Sunteți pe pagina 1din 54

Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Sanatate Mintala –
Proiect de incluziune sociala

Ghid de bune practici

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CONŢINUTUL GHIDULUI DE BUNE PRACTICI:

Prefaţă. Introducere

Capitolul 1 – Înspre incluziunea socială

Contextul sănătăţii mintale

Capitolul 2 – Grupurile mixte de învăţare

2.1. Compoziţia şi metodologia grupurilor de învăţare

2.2. Reguli de bază ale muncii în grupuri mixte

Capitolul 3 – Instrumente de învăţare

3.1. Instrumente de reflecţie

3.2. Instrumentul acţiunii

Capitolul 4 – Concluzii

4.1. Efectele asupra persoanelor instruite

4.2. Efecte asupra organizaţiilor participante

4.3. Provocări

4.4. Concluzii

Anexe:

I – Scenariu de focus grup şi grilă de conştientizare

II – Raportul de evaluare

III – Informaţii şi detalii de contact ale organizaţiilor participante

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

PREFAŢĂ

MENTAL HEALTH – THE SOCIALLY INCLUSIVE LIFE PROJECT a luat naştere ca parte
a Grundtvig 2 – Learning Partnerships, un program Socrate. A fost un proiect de trei ani
în care au fost implicaţi următorii parteneri:
• Persona – Mental Health Promotion Association Barreiro, Portugalia
(coordonatoarea proiectului)
• InterMinds, Edinburgh Scotland în cooperare cu Highland Users Group (HUG),
Inverness, Scotia
• JOIA – Organized and Active Youth în cooperare cu ADDEM – Mental Health Users
Association şi cu SPORA - Psychosocial Consultancy, Barcelona, Spania
• Child and Family Mental Health Association în cooperare cu Association of
Families “Open Mind”, Rzeszow, Polonia
• Fundaţia Estuar, Bucureşti, România

Scopul general al proiectului a fost să ofere participanţilor posibilităţi de studiere în


profunzime şi de schimb de experienţe pe care ei le pot integra în proiectele proprii de
viata. Acesta se referă la anumite domenii legate de integrarea socială, şi anume:
• rolurile sociale
• timpul liber
• munca
• cetatenia activa şi
• împuternicirea

Un alt ţel a fost promovarea participării active a utilizatorilor de servicii (beneficiarii) şi


dezvoltarea de activităţi comune cu personalul profesionist.

Primul an a fost dedicat acumulării unor cunoştinţe suplimentare în domeniile cheie


enumerate mai sus, prin desfăşurarea de cercetări la faţa locului (pe teren). De asemenea

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

ne-am propus să evaluăm nivelul de cunoaştere al participanţilor în domeniile cheie, lucru


pe care l-am realizat prin constituirea de focus-grupuri în fiecare ţară a participanţilor.
Aceste informaţii au fost corelate într-un buletin de informaţii care conţine punctele de
vedere ale participanţilor.
Al doilea an a fost dedicat dezvoltării de instrumente de învăţare şi de metode de
implementare a acestora. Scopul a fost facilitarea unui mediu de studiu comun şi
promovarea unei mai mari înţelegeri şi cunoaşteri în ce priveşte domeniile cheie, astfel
oferindu-le participanţilor metodele şi oportunităţile de a acţiona în mod pozitiv. Toate
metodele au fost create în comun de către profesionişti şi beneficiari. Ele se constituie în
“Reguli de bază pentru munca în grupuri mixte”, cinci “Instrumente de reflecţie” şi un “Ghid
pentru construirea unui proiect”. Aceste metode de studiu au fost testate în cadrul unor
grupuri mixte de studiu, compuse din profesionişti în sănătate mintală, beneficiari şi
membrii ai familiilor lor, adică grupul ţintă al informare. Scopul a constat în evaluarea
grupului în sensul în care sunt sau nu compatibili cu aceste metode de învăţare.
Al treilea şi ultimul an al proiectului a fost dedicat evaluării şi diseminării acestuia. Au fost
două tipuri de evaluări, una fiind făcută la finalul fiecărui an de proiect prin folosirea unui
formular al Agenţiei Naţionale Socrates. Pe lângă acesta, la finalul anului al treilea al
proiectului a fost realizat un raport calitativ de evaluare de către fiecare partener al
proiectului, adică persoanele care învaţă, beneficiari şi profesionişti, punctul de vedere
exprimat privind principalele activităţi ale proiectului.
Diseminarea a avut loc pe durata întregului proiectului, dar a cunoscut o accentuare mai
puternică în ultima fază, când a fost realizată pagina web şi CD-ROM-ul conţinând
informarea despre proiect. Au avut loc de asemenea şi întâlniri locale cu organizaţiile care
au legătură cu domeniul sănătăţii mintale pentru a prefaţa “Ghidul de bune practici”.
Pe timpul proiectului, profesioniştii şi utilizatorii de servicii au efectuat vizite transnaţionale
urmărind două scopuri specifice:
• realizarea de întâlniri faţă în faţă cu toţi partenerii şi
• efectuarea de vizite la instituţii/organizaţii care activează în domeniul sănătăţii mintale în
fiecare ţară participantă.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

INTRODUCERE

“Ghidul de bune practici” reprezintă produsul final al proiectului “Mental Health-The Socially
Inclusive Life Project”.

Scopul său a fost să strângă materiale şi metode astfel încât informaţiile să fie prezentate
într-un format pe care alte organizaţii/asociaţii să le poată folosi dacă doresc să activeze în
domeniile cheie ale proiectului, promovând munca în echipa între beneficiari, profesionişti
în sănătate mintală, familii şi personal al altor tipuri de organizaţii.

Ghidul este organizat în trei capitole. Primul “Înspre incluziunea socială” face referire la
contextul social al sănătăţii mintale în zilele noastre, şi justifica alegerea celor cinci domenii
cheie ale proiectului.

Al doilea capitol “Grupurile mixte de învăţare” explică metodologia folosita pentru


dezvoltarea grupurilor de studiu şi pune la dispoziţie un instrument: ”Reguli de bază pentru
munca în grupuri mixte”. Aceasta metodă descrie problemele posibile sau constrângerile
care pot să apară într-un astfel de grup şi, de asemenea, prezintă mai mute reguli care pot
fi reduce ori evita apariţia acestor probleme. Are la bază experienţa de lucru în parteneriat
profesionişti-beneficiari a organizaţiei HUG din Scoţia.

Al treilea capitol “Instrumente de învăţare” prezintă instrumentele dezvoltate de beneficiari


şi profesionişti în cadrul proiectului, care au fost folosite ca materiale de învăţare în cadrul
grupurilor mixte:

Instrumente de reflecţie: un set de cinci instrumente, fiecare adresându-se unui domeniu


cheie al proiectului, construite în urma fiecărui focus-grup. Reflecţia şi chestionarea sunt
considerate metode eficiente de învăţare. Scopul este de a promova conştiinţa de sine în
ceea ce priveşte conceptele şi implicaţiile lor.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Instrumentul acţiunii: alternativa la instrumentele de reflecţie. În timp ce acestea ne


învaţă cum să reflectăm asupra unor realităţi anume, instrumentul acţiunii ne învaţă cum să
facem ceva în legătură cu acest lucru. Totuşi, structura sa, permite o mai largă aplicare
indiferent de proiect, inclusiv pentru proiectele individuale de viaţă. Conţine o scurtă
explicaţie a ceea ce e un proiect şi a scopului la care serveşte şi un ghid despre cum să
construieşti un proiect. Mai conţine un exemplu de proiect individual şi un exemplu de
proiect comunitar.

Ultimul capitol conţine concluziile principale, luând forma mărturiilor personale ale
beneficiarilor şi profesioniştilor implicaţi în acest proiect, la finalul proiectului şi ţinând cont
de etapele prin care a trecut proiectul şi de dezvoltarea lui.

Anexa include modelul după care au fost organizate focus-grupurile şi care a permis
tragerea principalelor concluzii din interviurile beneficiarilor şi înregistrarea interviurilor,
formularul folosit pentru evaluarea dezvoltării proiectului şi o scurtă introducere a
organizaţiilor care au format parteneriatul şi datele lor de contact.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CAPITOLUL 1

ÎNSPRE INCLUZIUNEA SOCIALĂ

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Contextul sănătăţii mintale

RECUPERAREA
Reabilitarea şi recuperarea medicală tinde să conceptualizeze aceste aspecte mai mult în
termeni de patologie sau boală decât în termeni de incluziune socială ori calitate a vieţii.
Este important să abordăm boala din perspectiva medicală, dar este la fel de important să
abordăm afecţiunea într-un mod care să permită dezvoltarea personală: practicarea unei
slujbe, petrecerea timpului liber sau relaţionarea cu grupul de prieteni. Dacă privim
reabilitarea doar din perspectiva controlului medical, aceasta devine limitată doar la
administrarea medicaţiei pentru a stabiliza boala. În acest context cum rămâne cu
autodeterminarea cu deciziile pe care o persoană doreşte să le ia? Imaginaţi-vă situaţia în
care v-aţi recupera după o problemă de sănătate mintală, dar nu vă puteţi petrece timpul cu
prietenii din cauza medicaţiei care vă dă stări de somnolenţă şi de slăbire a organismului.
Sau imaginaţi-vă că nu veţi putea munci niciodată din cauza că suferiţi de o afecţiune
mintală.
Recuperarea poate fi privita într-o manieră pozitivă prin prisma aspectelor care pot fi cu
adevărat recuperate, cum ar fi:
• puterea şi capacitatea de a face faţă rutinei zilnice şi problemelor
• împuternicirea şi autodeterminarea
• îndeplinirea de roluri sociale şi implicarea în relaţii interpersonale.
Persoanele cu probleme severe de sănătate mintală nu sunt în permanenţă nişte fiinţe
neajutorate, infantile, neputincioase, care au tot timpul nevoie de protecţie. Ocazional, pot
manifesta această nevoie, dar în cea mai mare parte a timpului sunt nişte persoane care
au vise, speranţe, planuri, fac alegeri, îşi asumă riscuri şi sunt responsabile pentru
consecinţe la fel ca noi toţi. Nu putem promova oportunitatea pentru schimbare,
dezvoltarea, creşterea încrederii în sine şi nu în ultimul rând recuperarea dacă neglijăm
punctele de vedere personale ale oamenilor şi deciziile cu privire la viitorul lor. Voi aţi fi
încântaţi dacă vi s-ar îngrădi aceste lucruri în viaţa voastră de zi cu zi?

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CETĂŢENIA ACTIVĂ
În ceea ce priveşte recuperarea trebuie să includem în acest proces şi participarea la viaţa
din comunitate. Unele organizaţii din diferite părţi ale Europei militează pe lângă guverne în
vederea creării unor politici de sănătate mintală care să respecte şi să promoveze
drepturile persoanelor cu tulburări psihice.
A fi un cetăţean activ înseamnă ca pe lângă dreptul de a-ţi satisface propriile trebuinţe e
esenţial să veghezi şi la felul în care acest fapt se aplică şi pentru restul populaţiei. Când
nu ai îndatoriri din cauză că eşti bolnav, eşti predispus înspre a-ţi pierde anumite drepturi.
Participarea la luarea deciziilor de interes public este o parte fundamentală în apărarea
drepturilor personale.

ÎMPUTERNICIREA
Conceptul se referă în fapt la creşterea capacităţilor politice, sociale sau economice ale
indivizilor. Frecvent se referă la o persoană care îşi dezvoltă încrederea în potenţialul
propriu. Putem înţelege împuternicirea ca dezvoltare a potenţialului individual. De exemplu,
dacă ai o maşină care funcţionează pe bază energiei solare, atunci ai capacitatea de a te
deplasa fără a depinde de petrol.
În domeniul sănătăţii mintale, împuternicire mai semnifică şi implicarea persoanelor cu
probleme psihice în deciziile medicale care îi privesc. Aceasta include sentimentele
personale cu privire la tratamentul afecţiunii. De pilda „Nu îmi place acest medicament
deoarece efectele secundare îmi dau o stare de somnolenţă şi nu pot să lucrez eficient’’.
Aşa cum ne putem imagina, tratamentul unei tulburări afectează dispoziţia de a lucra, iar a
fi sau nu apt pentru a munci implică nevoia de a obţine bani, de a pleca în vacanţe ori de a
ieşi cu prietenii. Împuternicirea înseamnă să poţi realiza toate aceste lucruri prin analiza
serioasă a efectelor secundare atunci când ţi se prescrie un medicament. Totodată,
împuternicirea implică un efort pentru persoanele cu tulburări psihice, pentru familiile
acestora şi pentru profesioniştii care lucrează cu ei.
Aşa cum putem observa, cetăţenia activă, împuternicirea şi recuperarea sunt concepte
care merg foarte bine împreună.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CAPITOLUL 2

GRUPURILE MIXTE DE ÎNVĂŢARE

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

2. 1. Compoziţia şi metodologia grupurilor de învăţare

COMPOZIŢIA GRUPULUI

Grupurile noastre de învăţare cuprind beneficiari şi profesionişti din domeniul sănătăţii


mintale, la care se adaugă membrii ai familiilor / îngrijitori, fiecare categorie având cam
acelaşi număr de participanţi.
Decizia de a utiliza grupuri mixte de învăţare în cadrul acestui proiect se bazează pe
următoarele consideraţii:
• persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt experte datorită experienţei
personale
• avem multe de învăţat unii de la alţii
• participarea activă egală a fiecăruia este o temă de bază a cetăţeniei sociale
Indiferent care este compoziţia grupului, este important de reţinut faptul ca e bine să fie un
grup care promovează schimbul de cunoştinţe, experienţa precum şi conceptele de
cetăţenie şi împuternicire în cadrul acestui parteneriat.

METODOLOGIA GRUPURILOR DE ÎNVĂŢARE

În ceea ce priveşte metodologia, mai întâi invităm un număr de oameni, şi le explicăm


scopul grupului. Pentru cei interesaţi să participe, li se oferă dinainte materialele pe bază
cărora se va lucra la grup, pentru ca aceştia să fie familiarizaţi cu temele ce vor fi abordate.

Se încearcă crearea unor grupuri mici, pentru a da fiecăruia ocazia să vorbească, aşa că în
medie un grup e compus din 10 persoane. Fiecare întâlnire a grupului durează în jur de o
oră şi jumătate şi are un coordonator care facilitează procesul.
La începutul fiecărui grup se înmânează „Regulile de bază ale muncii în grupurile mixte”,
care sunt citite şi acceptate de toţi membrii. în acest moment grupul decide dacă se va lua
o pauză sau nu şi pentru cât timp. Participanţii îşi spun părerea vis-à-vis de felul în care vor

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

să se desfăşoare lucrurile. La sfârşitul fiecărui grup se decide cu privire la data, ora şi tema
următoarei întâlniri.

2. 2. Reguli de bază ale muncii în grupuri mixte

Există unele probleme ce pot să apară în munca cu grupurile mixte (profesionişti,


beneficiari şi membrii familiei), precum:
• profesioniştilor nu le atât de uşor să-i contrazică pe beneficiari atunci când aceştia
afirma lucruri iraţionale
• beneficiarii pot uneori să vorbească neadecvat din cauza suferinţei şi nimeni să nu
dorească să intervină
• uneori beneficiarii refuza să vorbească într-un grup mixt întrucât se simt intimidaţi e
către profesionişti
• profesioniştilor le vine greu uneori să vorbească deschis şi onest într-un grup mixt.
Se pot simţi nevoiţi să meargă pe o singura direcţie conferita de linia profesionala, şi
mai puţin liberi sa-si exprime deschis părerile personale.

REGULI DE BAZĂ

Prin urmare, pentru a ameliora astfel de situaţii, noi, profesionişti şi beneficiari ai serviciilor
de sănătate mintală, am elaborat următoarele reguli de bază ale muncii noastre:

1. Oricine are dreptul să vorbească şi părerea fiecăruia este validă.


2. Opinia fiecăruia trebuie respectată.
3. Fiecare trebuie să fie ascultat şi ceilalţi nu ar trebui să-l întrerupă pe cel care
vorbeşte.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

4. Experienţele personale dezvăluite grupului nu trebuie abordate în afara grupului fără


permisiunea persoanei ce le-a prezentat.
5. Nu trebuie să ne acuzăm unii pe alţii pentru furia sau suferinţa noastră.
6. Trebuie să ne oferim sprijin şi respect reciproc.
7. În cadrul întâlnirilor suntem toţi membrii egali şi trebuie să lăsăm percepţiile legate
de statusul social (al nostru şi al celorlalţi) în afara încăperii.
8. Fiecare membru are dreptul de a face greşeli.
9. Persoanele pot părăsi grupul în momentul în care resimt disconfort.
10. Nu trebuie folosit un limbaj ce conţine jargoane, discriminări de sex ori aluzii rasiste.
11. Alcoolul şi drogurile nu sunt permise în cadrul întâlnirilor.
12. Nu e permisa violenţa fizică şi verbală.
13. Avem dreptul să ne exprimăm dezacordul atunci când vedem ca unele păreri sunt
iraţionale.
14. Avem dreptul de a fi informaţi dinainte cu privire la tema abordată la următoarea
întâlnire.
15. Suntem cu toţii experţi în experienţele personale de viaţă, iar acestea sunt
importante şi respectate indiferent de statutul persoanei.
16. Putem să dezaprobam o părere, cu condiţia să nu dezaprobăm persoana care o
emite.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CAPITOLUL 3

INSTRUMENTE DE ÎNVĂŢARE

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

3.1. Instrumente de reflecţie

Introducere

Acesta este un grup de 5 instrumente, fiecare bazându-se pe o parte cheie a Proiectului,


pe baza materialului oferit de focus grup. Reflecţia şi adresarea de întrebări reprezintă
metodologia de învăţare cu scopul de a promova auto-conştientizarea referitoare la aceste
concepte şi implicaţiile pe care le au pentru vieţile oamenilor.

Acest instrument a fost bazat pe punctul de vedere al utilizatorilor săi, în legătura cu


principalele arii de interes ale proiectului: împuternicirea, cetăţenia, angajarea, rolurile
sociale şi timpul liber, cu referire la beneficiile, obstacolele şi agenţii facilitatori în raport cu
aceste scopuri.

Scopul este de a uni beneficiarii şi profesioniştii în domeniul sănătăţii mintale în scopul


creării unui spaţiu pentru o reflecţie comună. Scopul este acela de a regândi şi discuta
posibilele direcţii, intervenţii şi/sau schimbări. Pornind de la aceste schimbări, ne-ar plăcea
să observam oportunităţi înnoite cu privire la dezvoltarea instituţională cât şi personala.

3.1.1. ROLURI SOCIALE

O definiţie a rolului social se referă la faptul ca reprezintă modul în care se aşteaptă ca o


persoana să se comporte într-o situaţie socială particulară. Rolurile, aşadar, reprezintă
părţile pe care persoanele le joacă în relaţiile lor cu alţii şi această idee este similară cu
aceea a unui actor jucând un rol într-o piesă. La un nivel de bază, rolurile reprezintă simple
poziţii în sisteme sociale mai curând asemeni poziţiilor dintr-o echipa de fotbal. Aceste
roluri sunt independente de jucători şi cer pur şi simplu jucători care să le ocupe. Rolurile

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

sociale determină cât de mult şi cu cine comunică persoanele. Majoritatea oamenilor joacă
un număr semnificativ de roluri sociale, adesea în acelaşi timp. Eşti în acelaşi timp părinte
copilului tău, ruda unor persoane, prieten altora şi iubit alteia. Aceste roluri ne oferă un
statut şi un înţeles, sunt bazate pe angajamente puternice şi oferă adesea resurse în
depăşirea unor probleme zilnice şi factori stresori de viata. Sensul apartenenţei,
sentimentul de bunăstare socială şi validarea care derivă din aceste roluri reprezintă o
parte importantă a sănătăţii mintale a unei persoane.

Ca orice altă persoană, persoanele cu probleme de sănătate mintală joacă o varietate de


roluri sociale. Dar adesea ei fac faţă barierelor îndeplinindu-şi efectiv rolurile sociale.
Simptomele bolii şi efectele secundare ale medicaţiei, spre exemplu, pot afecta în mod
negativ modul în care o persoană cu probleme de sănătate mintală interacţionează cu
membrii familiei, vecinii şi alte persoane în scoli şi la locurile de munca. Schimbările în
comportament, chiar şi cele pozitive, pot crea anxietate pentru prieteni şi membrii familiei,
care se pot simţi confuzi. Unele urmări ale bolii psihice pot face un individ mai vulnerabil în
relaţiile intime. Fiind îndepărtaţi din comunitatea lor prin spitalizare, persoanele cu
probleme de sănătate mintală fac faţă multor stereotipii negative, prejudecăţi şi discriminări,
asociate diagnosticului medical. Ca şi rezultat al acestora ei pot fi excluşi şi trataţi abuziv în
societate.
Relaţiile intime sunt asociate cu termeni precum: celălalt semnificativ, soţ, partener, prieten
sau prietenă. Ele pot fi o sursă de plăcere şi bucurie, contribuind la sensul unei persoane
faţă de comunitate şi oferă suport. În general, relaţiile intime contribuie la sentimentul de
bunăstare al unei persoane. Persoanele cu probleme de sănătate mintală (care adesea
preferă să fie denumiţi „beneficiari” ai serviciilor de sănătate mintală) văd uneori dificilă
formarea acestor relaţii.

Beneficiarii au identificat un număr de motive pentru care ei afirmă ca s-ar putea retrage
din formarea unei relaţii intime cu o altă persoană. Unele dintre motivele principale includ:
• Dorinţa de a „proteja” cealaltă persoană de efectele bolii lor
• Efectele secundare ale medicamentelor incluzând dorinţa sexuală scăzută

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

• Îngrăşarea (de asemenea un efect secundar des întâlnit) rezultată dintr-o stimă de sine
scăzută
• Preocupări cu privire la concepţie şi a fi părinte

Mulţi beneficiari simt nevoia de a-şi ascunde bolile mentale când încearcă să stabilească
noi relaţii din cauza stigmatizării asociate cu diagnosticul psihiatric. Persoanele care
lucrează în domeniul sănătăţii mintale şi membrii familiei adesea descurajează dezvoltarea
relaţiilor intime, fie implicit, fie explicit, din motive variate. Dar multe din acestea nu sunt
specifice doar pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală şi nu există nici o
dovadă că persoanele cu probleme psihiatrice nu îşi pot susţine deplin relaţiile intime.

Următoarele întrebări te pot ajuta să reflectezi la aceste aspecte:

1. Descrie rolurile sociale pe care le îndeplineşti.


2. Care este cel mai important, confortabil şi satisfăcător rol pentru tine? Te rugăm să
explici de ce.
3. Care este cel mai inconfortabil rol pentru tine? De ce?
4. Există şi alte roluri sociale pe care nu le îndeplineşti, dar ai dori?
5. Ce te-ar ajuta să îndeplineşti diferite roluri sociale în viata ta?

3.1.2. TIMPUL LIBER

Timpul liber reprezintă timpul disponibil pentru odihnă şi relaxare.


Timpul liber reprezintă o foarte importantă modalitate de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi
sentimentele de bunăstare. Poate conduce la o mai bună viaţă socială şi respect de sine,
dar să ai prea mult timp liber şi nici o activitate te poate face să te simţi anxios. Reprezintă
o mare provocare să foloseşti timpul liber într-o manieră creativă, luând în considerare
toate obstacolele care pot apărea.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Unul dintre cele mai mari obstacole îl reprezintă constrângerile financiare datorate preţurilor
crescute ale unor binefaceri şi problemele cu managementul banilor adesea legate de
şomajul datorat bolii. Alte obstacole sunt lipsa de motivaţie şi internalizarea unor atitudini
negative (auto-stigmatizare), ceea ce pot face persoanele să se simtă izolate şi singure.
Singurătatea şi izolarea te pot face să pierzi contactul cu familia, prietenii, comunitatea etc.
Modalităţi de a depăşi aceste obstacole pot fi, de exemplu, un mod mai bun de a
manageria banii şi de a avea facilităţi recreaţionale cu preţuri reduse. A avea prieteni şi a
petrece timp cu ei poate fi o altă manieră de a depăşi obstacolele.

Luând toate acestea în considerare, în timpul nostru liber, avem activităţi care nu sunt
costisitoare precum plimbări, gătit, vizionare TV, activităţi domestice, lectura, activităţi
neobişnuite, jocuri, vizitare prieteni etc. Cu toate că excursiile pot fi foarte relaxante, se
realizează doar atunci când ne permitem. Activităţile sportive reprezintă o sursă importantă
de bunăstare atunci când există un mediu suportiv. Restricţiile financiare privind timpul liber
reprezintă un motiv pentru care am alege activităţi individuale, în defavoarea celor sociale.

Următoarele întrebări te pot ajuta să te gândeşti la aceste aspecte:

1. Ce reprezintă timpul liber pentru tine?


2. Care sunt activităţile tale preferate în timpul liber?
3. Care sunt principalele obstacole în a avea acces la activităţi de timp liber?
4. Care sunt diferenţele între timp liber şi muncă?
5. Există o diferenţă semnificativă între zilele săptămânii şi weekend-uri în relaţie cu
timpul liber?

3.1.3. MUNCA şi ANGAJAREA


Să ne gândim la „beneficiile” pe care munca le poate aduce unui beneficiar al serviciilor de
sănătate mintală, la „obstacolele” pe care le întâmpinăm pe drum şi la ceea ce ar fi
„folositor” pentru a se întoarce la muncă.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Beneficiile muncii
Unul din beneficiile identificate de intervievaţi cu privire la muncă este acela că îi determină
pe oameni să aibă o părere mai buna despre ei – creşterea stimei de sine.
Un loc de muncă asigură resurse financiare – creşterea resurselor economice. Cu
aceşti bani persoana poate să realizeze unele lucruri pe care le doreşte şi poate obţine, de
asemenea, şi ceva de care are nevoie fără să depindă de ajutorul altora. Astfel persoana
devine mai independentă.
Alt beneficiu al muncii este acela că îmbunătăţeşte relaţiile cu alţi oameni – colegi, clienţi,
etc. Aceasta îl motivează să se implice mai mult în societate. Munca este o modalitate de a
dezvolta deprinderi şi abilităţi şi este un mod de a-l ţine ocupat în timpul zilei, ceea ce
poate oferi o portiţă de ieşire din problemele zilnice.

Obstacole în calea muncii


Toate grupurile intervievate au fost de acord cu faptul ca pentru a găsi un loc de munca
diagnosticul de boala mintală creează dificultăţi în două sensuri: starea lor de sănătate
(este posibil ca o anumita slujbă să depăşească capacităţile unei persoane) şi percepţia
asupra muncii (persoana afectată poate resimţi munca în mod diferit).
Altă dificultate este aceea că persoanele care au o tulburare mintală trebuie să se
confrunte în fiecare zi cu ideile negative despre boala mintală – stigmatizarea socială.
Aceasta percepţie este atât de răspândita încât poate fi regăsita şi la unii profesionişti din
domeniul sănătăţii mintale care au expectanţe scăzute cu privire la reîntoarcerea la munca.
Aceasta face şi mai dificilă întoarcerea pe piaţa muncii a persoanelor cu un diagnostic de
tulburare mintală.

Agenţi facilitatori – Lucruri care îi ajută să se întoarcă la muncă


Cei intervievaţi au vorbit despre anumiţi factori consideraţi folositori pentru a obţine un loc
de munca. în primul rând acela de a nu spune nimic despre diagnosticul de tulburare
mintală, fiind un agent facilitator important (deşi asta poate duce la anumite probleme).

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Alt element important este sprijinul oferit de acele servicii sociale şi profesionale care le
asigură îngrijirea acestor persoane, ajutându-i să îşi găsească o slujbă, acolo unde este
nevoie.
Alt element util este adaptarea muncii şi împărţirea responsabilităţilor astfel încât
lucrurile să funcţioneze (atât persoana afectată, cât şi alţi angajaţi şi angajatorul).

Următoarele întrebări te vor ajuta să reflectezi asupra acestor aspecte:


1. Cum te afectează pe tine lipsa banilor?
2. Cât de importantă crezi ca este munca cu privire la relaţiile cu alţi oameni şi cu
societatea în general?
3. Ce crezi despre o persoană care a fost diagnosticată cu o tulburare mintală?
4. Ce crezi ca se întâmpla când oamenii află că cineva are un diagnostic de tulburare
mintală?
5. Care este propria ta responsabilitate pentru a te întoarce la muncă?

3.1.4. CETĂŢENIA ACTIVĂ

Definiţie – Ce înseamnă „cetăţean”?

„ . . . să fii cetăţean înseamnă să fii privit ca o fiinţă umană normală, care e îndreptăţită să
aibă aceleaşi expectanţe de la viaţă şi societate ca oricine altcineva. La nivelul de bază
(pasiv) înseamnă să fii protejat de discriminare, excludere şi sclavie. La alt nivel, mai
pozitiv (activ) înseamnă să fii capabil sa-ţi defineşti propria identitate şi să poţi să te
foloseşti de aceasta identitate în diferite feluri. ” Open Mind (Minţi Deschise): revista de
sănătate mintală, „Post-psihiatria nu este un alt model”, Braken şi Thomas.
Oamenii care au probleme legate de sănătatea mintală trebuie să fie trataţi în mod egal
şi să fie incluşi în comunităţile lor şi în societate şi să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi
ca şi ceilalţi oameni. Cu toate acestea, există numeroase lucruri care îngreunează acestea,
cum ar fi:

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

• stigmatizarea şi discriminarea
• necunoaşterea propriilor drepturi
• lipsa de încredere şi a stimei de sine pentru a cere şi obţine aceste drepturi
• ignoranţa societăţii şi teama de persoanele care suferă de tulburări mintale
• propria părere pe care o avem despre noi înşine – credem că suntem slabi şi că avem
parte doar de eşecuri, ne ascundem propria boala (auto-stigmatizare).
Pentru a depăşi aceste bariere trebuie să ne cunoaştem propriile drepturi, să înţelegem şi
să acceptăm propria boală, să avem posibilitatea să combatem stigma şi să fim sprijiniţi de
către prieteni, colegi şi familie.

Ce ne poate ajuta pentru a deveni cetăţeni mai activi?


• Să fim trataţi în mod egal de către toţi membrii comunităţii noastre.
• Să dezvoltăm un rol puternic în comunitatea noastră, rol care poate fi obţinut prin
munca în parteneriat cu profesionişti, cei care ne asigură ajutor şi îndrumare.
• Ne putem ajuta reciproc pe măsura ce ne susţinem unul pe celălalt.
După ce am obţinut toate aceste lucruri ne simţim mai încrezători şi mai valoroşi, avem un
mai mare control asupra vieţilor noastre şi asupra tratamentului, ne simţim în stare să
realizăm munca remunerată sau voluntariat, să avem prieteni şi să ne simţim integraţi în
comunităţile noastre şi să fim nişte cetăţeni mai activi.

Următoarele întrebări te vor ajuta să reflectezi asupra acestor aspecte:


1. Ce înţelegi tu prin „comunitate”?
2. Ce te determină să te simţi inclus sau exclus de propria comunitate? Când te simţi cel
mai bine integrat şi mai valoros?
3. Ce te-ar determina să-ţi doreşti să participi la viaţa comunităţii şi ce ar putea face ceilalţi
oameni să te ajute?
4. În ce fel simţi că ai controlul (sau nu) asupra propriei vieţi?
5. Ce simţi despre dependenţa faţă de alţi oameni şi care crezi ca sunt avantajele şi
dezavantajele acestui fapt?

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

3.1.5. ÎMPUTERNICIREA

Definiţie – Ce înseamnă „împuternicire”?


Prin împuternicire ne referim la oamenii care au câştigat conştiinţa propriei lor puteri,
înseamnă să învăţam să ne recunoaştem propriile dorinţe şi cele mai bune modalităţi prin
care să le satisfacem; să învăţam să ne confruntam cu o problemă / situaţie să găsim noi
înşine cea mai bună soluţie. Înseamnă învăţarea modului prin care ne putem controla
vieţile. în contextul sănătăţii mintale se recunoaşte nevoia profesioniştilor, familiilor şi a
celorlalţi de a nu impune idei şi scopuri, ci de a-i învaţă pe indivizi sa-şi identifice propriile
scopuri, de a lua singuri decizii şi de a hotărî acţiunile lor. Aceasta ne ajuta să
experimentam propria putere, prin crearea unei relaţii de parteneriat în care „educatorii” şi
„învăţăceii” se privesc şi se comportă ca egali.
Din interviurile de grup, realizate în cele 5 ţări participante la acest proiect, cele mai
importante concluzii cu privire la împuternicire au fost următoarele:

Beneficiile – Ce câştigăm dacă ne comportăm în acest fel?


Prin conştientizarea puterii pe care o avem asupra vieţilor noastre şi prin faptul că ne
comportăm aşa cum dorim, devenim mai independenţi şi mai responsabili de deciziile şi
acţiunile noastre. Aceasta se întâmplă pentru că:
• Începem să ne simţim mai capabili de a alege şi de a decide ce este mai bun pentru
noi.
• Începem să câştigăm la capitolul încredere în sine şi receptăm un sens al valorii, ceea
ce ne determină să ne iubim aşa cum suntem şi ne face să acceptăm mai uşor boala şi
limitele corelate.

Obstacolele – Ce ne opreşte să ne comportăm astfel?


Cel mai mare obstacol al obţinerii controlului în mod treptat asupra vieţilor noastre este
stigma corelată cu boala mintală, ceea ce îi determină pe oameni să nu respecte deciziile
şi opiniile noastre, de parca am fi incapabili să hotărâm şi să alegem ceea ce este mai bun

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

pentru noi. Aceasta atitudine ne face să ne simţim nefolositori şi fără capacitatea de a


alege ce e mai bun pentru noi şi lipsiţi de îndemânarea de a prelua controlul asupra
propriilor noastre vieţi.
Simţim că dacă suferim de o boală mintală suntem mai incapabili decât ceilalţi şi ne vedem
mai mult ca pacienţi decât ne percepem ca persoane. Acest fel de a ne percepe aduce cu
sine izolarea şi lipsa de încredere în abilităţile şi îndemânările noastre, determinându-ne să
credem că nu suntem în măsură să decidem ceea ce e mai bun pentru noi.
Alte obstacole sunt:
• Lipsa oportunităţilor de a câştiga conştiinţa de sine, a îndemânărilor şi a limitelor şi
modalităţile prin care putem începe să ne controlăm vieţile.
• Necunoaşterea drepturilor şi îndatoririlor noastre de cetăţeni.
• Dificultăţile întâmpinate în traducerea în cuvinte a ceea ce simţim, gândim şi dorim îi
determină pe ceilalţi să nu ne asculte şi să nu ne ofere creditul cuvenit.

Agenţi facilitatori – Ce facilitează investirea cu putere?


Unii factori ne pot ajuta să înţelegem că avem dreptul de a ne conduce vieţile şi că avem
abilităţi şi îndemânarea de a lua decizii şi de a fi responsabili de ele şi că acţiunile noastre
au drept sprijin şi exemplu oamenii care au aceeaşi problemă de sănătate şi care sunt
incluşi în grupuri de suport şi alte acţiuni ale beneficiarilor. Aceasta ne ajută să acceptăm
mai uşor boala în timp ce împărtăşim propria experienţă cu oameni care ne vor înţelege cu
siguranţă datorită faptului că au trecut prin ceva asemănător şi astfel vom putea învaţă unii
de la alţii.
Învăţarea modalităţilor de a rezolva o problemă, de a stabili nişte scopuri şi de a găsi
soluţii, de a ştii să comunici într-un mod clar ne pot ajuta, de asemenea, să facilităm
procesul luării de decizii, decizii privind tratamentul şi îngrijirea noastră.

Următoarele întrebări ne vor ajuta să ne gândim la următoarele aspecte:


1. Ce putem face pentru a avea o mai bună cunoştiinţă asupra drepturilor şi îndatoririlor
noastre de cetăţeni?

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

2. Cum putem avea acces la mesajul despre importanţa grupurilor de suport reciproc şi a
acţiunii beneficiarilor în contextul sănătăţii mintale?
3. Ce putem face pentru a îmbunătăţi modul în care comunicăm?
4. Ce putem face pentru a lupta împotriva stigmei şi prejudecăţilor legate de tulburările
mintale?
5. Ce sens îi acordăm independenţei şi cum putem să ajungem la independenţă?

3.2. Instrumentul acţiunii

Introducere

Această secţiune a ghidului este perechea secţiunii cu instrumentele de reflecţie. În timp ce


acestea ne învaţă cum să reflectăm asupra unei anumite realităţi, instrumentul acţiunii ne
învaţă cum să facem ceva. Structura acestuia permite o aplicaţie mai largă pentru orice
proiect, inclusiv pentru proiectele vieţii individuale. Structura acestui capitol : o explicaţie
rezumativă a ceea ce reprezintă un proiect precum şi cum se utilizează, un ghid de utilizare
despre cum să scrii un proiect şi două exemple specifice despre cum se poate folosi acest
instrument al acţiunii. Un exemplu oferit este un proiect individual de viaţă iar celălalt – un
proiect comunitar.

Scopul acestui instrument este de a furniza mijloace profesioniştilor, clienţilor şi familiilor


acestora să dezvolte proiecte ce pot fi considerate importante pentru creşterea personală şi
instituţională.
Acest lucru reprezintă participarea activă a tuturor părţilor interesate în dezvoltarea
serviciilor, în căutarea soluţiilor, activităţilor şi în satisfacerea adevăratelor nevoi a tuturor.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Pentru angajarea cu succes într-o sarcină participanţii ar trebui pregătiţi să facă faţă unor
responsabilităţi, să se angajeze, să accepte procesele schimbării, să se aştepte la amânări
(să le şi facă faţă) şi nu în ultimul rând să aibă o idee clară a ceea ce vor să obţină.

3.2.1. CE ESTE UN „PROIECT”?

Un proiect este o acţiune temporară iniţiată să creeze un produs unic sau un serviciu cu
limite specifice pe o perioadă limitată de timp. Planificarea, executarea şi monitorizarea în
majoritatea proiectelor implică câteodată potrivirea unei organizări temporare speciale,
constituirea unei echipe de proiect şi a uneia sau mai multor echipe de lucru. Un proiect are
nevoie în mod uzual de resurse. Proiectul în cadrul căruia a fost creat acest ghid - „Mental
Health – The Socially Inclusive Life Project” este un exemplu bun.
Cuvântul proiect provine din cuvântul latin “projicere” = “a arunca ceva înainte”. Cuvântul
“proiect” a semnificat la început “ceva ce vine înainte de a fi făcut ceva”. Se referă la un
plan pentru ceva, nu la acţiunea de a duce acest plan la bun sfârşit. Ceva efectuat în
concordanţă cu un proiect a fost numit un obiect. Această utilizare a cuvântului „proiect” s-a
schimbat în 1950, când a început să cuprindă ambele semnificaţii de proiect şi obiect.

Un proiect poate lua mai multe forme, poate fi un proiect individual sau de grup, poate fi
personal sau profesional, în orice caz sunt câteva teme esenţiale pe care un proiect trebuie
să le îndeplinească – iar acestea sunt descrise în Ghidul de construire a proiectelor.

3.2.2. CONSTRUIREA UNUI PROIECT

A. TITLUL ŞI SUBTITLUL
B. ORIGINEA – Cum a apărut ideea pentru proiect şi necesitatea acestuia
C. SCOPUL – Ce intenţionăm cu acest proiect
D. OBIECTIVE – Ce dorim să realizăm cu acest proiect

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

E. BENEFICIARII DIRECŢI ŞI INDIRECŢI – Cine va beneficia în urma implementării


proiectului
F. LOCAŢIA GEOGRAFICĂ – Aria implementării proiectului şi aria de impact a acestuia
G. PRODUSUL FINAL ŞI REZULTATELE – Rezultatele aşteptate sau produsele finale ale
proiectului
H. ACTIVITĂŢILE şi SARCINILE – Acţiunile ce vor lua loc pentru îndeplinirea obiectivelor
I. METODOLOGIA – Cum se va derula proiectul, cum se va dezvolta
J. RESURSELE UMANE – Cine ce va face
K. RESURSELE MATERIALE ŞI FINANCIARE – De ce tip de materiale avem nevoie, de
câţi bani avem nevoie şi pentru ce
L. AGENDA – Durata proiectului şi momentele cele mai importante
M. EVALUAREA – Cum ştim că obiectivele vor fi îndeplinite şi dacă proiectul se dezvoltă
aşa cum a fost plănuit.

3.2.3. CONSTRUIREA UNUI PROIECT – EXEMPLE

3.2.3.1. GHID pentru construirea unui PROIECT PERSONAL

A. TITLUL ŞI SUBTITLUL
Găsirea unei slujbe

B. ORIGINEA
Am început să simt necesitatea de a avea o activitate plină de satisfacţii, de asemenea de
a avea mai mulţi bani pentru cheltuielile curente.

C. SCOPUL
Cu acest proiect intenţionez să îmi îmbunătăţesc calitatea vieţii având mai mulţi bani pentru
cheltuieli, şi de asemenea având o activitate care este potrivită nevoilor şi aspiraţiilor mele
personale.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

D. OBIECTIVELE
• să am bani pentru cheltuieli
• să îmi ocup timpul cu o activitate plină de satisfacţii

E. BENEFICIARII DIRECŢI ŞI INDIRECŢI


beneficiarul direct – Eu
beneficiarii indirecţi – Familia mea pentru că nu va mai trebui să le cer în continuu să mă
ajute să îmi plătesc cheltuielile

F. LOCAŢIA GEOGRAFICĂ
Districtul Lisabona

G. PRODUSUL FINAL ŞI REZULTATELE


La sfârşitul acestui proiect mă aştept să am o slujbă plătită.

H. ACTIVITĂŢILE şi SARCINILE
ACTIVITĂŢI SARCINI
Reactualizarea CV-ului şi a scrisorii Programarea unei întâlniri cu
de motivaţie asistentul meu social
Reactualizarea CV-ului şi a scrisorii
de motivaţie
Căutarea unor agenţii de plasare a Programarea unei întâlniri cu
forţei de muncă asistentul meu social.
Căutarea pe Internet a unei liste cu
Agenţii de plasare a forţei de muncă
Trimiterea CV-ului şi a scrisorii de
motivaţie
Întâlnire la Centrul Naţional de Asistentul social face legătura cu
Instruire Vocaţională Centrul şi îmi programează întâlnirea
Căutare de locuri de muncă în ziare Căutarea zilnic în ziare

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

I. METODOLOGIA

În primul rând, aranjez câteva întâlniri cu asistentul social pentru a mă ajuta să :


• programez o întâlnire cu angajaţii Centrului Naţional de Instruire Vocaţională pentru a le
spune de dorinţa mea de a munci şi de a-mi înnoi înregistrarea mea în bază lor de date
• reactualizarea CV-ului şi a scrisorii de intenţie
• căutarea şi efectuarea unei liste cu Agenţiile de Plasare a Forţei de Muncă din districtul
Lisabona
Apoi, trimit agenţiilor găsite CV-ul şi scrisoarea de intenţie.
În fiecare zi merg la cafeneaua din vecinătate să caut în ziare dacă sunt anunţuri despre
locurile de muncă vacante.

J. RESURSELE UMANE

SARCINA RESURSELE UMANE


Programarea unei întâlniri cu asistentul social eu
Reactualizarea CV-ului şi a scrisorii de intenţie eu şi asistentul social
Programarea unei întâlniri cu asistentul social eu
Căutarea pe Internet a listei de Agenţii de plasare eu şi asistentul social
a forţei de muncă
Trimis CV-ul şi scrisoarea de intenţie la Agenţii eu
Asistentul social ia legătura cu Centrul şi asistentul social
programează o întâlnire
Căutarea în ziarele locale pentru slujbele vacante eu

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

K. RESURSELE MATERIALE ŞI FINANCIARE

RESURSELE RESURSELE AM NU DE UNDE POT


MATERIALE FINANCIARE AM OBŢINE
Telefon X Centrul Social
Hârtie X Centrul Social
Bilete de autobuz 23 Euro / lună X
Ziarele X Cafenea
Calculator X CENTRUL SOCIAL
Plicuri şi timbre 20 Euro / lună X

L. AGENDA

SARCINA DATA
Programarea unei întâlniri cu asistentul prima săptămână a lunii
social februarie
Reactualizarea CV-ului şi a scrisorii de a doua săprtămână a lunii
intenţie februarie
Programarea unei întâlniri cu asistentul la următoarea întâlnire
social
Căutarea pe Internet a listei de Agenţii de a treia săptămână a lunii
plasare a forţei de muncă februarie
Trimis CV-ul şi scrisoarea de intenţie la a treia săptămână a lunii
Agenţii februarie
Asistentul social ia legătura cu Centrul şi a treia săptămână a lunii
programează o întâlnire februarie
Căutarea în ziarele locale pentru slujbele din 1 februarie până la sfârşitul
vacante lui aprilie

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

M. EVALUAREA

• întâlniri săptămânale cu asistentul social pentru a discuta cum merg lucrurile


• un număr de interviuri la care să mă prezint
• un număr de răspunsuri de la agenţiile de plasare
• la sfârşitul lui aprilie evaluarea necesităţii de a restructura planul şi luarea deciziei dacă
e necesară o instruire vocaţională

3.2.3.2. GHID pentru construirea unui PROIECT COMUNITAR

A. TITLUL ŞI SUBTITLUL
Educaţie pentru sănătate mintală – instruirea clienţilor şi a familiilor acestora

B. ORIGINEA
Clienţii şi familiile şi-au exprimat nevoia de a şti mai multe despre acest subiect, deoarece
este important pentru ei să recunoască simptome şi să ştie cum să le facă faţă.

C. SCOPUL
Cu acest proiect intenţionăm să creştem cunoştinţele clienţilor şi a familiilor acestora în
ceea ce priveşte subiectele din domeniul sănătăţii mintale.

D. OBIECTIVELE
Clienţii şi familiile acestora să aibă o mai mare abilitate de a face faţă problemelor de
sănătate mintală.

E. BENEFICIARII DIRECŢI ŞI INDIRECŢI


Beneficiarii direcţi – clienţii şi familiile
Beneficiarii indirecţi – comunitatea

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

F. LOCAŢIA GEOGRAFICĂ
Regiunea Barreiro

G. PRODUSUL FINAL ŞI REZULTATELE


Manualul de educaţie pentru sănătate mintală şi de instruire

H. ACTIVITĂŢI ŞI SARCINI

Activităţi Sarcini

Crearea cursului de instruire Dezvoltarea sesiunilor de instruire


Dezvoltarea materialelor de instruire
Întâlniri de programare
Recrutarea instructorilor Contactarea Centrului Vocaţional sau a altor
organizaţii din domeniul sănătăţii mintale
pentru recrutarea instructorilor
Programarea unor întâlniri de grup pentru
crearea unor schiţe
Găsirea unui loc pentru Contactarea organizaţiilor din comunitate
livrarea sesiunilor de curs
Diseminarea informaţiei Producerea unor fluturaşi cu informaţia
despre evenimentul de
instruire

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

I. METODOLOGIA

În primul rând contactarea Centrului Vocaţional şi a altor organizaţii din domeniul sănătăţii
mintale pentru a angaja un grup de instructori. Întâlnirea cu acest grup pentru a contura
temele principale ale cursului şi luarea deciziei a cine ce va livra dintre subiectele curriculei.
Fiecare instructor este responsabil de un subiect al curriculei şi trebuie să dezvolte
sesiunile de instruire şi materialele de învăţare pentru acea temă. Coordonatorul cursului
este responsabil pentru programarea întâlnirilor cu instructorii pentru a discuta, ajuta şi
evalua dezvoltarea sesiunilor de instruire şi a materialelor.
Coordonatorul cursului este responsabil de contactarea altor organizaţii din comunitate
pentru a găsi un loc unde să se desfăşoare aceste întâlniri şi de a crea fluturaşii.

J. RESURSELE UMANE

SARCINA RESURSELE
UMANE
Contactarea Centrului Vocaţional şi a altor organizaţii din Coordonatorul
domeniul sănătăţii mintale pentru recrutarea instructorilor cursului
Programarea întâlnirilor de grup şi schiţarea curriculei Coordonatorul
Dezvoltarea sesiunilor de instruire Instructorii
Dezvoltarea materialelor de curs Instructorii
Programarea întâlnirilor cu privire la dezvoltarea sesiunilor Coordonatorul
şi materialelor de instruire
Contactarea organizaţiilor din comunitate – găsirea Coordonatorul
locaţiei
Crearea fluturaşilor Coordonatorul

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

K. RESURSELE MATERIALE ŞI FINANCIARE


RESURSELE RESURSELE AVEM NU DE UNDE PUTEM
MATERIALE FINANCIARE AVEM PROCURA?
Telefon X Centrul Social
Hârtie X Centrul Social
Locaţia X Centrul Social
întâlnirilor
Calculator X Centrul Social
Locaţia cursului X Organizaţiile din
de instruire comunitate
Instructorii Voluntari X Organizaţiile din
domeniul sănătăţii
mintale

L. AGENDA
SARCINA DATA / PERIOADA
Contactarea Centrului Vocaţional şi a altor organizaţii Din 1 iunie până în
din domeniul sănătăţii mintale pentru recrutarea 15 iunie
instructorilor
Întâlnirile de grup ale instructorilor pentru schiţarea Din 15 iunie până în
curriculei 22 iunie
Dezvoltarea sesiunilor de instruire iulie
Dezvoltarea materialelor de curs iulie şi august
Întâlniri în ceea ce priveşte dezvoltarea sesiunilor de 1 iulie, 20 iulie, 1
instruire şi a materialelor august, 20 august
Contactarea organizaţiilor din comunitate – găsirea Iulie
locaţiei
Producerea fluturaşilor August
Începerea cursului 1 octombrie

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

M. EVALUAREA

• Rapoarte de întâlniri
• Numărul persoanelor înscrise la curs
• Numărul de persoane care participă la curs
• Gradul de satisfacţie a echipei de instructori – chestionar
• Gradul de satisfacţie a participanţilor – chestionar

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

În această secţiune vor fi prezentate punctele de vedere ale participanţilor în relaţie cu


derularea proiectului, în mod special în ceea ce priveşte efectul pe care l-a avut asupra
persoanelor instruite şi a organizaţiilor participante.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

4.1. EFECTELE ASUPRA PERSOANELOR INSTRUITE

“Faptul că întâlnirile erau mixte cu profesionişti şi clienţi a făcut ca participanţii români să se


simtă mult mai confortabil şi mai uşor de adaptat dar mai ales mai încrezători că toate ideile
lor vor fi ascultate. (…) ei au început cu puţin scepticism şi au sfârşit crezând că vor putea
schimba atitudini, mentalităţi şi de asemenea cel mai important act în numele lor. (…) Ca
un rezultat, clienţii noştri au luat iniţiativa de a face un fluturaş de atitudine, grupul ţintă a
acestuia fiind psihiatrii, psihologii, asistenţii sociali, familiile, medicii de familie, etc. De
asemenea ei au început o campanie de teatre forum în şcoli, şi licee pentru a-şi prezenta
problemele şi pentru a schimba atitudinile agresive ale copiilor şi adolescenţilor împotriva
persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi a sănătăţii mintale în general.”

„Am simţit acelaşi sentiment minunat atunci când am participat la continuarea proiectului,
când am organizat focus grupul cu colegii mei. În multe din conversaţiile lor m-am
recunoscut pe mine. A fost un lucru emoţionant pentru mine şi mi-a dat şansa de a mă
cunoaşte pe mine însumi mai bine. Proiectul Grundtvig mi-a oferit de asemenea câţiva
prieteni considerabili.”

„Am întâlnit oameni deschişi cu dorinţa de a ajuta şi schimba, iar acest lucru mi-a dat
curajul, speranţa că putem lupta pentru a schimba ceva în România. Am descoperit că
acest proiect dezvoltă în mine mai multe lucruri: punerea ideilor mele într-un context şi
încercarea de a le explora şi discuta despre ele în munca de grup, realizarea unor focus
grupuri etc.”

„M-am simţit foarte implicat, valorizat şi de folos mai ales atunci când am putut ajuta la a
scrie lucrurile în limba engleză. Acest lucru mi-a crescut încrederea în mine. M-am simţit
acceptat de fiecare din grup ca un individ şi nu m-am simţit niciodată înjosit ca fiind un
beneficiar al serviciilor de sănătate mintală.”

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

„Cel mai uimitor lucru pentru mine a fost faptul că grupul s-a coagulat foarte bine formându-
se prietenii şi conexiuni care vor continua viaţa acestui proiect.”

„Mi-am dat seama că întotdeauna opiniile mele au fost acceptate şi încurajate. Mi s-a oferit
şansa să vorbesc. Singura problemă a participanţilor a fost că tot cursul s-a ţinut în limba
engleză, şi a fost mult mai uşor pentru noi să vorbim. Câteodată am fost conştient că a
existat o barieră pentru unii şi a făcut schimbul de idei mai complexe puţin mai dificil.”

„Am realizat încă o dată că profesioniştii sunt de obicei de aceeaşi parte cu beneficiarii,
aceasta mi-a clarificat un lucru: pentru a atinge progresul avem nevoie să avem acelaşi ţel
între profesionişti şi beneficiari”

„(…) realităţile culturale europene diferite ne-a oferit de asemenea o largă perspectivă
asupra dimensiunii locale a celor mai multe fenomene sociale în care suntem implicaţi.”

„(…) un foarte important rezultat al muncii în grupuri mixte a fost că am învăţat să muncim
împreună având acelaşi statut. A fost o muncă reală în lupta împotriva prejudecăţilor,
barierelor şi a percepţiilor de sine(…).”

„Proiectul a permis învăţăceilor să-şi interiorizeze şi să-şi clarifice conceptele referitoare la


împuternicire, cetăţenie şi alte arii cheie a proiectului prin metoda participării active, în
momentul în care au avut şansa să-şi spună opiniile şi să-şi împărtăşească experienţa
personală (…).”

„În opinia mea cel mai mare impact pe care l-a avut acest proiect asupra participanţilor a
fost schimbarea de percepţie a altora şi a propriei persoane, a început să schimbe viziunea
şi mentalităţile în ceea ce priveşte persoanele cu o problemă de sănătate mintală dar şi
propria persoană, bine-nţeles că acest lucru s-a întâmplat la diferite nivele în funcţie de
diferitele grade de implicare a participanţilor, dar a început să devină realitate.”

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

4.2. EFECTE ASUPRA ORGANIZAŢIILOR PARTICIPANTE

„Chiar dacă beneficiarii noştri au câteva publicaţii ale lor dinainte de acest proiect , am
realizat că este necesar un efort mult mai dedicat în a face advocacy unor grupuri ţintă cu
mesaje punctuale accesibile”. (…) A existat de asemenea posibilitatea comparării diferitelor
servicii comunitare şi serviciile spitaliceşti de psihiatrie.”

„Organizaţia a câştigat o cunoaştere crescută a sistemului de sănătate mintală şi a


mişcărilor beneficiarilor din alte ţări, a obiectivelor noastre de învăţare: cetăţenia activă,
angajarea, timpul liber, rolurile sociale şi împuternicirea, a diferitelor viziuni şi experienţe
ale profesioniştilor(…) Prin intermediul muncii noastre cu persoanele care nu erau native
vorbitoare de engleză, am învăţat cât este de important să comunici informaţia şi
conceptele în mod clar, de înţeles şi într-o limbă accesibilă.”

„Când lucrezi cu echipe multiple rezultatul este o învăţare colosală, datorită trăsăturilor
accentuate ale grupului mixt şi a diferenţelor culturale întâlnite în interrelelaţia cu alţi
parteneri din Grundtvig 2. (…) Câţiva dintre cei care au participat în actualul proiect
Grundtvig 2 au explicitat o creştere a cunoştinţelor pe mai multe nivele: nivelul cultural,
profesional şi personal, (…) datorită experienţei implicite în împărtăşirea propriilor
modalităţi de a munci a celor ce profesează în aceleaşi problematici din alte ţări europene
şi a experienţei călătorilor în aceste ţări şi a participării la întâlnirile transnaţionale.”

„Impactul este gradual (…) a avut o contribuţie uriaşă în creşterea cunoştinţelor


organizaţiilor în câteva arii importante ale intervenţiei sociale.”

„Cu acest proiect s-a îmbunătăţit colaborarea în munca alături de beneficiari, şi în strategii
şi metodologii(…).”

„Proiectul a creat noi activităţi în care profesioniştii şi beneficiarii lucrează împreună. Ca


rezultat al instrumentului de acţiune a început o campanie de anti-stigmatizare, în acest

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

moment suntem la punctul în care construim la un fluturaş şi de asemenea este organizată


o piesă de teatru de un alt grup mixt.”
„În opinia mea impactul proiectului a fost pozitiv şi simţit gradual de către participanţi,
permiţând învăţarea a noi metode de creştere personală şi relaţionare interpersonală. (…)
de asemenea a permis schimbul de experienţe şi cunoştinţe cu profesioniştii din alte
comunităţi sociale şi culturale şi a dezvoltat un concept interesant de intervenţie socială
(…).”

4.3. PROVOCĂRI

• Coordonatori naţionali care au părăsit proiectul


• Informarea participanţilor şi împărtăşirea de informaţii între echipe
• Înţelegerea de noi concepte (vezi „împuternicire”)
• Situaţii şi experienţe noi (munca în grupuri mixte, noi responsabilităţi, noi roluri, a fi
ascultat şi a asculta etc.)
• A lucra cu o reţea de organizaţii / instituţii din diferite zone / servicii
• Bariera lingvistică care a făcut mai dificilă implicarea unui număr mai mare de
beneficiari şi profesionişti implicaţi în proiect
• Inexistenţa prea multor asociaţii de beneficiari în ţările participante a avut ca rezultat
o mai mică implicare a beneficiarilor pe parcursul întregului proiect
• Managementul ambiţiilor şi aşteptărilor personale ale fiecărui participant la proiect a
făcut dificilă concentrarea pe scopurile proiectului şi stabilirea de limite referitoare la
ce dorim să obţinem prin acest proiect
• Menţinerea interesului şi dinamicii unui grup internaţional
• Combinarea muncii în cadrul proiectului cu munca în cadrul organizaţiilor
• Clarificarea şi definrea obiectivelor
• Transmiterea responsabilităţilor din cadrul proiectului persoanelor cu abilităţi potrivite
• Structurarea întâlnirilor de lucru, sarcini şi limite clare

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

4.4. CONCLUZII

La începutul proiectului a fost prezentă o mare ambiţie de a face mai mult decât se cerea.
Am învăţat să fim realişti.

Ne-am propus în proiect ca beneficiarii şi profesioniştii să lucreze împreună în mod egal,


dar bariera lingvistică şi lipsa organizaţiilor de beneficiari în unele dintre ţările participante a
făcut dificil de atins acest deziderat pentru toate ţările participante.

Comunicarea a fost uneori dificilă, date fiind diferenţele de limbă, diferenţele de abilităţi în
lucrul cu computerul, dar progresul a fost impresionant pe măsuar dezvoltării proiectului şi
coagulării grupului.

La final fiecare s-a simţit inclus şi valorizat şi implicarea beneficiarilor a fost reală.
Experienţa câşzigată a fost transpusă în organizaţiile participanţilor ducând la noi
perspective de lucru. Experienţa creării ghidului a oferit multe oportunităţi de învăţare,
sprijinind managementul proiectelor din organizaţiile participante. Din acest punct de
vedere proiectul a fost de un real succes.

La fel de important ca şi producerea ghidului a fost învăţarea de a lucra împreună dincolo


de grupurile naţionale. Aceasta a facilitat dezvoltarea relaţiilor interpersonale, sociale şi
culturale. Am obţinut o mai bună cunoaşterea serviciilor de sănătate mintală din Europa, iar
această expertiză este foarte importantă pentru dezvoltarea de noi abordări şi metode de
lucru în domeniul sănătăţii mintale.

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

ANEXE

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

I – SCENARIU DE FOCUS GRUP şi GRILĂ DE CONŞTIENTIZARE

SCENARIU FOCUS GROUP

Angajare

1.Cât de importantă este munca pentru a te simţi bine ?


2.Care crezi ca ar fi problemele dacă ai lucra şi ai avea probleme de sănătate mintală?

Percepţia de sine

1.Care sunt cele mai importante probleme cu care te confrunţi în viaţa de fiecare zi ?
2.Ce drepturi consideri că ai şi cum poţi afla / cunoaşte aceste drepturi?
3.Cum consideri potenţialul tău pentru dezvoltarea personală?
4.Cum crezi că te percep ceilalţi oameni? Cum crezi s-ar putea îmbunătăţi asta?
5.Ce ai învăţat din experienţa ta cu problemele de sănătate mintală?

Conştiinţa sănătăţii mintale

1.Ce înseamnă pentru tine sănătatea mintală ?


2.Ce înseamnă pentru tine diagnosticul tău psihiatric? Cum iţi afectează acest lucru viaţa
(cum te afectează pe tine)?
3.Care este impactul stigmatizării, al discriminării şi al excluderii sociale asupra unei
persoane cu probleme mintală?

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Participarea la viaţa comunităţii

1.Ai participat vreodată în vreo organizaţie sau la activităţi comunitare? Dacă da, cum te-ai
simţit?
2.Care sunt deprinderile de care crezi ca ai nevoie pentru a participa la activităţi
organizaţionale sau comunitare?
3.Ce ti-ar uşura implicarea în comunitatea ta?

Timpul liber

1.Cum îţi petreci timpul liber?


2.Cât de accesibile sunt activităţile tale de timp liber în funcţie de mijloacele tale financiare?

Relaţii

1.Cum crezi că te percepe familia ta şi cum îţi afectează lucrul acesta sentimentul propriei
competenţe?
2.Ce experienţe ai avut în contactul cu profesionişti în sănătate mintală şi cu serviciile de
sănătate mintală?
3.Dacă ţi-ai dori, ai fi capabil de o relaţie de dragoste, incluzând sexualitatea, în viaţa ta
actuală?

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

ANALIZA FOCUS GROUP

1.Munca şi angajarea
Conştientizare
Beneficii Stima de sine / valoare
Câştiguri disponibile
Socializare
Probleme zilnice

Obstacole Boala (aşa cum o percepi tu şi ceilalţi incluzând medicaţia)


Stigmatizare şi discriminare
Lipsa opţiunilor de ,,includere”

Ce poate fi în sprijinul tău? Să nu vorbeşti despre problema ta


Agenţi facilitatori Protecţie
Adaptabilitate şi responsabilitate (a ta şi a angajatorilor)

2.Împuternicire
Conştientizare
Beneficii Dreptul de a alege:
- Dreptul de a alege medicaţia, serviciile
- Dreptul de a defini şi de a redefini boala
- Modelarea rolurilor sociale
Responsabilitatea:
- Asumă-ţi responsabilitatea pentru propriile acţiuni, drepturi, alegeri de viaţă
Autonomia:
- Dezvoltă-ţi încrederea în sine
- Abilităţi de comunicare
- Acceptarea bolii
Acceptarea:
- Acceptarea bolii şi a limitelor ei

Obstacole Stigmatizarea:
Internalizarea
- opinia altora despre diagnostic
Izolarea

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Ce poate fi Implicarea în mişcarea beneficiarilor


în sprijinul Mai multă libertate de alegere în privinţa tratamentului şi a îngrijirii
tău? Agenţi Acces la informaţia relevantă
facilitatori CUNOŞTINŢE DESPRE PROPRIA BOALA ŞI ACCEPTAREA ACESTEIA

3. Timpul liber
Conştientizare
Beneficii Timpul liber e important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a sentimentului
stării de bine. Poate genera o mai bună viaţă socială şi un sentiment de auto-
respect.

Obstacole Restricţii financiare:


Preţuri ridicate pentru anumite modalităţi de petrecere a timpului liber.
Să economiseşti bani (datorii mari)
Probleme legate de administrarea banilor
Restricţii personale/interne:
Lipsa motivaţiei
Dificultate în a-ţi face noi prieteni
Internalizarea atitudinilor negative (auto-stigmatizare)
Sentimente de izolare şi singurătate
Restricţii sociale:
Lipsa posibilităţilor de a lucra / de a face diferite lucruri
Lipsa reţelelor sociale

Ce poate fi Mai multe resurse financiare


în sprijinul Mai multe facilităţi de timp liber la preţuri reduse
tău? Agenţi Prietenie şi încurajare din partea prietenilor buni
facilitatori

4. Rolurile sociale
Conştientizare
Beneficii Viaţa de familie
Sine
Prieteni
Relaţii de muncă
Referitor la sănătate

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Obstacole Familie
Stigma
Profesionişti
Stima de sine scăzută

Ce poate fi în Suport (familie, prieteni etc.)


sprijinul tău? Abilităţi de comunicare
Agenţi
facilitatori

5. Comportamentul cetăţenesc
Conştientizare
Beneficii Folosirea efectivă a drepturilor
A fi tratat la fel ca ceilalţi, fapt care ar duce la o îmbunătăţire a incluziunii
sociale
Mai multe cunoştinţe despre boală, ceea ce ar duce la o mai bună
acceptare a bolii
Un sentiment redus de stigmatizare şi izolare
Extinderea abilităţilor şi a orizonturilor
Obstacole Restricţii societale:
Prejudiciul şi efectul de stigmatizare pe care îl are eticheta
Teama de a fi deschis privitor la boală / declararea sau nedeclararea bolii
Lipsa cunoştinţelor publicului despre problemele mintale
Lipsa cunoştinţelor publicului despre drepturi (de exemplu când eşti în
spital)
Dificultatea de a accesa drepturile şi dificultăţi de a le pune în practică
Restricţii farmacologice:
Efecte secundare ale medicaţiei
Doze ridicate de medicamente pot duce la slaba funcţionare socială
Medicaţie inadecvată (doză, tip)
Restricţii personale:
Sentimentul de a fi diferit
A-ţi face griji pentru expectanţele celorlalţi
Lipsa încrederii în sine
Lipsa abilităţilor de comunicare

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Ce poate fi în Sfârşitul stigmatizării şi al discriminării


sprijinul tău? Conştientizarea publicului în ce priveşte problemele de sănătate mintală
Agenţi (de exemplu prin mass-media)
facilitatori A fi tratat egal şi a avea un rol mai activ în comunitate (de exemplu
lucrând ca voluntar)
Îmbunătăţirea deprinderilor de comunicare
Suportul din partea prietenilor
Cunoştinţe despre drepturi şi punerea lor în practica
A primi ajutor profesionist pentru a avea acces la informaţie şi îndrumare
Autoadministrarea medicamentelor şi folosirea terapiilor complementare

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

II – RAPORTUL DE EVALUARE

1. EFECTE ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ


1.1. ÎNVĂŢĂCEI
1.1.1.Participanţii Grundtvig 2
1.1.2.Grupurile mixte
1.2. ORGANIZAŢII
1.2.1.Schimbarea în practică
1.2.2.Creşterea cunoştinţelor
1.2.3.Diseminarea muncii

2. REZULTATELE PROIECTULUI
2.1. Activităţi şi efecte ale acestor activităţi

3. PARTENERIATE TRANS-NAŢIONALE
3.1. ÎNTÂLNIRI TRANS-NAŢIONALE
3.1.1.Grupuri de muncă
3.1.2.Vizitarea serviciilor
3.2. COMUNICAREA ÎNTRE ÎNTÂLNIRI
3.3. CE S-A ÎMBUNĂTĂŢIT

4. REZOLVAREA PROBLEMELOR

5. REZULTATE SECUNDARE

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

ANEXĂ
Oglindiri externe

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

III – INFORMAŢII ŞI DETALII DE CONTACT ALE


ORGANIZAŢIILOR PARTICIPANTE

ORGANIZAŢIILE IMPLICATE ÎN ACEST PROIECT:

Persona – Asociaţia de Promovare a Sănătăţii Mintale este o organizaţie de suport în


sănătate mintală, care furnizează următoarele servicii de sănătate mintală clienţilor şi
familiilor acestora:
• Centrul de zi social ocupaţional care oferă suport social, familial şi reabilitare
profesională persoanelor adulte cu dizabilitate psihică tranzitorie sau permanentă
• Locuinţa protejată este o structură rezidenţială temporară a cărei ţintă este să
instruiască persoanele cu probleme psihice ce este autonomia şi să promoveze
învăţarea deprinderilor de organizare
• Unitatea de plasare în muncă este o structură de muncă protejată al cărei scop este
Instruirea vocaţională, reabilitarea profesională şi integrarea pe piaţa muncii

Contacte:
Persoană de contact: Marta Lopes – asistent social
Adresă: Strada Berthelot, nr.1 – Quimiparque – 2830-137 Barreiro, Portugalia
Telefon: 00351 21 206 09 99 / Fax: 00351 21 206 70 50
Email: geral@persona.pt / Pagina web: www.persona.pt

Fundaţia Estuar – fundaţie care furnizează servicii de sănătate mintală pentru adulţii cu
probleme de sănătate mintală pentru reintegrarea lor în comunitate.
În cadrul reţelei naţionale de centre comunitare din Bucureşti (Sectorul 1 şi Sectorul 6),
Cluj, Botoşani, Ploieşti şi Constanţa, Fundaţia Estuar furnizează următoarele servicii:

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

• Servicii de consiliere şi informare – oferim consiliere psihiatrică şi juridică pentru


beneficiari, suport pentru beneficiari şi aparţinători
• Servicii de reabilitare şi reinserţie socială – oferim activităţi terapeutice şi educaţionale
pentru beneficiari, reprezentare pentru beneficiari şi aparţinători
• Locuinţe protejate – oferim adăpost şi servicii specializate pentru 12 oameni (cazare pe
o perioadă nelimitată de timp, orientare profesională, suport pentru o viaţă
independentă, consiliere socială şi psihologică, suport financiar).

Contacte:
Persoană de contact: Amedeea Enache – Director Financiar-Contabil
Adresă: Str. Ion Creangă, Nr 6C, Bl. 87, ap.1, sector 5, Bucureşti, cod: 050864
Tel: 0040 31 41 71 888 / Fax : 0040 31 41 71 890
E-mail: fundatia.estuar@yahoo.com / Pagina web: www.estuar.org

ASSOCIATION FOR CHILD AND FAMILY MENTAL HEALTH – creată în 1997, în Rzeszów, Polonia
pentru a promova sănătatea mintală a copilului, adolescentului şi familiei. Este constituită
dintr-un grup de profesionişti care lucrează cu copii, tineri şi familii, mai ales în şcoli
speciale şi profesori universitari în psihologie şi filozofie. Scopuri şi activităţi: reţele locale,
organizarea de întâlniri / conferinţe multidisciplinare inter-organizaţionale pentru
promovarea sănătăţii mintale a copilului şi familiei.

Contacte:

Persoană de contact: Dariusz Baran – Director Executiv

Adresă: ul. Przesmyk 6 - 35-065 Rzeszów, Poland

Phone: +48 503693462 Fax: +48 17 8594378

E-mail: familyok@poczta.onet.pl

Webpage: www.mentis.itl.pl

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

InterMinds – organizaţie scoţiană cu activitate pentru includerea socială a persoanelor cu


probleme de sănătate mintală în ţările care serviciile sociale şi de suport sunt mai puţin
dezvoltate. Experienţa din Scoţia este împărtăşită grupurilor sau organizaţiilor similare în
procese de învăţare reciprocă.
IntreMinds a lucrat întotdeauna în colaborare cu organizaţii ale beneficiarilor, şi în mod
frecvent cu HUG (Highland Users Group)

Contacte:
Persoană de contact: Dr Sandra Grant – Director Executiv
Telefon: +44 141 357 0390
Email: info@interminds.org
web: www.InterMinds.org

JOIA – ASSOCIATION OF ORGANIZED AND ACTIVE YOUTH – este o organizaţie non-profit care a
fost creată şi şi-a început activitatea 1983, având ca scop recuperea, plasarea socială şi în
muncă a persoanelor afectate de o problemă de sănătate mintală.

Contacte:

Persoană de contact: Cristina Ferreti – asistent social

Adresă: Consell de Cent, 217 - 08011- Barcelona, Spain

Telefon: 00 34 934520467 / Fax: 00 34 934518145

E-mail: clubsademmjoia@terra.es /

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

ADEMM – ASSOCIATION OF MENTAL HEALTH SERVICE USERS – este o organizaţie non-profit


creată şi condusă de un grup de personae cu probleme de sănătate mintală. Ei urmăresc
apărarea drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală, asumarea
responsabilităţilor de către persoaneloe cu probleme de sănătate mintală, integrarea
socială şi promovarea sănătăţii mintale.

Contacte:

Persoană de contact: Albert Ferrer – Preşedinte

Adresă: Head Office : Hotel d'Entitats. C/ Providència 42 08024 BCN


Operative Office : C/ Septimania 31, baix - 08006 BCN
Phone: 93.217.09.37/ 616.536.197 Fax: 93.213.08.90

E-mail: ademm@ademm-usm.org

Webpage: www.ademm-usm.org

SPORA – este o firmă de consultanţă şi cercetare psiho-socială oferind servicii de


cercetare, dezvoltare şi inovare publicului şi entităţilor private. Spora s-a născut din UAB
Science and Technology Park şi este formată din diferiţi specialişti în ştiinţe sociale

Contacte:

Persoane de contact: Aleix Caussa and Ricard Faura

Adresă: Joaquín Costa, 62, pral 2. 08001 Barcelona

Phone: 934815622 Fax: 935504444

E-mail: info@spora.ws

Webpage: www.spora.ws

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Highland Users’ Group (HUG) – reprezintă o asociaţie de beneficiari ai serviciilor de


sănătate mintală care organizează campanii pentru apărarea drepturilor, îmbunătăţirea
serviciilor şi tratamentelor pentru persoane cu probleme de sănătate mintală, înfruntând
stigma şi discriminarea. HUG lucrează la nivel local şi naţional pentru influenţarea
politicilor şi se asigură că vocea beneficiarilor este clar auzită

Contacte:

Persoană de contact: Graham Morgan


Adresă: Highland House, 20 Longman Road, Inverness. IV1 1RY.
Telefon: 01463 718817 / Fax: 01463 718818

E-mail: hug@hccf.org.uk / Webpage: www.hug.uk.net

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.
Sanatate Mintala-Proiect de Incluziune Sociala

Sanatate Mintala –
Proiect de incluziune sociala

07/ 2004 − 07/2007

Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2.
Această publicaţie reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei
Europene. Proiect realizat cu sprijinul finanaciar al Comisiei Europene prin programul Socrates / Grundtvig 2. Această publicaţie
reflectă doar opinia autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene.