoilor de asistenþã

În concluzie pentru cercetarea de evaluare a nevoii de asistenþã socialã analiza

Raportat la tema ºi interogaþiile cercetãrii de evaluare, populaþia investigatã,

Care este populaþia vizatã de cercetare? Ce criterii utilizãm pentru a circumscrie

O primã variabilã importantã este reprezentatã de interogaþiile cercetãrii. Evaluarea

a) focalizare pe populaþia care are nevoie de servicii sociale (categorii

Acest tip de circumscriere nu permite însã sã se rãspundã la întrebãri privind ponderea

b) focalizare pe ansamblul populaþiei. Criteriile de circumscriere a populaþiei

10 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

b) categorii de persoane defavorizate, ce au nevoie de servicii de asistenþã socialã,

Grupurile de interes pot fi definite în funcþie de diverse criterii: variabile socio-

Raportat la aspectele teoretice ºi practice, respectiv resursele financiare ºi materiale

între 50 ºi 100 de subiecþi pentru fiecare dintre categoriile de persoane defavorizate

6. Dimensiunile ºi indicatorii utilizaþi în evaluare

În concordanþã cu circumscrierea populaþiei investigate, cercetarea presupune

Toate chestionarele conþin întrebãri privind caracteristicile ºi comportamentele

Chestionarul general utilizat pentru evaluarea nevoilor de asistenþã conþine

aºteptãri faþã de autoritãþile locale în ceea ce priveºte serviciile socile;

Chestionarele speciale destinate categoriilor defavorizate conþin în plus urmãtoarele

indicatorii utilizaþi pentru a confirma apartenenþa la categoria defavorizatã;

Este dificil, dacã nu imposibil, de realizat un reþetar de rezolvare a problemelor

Numãrul de zile alocat completãrii chestionarelor, instrucþiunile de selecþie a

Pentru derularea activitãþii de culegere este nevoie de un coordonator ºi de operatori

Coordonatorii anchetei sunt responsabili pentru:

12 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

Instrucþiunile pentru operatorii de interviu conþin obligatoriu urmãtoarele informaþii:

8. Prelucrarea datelor ºi structura raportului de cercetare

Ghidul include structura bazelor de date necesare introducerii chestionarelor ºi

RAPORTAREA REZULTATELOR CERCETÃRII

În ceea ce priveºte raportul de cercetare, structura recomandatã este urmãtoarea:

14 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

LOC La nivelul localitãþii dvs., Este o Este o

5. în foarte 4. în mare 3. în mãsurã 2. în micã 1. în foarte

9. media (tv., radio, ziare) 5 4 3 2 1 0 9

ACCESUL LA SERVICIILE MEDICALE

16 evaluarea nevoilor de asistenþã socialã

AE_1 Vârsta (ani)

1. 2. 99. Nª/NR

1. 2. 3. __ 98. niciunul 99. Nª/NR

1. 2. 99. Nª/NR

1. 2. 3. __ 98. niciunul 99. Nª/NR

1. 2. 99. Nª/NR

1. 2. 3. __ 98. nici unul 99. Nª/NR

1. 2. 99. Nª/NR

1. 2. 3. __ 98. niciunul 99. Nª/NR