CAP IV Metodologia cercetării

Prezentare generală

Reforma instituţională în domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap

şi interesul pentru problematica complexă a ridicării calităţii serviciilor acordate,
socializării şi reintegrării persoanelor cu dizabilităţi, a determinat conceperea şi
realizarea - pe lângă aspectul teoretic în capitolele I, II şi III ale lucrării de faţă - şi a
unui traseu experimental asupra fenomenului de dezinstituţionalizare într-un centru
rezidenţial de tip – Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională.
Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti a fost înfiinţat în anul
1972 şi găzduia la sfârşitul lui decembrie 2004 un număr de 357 persoane (fete şi
băieţi), cu vârste cuprinse între 18-55 ani cu dizabilităţi accentuate, medii şi uşoare,
fiind al doilea centru ca mărime de acest gen la nivel naţional.
Având în vedere direcţiile prezentate în Stategia Naţională privind protecţia
specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România cât şi Planul
Naţional de Acţiune, au fost aplicate în perioada imediat următoare strategii care au vizat
restructurarea centrului în paralel cu crearea de servicii alternative centru de recuperare
meuropsihică, locuinţe protejate), care să vină în sprijinul integrării sociale şi
profesionale a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, în ianuarie 2005, în conformitate cu
evaluările specialiştilor, în funcţie de abilităţile şi restantul funcţional, centrul a fost
descompus şi s-au mai înfiinţat încă două centre specifice tipurilor de dizabilităţi aflate în
rândul beneficiarilor, respectiv Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu
Handicap şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru persoane în vârstă şi cu boli cronice.
În prezent centrul este subordonat de către Consiliul Judeţean Vrancea şi Directia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea, care au rolul de a asigura
la nivel judeţean aplicarea politicilor şi strategiilor privind asistenţa socială a persoanelor
cu dizabilităţi, urmărind în principal creşterea şanselor recuperării şi integrării acestora în
comunitate.
La momentul desfăşurării cercetării, în cadrul centrului se aflau 143 de
beneficiari cu nevoi speciale - deficienţe psihice, fizice, senzoriale, educaţionale, lipsă
suport material etc.
 Activitatea de recuperare prin terapie ocupaţională se desfăşoară în cadrul sălilor
de terapie (croitorie, tâmplărie, ceramică, seră de flori, atelier mecanic), unde se oferă
persoanelor protejate posibilitatea de a intra în contact şi a desfăşura un anumit tip de
activitate, în funcţie de abilităţile fiecăruia şi de potenţialul restant.
Utilizarea materialor şi a instrumentelor de lucru cât şi acţiunea pe cont propriu,
în cadrul sălilor de terapie, îi ajută pe aceştia în dobândirea autonomiei personale şi îi
familiarizează cu cerinţele vieţii sociale astfel încât să-şi poată rezolva problemele sociale
sau personale fără a mai fi asistate permanent de către o altă persoană.
De asemenea la nivelul centrului au fost impementate două proiecte finanţate de
către Autoritatea pentru Persoane cu Handicap în colaborarea cu Phare, prin care un
număr de 30 de persoane cu deficienţă funcţională medie au fost calificate în meseria de
confecţioner şi floricultor peisagist pentru a fi pregătite în vederea integrării lor în
societate.
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada ianuarie 2007 – februarie 2008, la
Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti, Jud. Vrancea.
IV.1. Scopul cercetării : - identificarea aspectelor pozitive/negative ale
instituţionalizării/ dezinstituţionalizării;
- dezinstituţionalizarea a cinci beneficiari din cadrul Centrului de Integrare prin
Terapie Ocupaţională Odobeşti, Jud. Vrancea şi integrarea lor în comunitate, în
cadrul proiectului social cu finanţare ANPH „Locuinţa Protejată Casa Luminiţa„
- de către Fundaţia Pro Armonia (proces complementar în cadrul reformei
instituţionale).
IV.2. Obiectivele cercetării au fost:
• Identificarea cauzelor care au dus la dependenţa faţă de instituţie;
• Studierea aspectelor dezinstituţionalizării;
• Creşterea standardelor de viaţă a 5 beneficiari care au parcurs traseul
instituţional.
Ipoteza cercetării – Am plecat de la ipoteza că beneficiarii integraţi în comunitate se
socializează mult mai repede, îşi însuşesc deprinderile de autoîngrijire şi autogospodărire
mai uşor decât în cadru instituţionalizat.
IV.3. Metode şi tehnici aplicate
Descrierea subiecţilor: cercetarea s-a desfăşurat în perioada ianuarie 2007 – februarie
2008, la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti, Jud. Vrancea pe un
număr de 10 beneficiari cu vârste cuprinse între 30 şi 37 ani ( 4 beneficiari de sex
masculin şi 6 de sex feminin) care provin din alte instituţii.
În cercetarea de faţă au fost utilizate ca instrumente de lucru: documentarea sociologică,
observaţia, ancheta socială, chestionarul, grila de evaluare şi studiul de caz.
Evaluarea iniţială – s-a făcut prin stabilirea problemelor şi nevoilor identificate la
nivelul centrului rezidenţial. Astfel, deficitul intelectual şi lipsa relaţiilor sociale pe care îl
au marea parte a persoanelor cu dizabilităţi în afara instituţiei, au avut ca rezultat
capacitatea scăzută de adaptare la cerinţele zilnice ale vieţii în societate. Cu toate acestea
în urma unor intervenţii prealabile s-a identificat grupul, conform gradului mai ridicat de
socializare şi integrare în comunitate în comparaţie cu alţi beneficiari.
Ca resurse disponibile pot fi evidenţiate serviciile specializate din cadrul DGASPC
Vrancea, proiectul finanţat de ANPH, organizaţia nonguvernamentală – Fundaţia Pro
Armonia. De asemenea potenţialul beneficiarilor este parte constitutivă din resursele
disponibile în vederea desfăşurării intervenţiei.
Planificarea intervenţiei s-a făcut pe o perioadă de 13 luni, timp în care s-a urmărit
atingerea tuturor palierelor de socializare.
Cei 5 beneficiari locuiesc într-un apartament, Locuinţa protejată “Casa Luminiţa” în
Loc. Odobeşti, Jud. Vrancea . Aceştia frecventează de luni până vineri locul de muncă
unde sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Restul timpului şi-l
petrec în apartament unde sunt îndrumaţi de un leader de grup. Apartamentul este
decomandat şi este compus dintr-o sufragerie, două dormitoare, bucătărie cu debara, o
baie şi un wc de serviciu. Fiecare beneficiar are un dulap şi o noptieră proprie în care îşi
ţine lucrurile personale. Atât regulile, cât şi programul casei au fost stabilite împreună cu
ei ceea ce le oferă un sentiment de control asupra a ceea ce li se întâmplă, asupra propriei
vieţi. Regulile casei şi programul au fost cuprinse într-un caiet care a fost oferit fiecărui
beneficiar. Important este ca limbajul regulilor să fie pe înţelesul acestora. De la stabilirea
regulilor şi a programului la implementarea acestora a fost parcurs un drum destul de
lung.
Activităţile se desfăşoară după un program bine structurat conceput de comun acord
cu beneficiarii. Fiecare dintre ei au un plan individual ce conţine activităţile pe care le va
desfăşura fiecare beneficiar, precum şi un plan personal de viitor.
Activităţi propuse în cadrul locuinţei:
• Instruire şi stimulare în relaţiile sociale din comunitate;
• Învăţarea şi exersarea unor deprinderi de autogospodărire (spălarea vaselor, a
hainelor, curăţenie, gătit, călcat);
• Învăţare a unui comportament adecvat diferitelor situaţii sociale;
• De învăţare a întocmirii unui buget personal;
• De dezvoltarea a abilităţilor de comunicare;
• De socializare şi petrecere a timpului liber.
Scopul şi obiectivele serviciului rezidenţial “ Casa Luminiţa “
Scopul principal al proiectului social “Casa Luminiţa” a fost integrarea în comunitate
a 5 tineri cu dizabilităţi, cu abilităţi medii/ridicate.
Obiectivele majore care s-au dorit atinse au fost:
• Promovarea dezinstituţionalizării ca metodă de a îmbunătăţi calitatea vieţii
persoanelor cu dizabilităţi;
• Crearea unui model de serviciu nou pentru tinerii cu handicap – locuinţa
protejată;
• Învăţarea abilităţilor necesare unui trai independent.
Responsabilitatea intervenţiei (selecţia beneficiarilor şi derularea proiectului social)
a fost asumată de către specialiştii - psihologul şi asistentul social din cadrul fundaţiei,
echipa multidisciplinară (psiholog, asistent social, referent de educaţie, instructor
ergoterapie) din centrul C.I.T.O. Odobeşti şi persoana de contact din partea DGASPC
Vrancea. Asistentul social din centru a avut un rol important atât în stabilirea grupului
ţintă lărgit (cei 10 beneficiari) cât şi în desfăşurarea planului de intervenţie, fiind prezent
şi monitorizând îndeaproape fiecare tip de activitate desfăşurată. Deasemenea s-a implicat
în angajarea a trei dintre beneficiari şi a mediat relaţiile dintre aceştia şi angajatorii
societăţilor respective şi dintre beneficiari şi colegii de la locul de muncă, reuşind să îi
socializeze şi să îi integreze în colectivul de la locul de muncă.
Modalităţi de lucru – Concepte utilizate:
Leaderul de grup este pedagogul angajat în cadrul proiectului. Acesta este
responsabil cu îndrumarea şi supravegherea beneficiarilor serviciului.
Planul personal de viitor (plan individualizat) este un plan care are ca obiectiv
dobândirea de către beneficiar a unei abilităţi, învăţarea unui comportament, etc.
Programul individual este un program ce descrie modul în care beneficiarul îşi
desfăşoară activitatea pe parcursul unei zile. În funcţie de nivelul de cunoştinţe al
beneficiarului, se utilizează un program scris sau unul alcătuit din pictograme
(reprezentări grafice simplificate ale unei activităţi).
Liste de verificare – pentru evaluarea abilităţilor beneficiarilor s-au întocmit şi
completat liste de verificare a diverselor activităţi – curăţenia casei, gătit,
efectuarea cumpărăturilor, călcat, spălat, igiena personală. Pentru fiecare activitate
există trei modalităţi de evaluare: beneficiarul desfăşoară independent activitatea,
beneficiarul are nevoie de sprijin, beneficiarul nu desfăşoară activitatea.
Planul personal de viitor - fiecare beneficiar este privit şi abordat individual şi se
încearcă atingerea unui maxim de independenţă posibilă. În urma unei evaluări a
fiecăruia de către asistentul social, pedagog şi psiholog se stabileşte nevoia de
pregătire a beneficiarului. Leaderul de grup împreună cu beneficiarul întocmeşte
planul acestuia de viitor şi se ocupă de sprijinirea şi îndrumarea lor. Pornind de la
aceste nevoi identificate de către specialişti şi tinând cont de dorinţele
beneficiarilor se alcătuieşte un plan personal de viitor, plan ce stabileşte pas cu
pas modul cum va fi învăţat să facă un lucru nou.
Pentru o bună organizare a activităţilor fiecărui beneficiar se alcătuieşte un
program individual care descrie de fapt programul zilnic. Utilizarea acestor
metode de abordare individuală duce la dezvoltarea şi evoluţia fiecărui beneficiar
în parte.
IV.4. Studii de caz
Cazul I
Date identificare beneficiară:
Nume: T. Prenume: F.
C.I.: Seria XX nr.143323 ; CNP. : 271031XXXXXXX;
Data naşterii: 15.03.1971 locul : Loc. Topliţa, jud. Hunedoara
Domiciliul legal: Com. Hodac, jud. Mureş
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr, 13, bl.x, ap.x loc. Odobesti,
Jud. Vrancea.
Starea civila : necasatorită;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de
către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte nr. 1007/20.02.2008, T.F.
prezintă diagnosticul «Deficienţă funcţională medie ; Cod boala F 70 (CIM 10), cod
handicap 5, Gr. III / 12 luni».
Evenimente personale semnificative : Din actul de identitate reiese faptul că tatăl
acesteia este natural, fiind concepută printr-o relaţie întâmplătoare. După naştere a fost
internată în casă de copii.
Date despre membrii familiei :
Mama : Nume: T (M) Prenume : F
B.I. - Seria XX nr. 624977;
Adresa: Com. Gurghiu, sat Adrian nr. 152, jud. Mureş.
Starea civilă: - căsătorită;
Ocupaţia: - casnică;
Starea de sănătate: bună;
Evenimente personale semnificative: În anul 1977 mama s-a căsătorit cu M. I. Din
căsătoria aceasta au rezultat cei 5 fraţi vitregi ai beneficiarei.
Tata: – natural ;
Fraţii şi surorile beneficiarei:
M. C. – frate vitreg, în vârstă de 9 ani ;
M. F. - frate viteg, în vârstă de 7 ani ;
M. N. – frate viteg, în vârstă de 5 ani;
M. D. – frate vitreg, în vârstă de 3 an ;
M. C. – soră vitregă, în vârstă de 2 ani şi 3 luni;
Istoricul social al familiei : Familia în prezent este alcătuită din T (M) F – mama
beneficiarei, M. I. (tatăl vitreg) şi cei 5 fraţi vitregi ai acesteia. Aceştia locuiesc într-o
casă construită din lemn cu două camere, mobilată modest, nu posedă alte proprietăţi sau
terenuri agricole. Tatăl vitreg munceşte ca zilier în localitate.
Relaţia beneficiarei cu familia de origine: T. F. nu are nici un fel de relaţii cu mama sa
deoarece soţul, M.I., refuză să o primească în familie deoarece provine din afara
căsătoriei.
GENOGRAMA:

T.
(M) M.I.
F.

T.F., M.C.
M.C., M.F., M.N., M.D.,
37 ani 2,3 ani
9 ani 7 ani 5 ani 3 ani

LEGENDA

Persoană de sex masculin

GENOGRAMĂ
Tinca Floarea
Persoană de sex feminin

Traseul instituţional al
Relaţie de căsătorie
beneficiarei: Din documentarea
sociologică reiese faptul că, T. F. a fost transferată din casă de copii la o şcoală
ajutătoare în judeţul Harghita iar în anul şcolar 1984/1985 a absolvit 8 clase la Şcoala
Generală Specială Ajutătoare din Loc. Bilbor, Jud. Harghita. În anul 1988 a absolvit un
curs de calificare în meseria de holticultor în cadrul Şcolii Profesionale nr. 16 din Loc.
Miercurea Ciuc, Jud. Harghita.
În C.I.T.O. Odobeşti a fost instituţionalizată la data de 12.09.1989, cu diagnosticul
„Retard mental uşor„ QI - 68. În cadrul instituţiei în anul 2004 a participat la programul
de calificare în meseria de operator confecţioner industrial îmbrăcăminte desfăşurat prin
Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare profesională după care a fost angajată cu
contract de muncă pe o perioadă nedeterminată ca şi confecţioneră la S.C. Verona
Focşani, unde lucrează şi în prezent.
Folosind metoda observaţiei , pe tot traseul instituţional în CITO Odobeşti, beneficiara
s-a evidenţiat prin activităţi de autogospodărire şi autoîngrijire, cooperând cu tot
personalul implicat, integrându-se în toate programele de terapie ocupaţională propuse.
T. F. prezintă o bună capacitate de adaptare la mediul social, poate realiza toate
activităţile casnice fără supraveghere şi prezintă abilităţi ridicate legate de traiul în
comunitate.
Personalitatea beneficiarei:
Are un temperament dominant sangvinic, este o persoană energică, vioaie, muncitoare şi
statornică, potenţial care face parte constitutivă în cadrul resurselor disponibile în
vederea desfăşurării intervenţiei.
Având în vedere evaluarea competenţelor psiho-sociale şi gradul de autonomie şi
integrare în comunitate cât şi prevederile Contractului dintre D.G.A.S.P.C. Vrancea şi
Fundaţia Pro Armonia Focşani, beneficiara T. F. a fost externată din centrul CITO.
Odobeşti şi integrată în cadrul Locuinţei protejate “Casa Luminiţa” Odobeşti, începând
cu data de 19.01.2007.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Echipa multidisciplinară a proiectului este compusă din psiholog (care este şi preşedinta
fundaţiei), asistentul social şi pedagogul sau leaderul de grup.
Din cadrul grupului ţintă T.F. a fost una dintre beneficiarele cu abilităţi de
socializare dezvoltate datorită faptului că s-a lucrat mult mai înainte cu ea în centru şi a
fost încadrată în muncă, în urmă cu doi ani pe timpul instituţionalizării. Acest fapt se
datorează şi coeficientului de inteligenţă al acesteia (QI=68) dar şi faptului că în perioada
instituţionalizării a socializat mult, a mers în vizită săptămânal la o familie de care s-a
ataşat, cu care colaborează la locul de muncă, şi-a făcut singură cumpărăturile.
ECOMAPA:

ASISTENT
SOCIAL

COLOCATARI
PEDAGOG

T.F.
COLEGII 37
DE PRIETENI
ani
MUNCĂ

VECINII DE
APARTAMENT BISERICA
FAMILIE

LEGENDA

Relaţie echilibrată Relaţie încordată

Relaţie foarte puternică Relaţie unilaterală
Relaţie stresantă Relaţie bilaterală

Beneficiara T. F. locuieşte într-unul din cele două dormitoare, unde are pat,
sifonier, o noptieră şi un televizor. În prezent lucrează cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată la S.C. Pandora S.A Focşani şi este încadrată ca muncitoare
calificată în meseria de confecţioner. La locul de muncă este o persoană echilibrată,
lucrează orice operaţie i se repartizează şi are relaţii bune atât cu colegii cât şi cu şefii.
În locuinţă, pedagogul a numit-o “omul de bază”, pe motiv că este foarte
responsabilă şi chiar îi poate coordona singură pe ceilalţi. Conform programului
stabilit săptămânal, are şi ea zile când găteşte mâncare (după-amiaza şi în wkeend).
Datorită abilităţilor dezvoltate şi a faptului că beneficiara îşi desfăsoară în mod
independent majoritatea activităţilor din cadrul locuinţei i s-au întocmit: - planul
individual (personal), (anexa I), fişa de evaluare lunară (anexa IV) şi fişă plan
personal de viitor (anexa VIII).
Echipa de intervenţie formată din asistentul social şi psihologul echipei de
intervenţie au stabilit programul de vizite de două ori pe săptămână, (după terminarea
programului la locul de muncă), pentru a monitoriza activitatea beneficiarei şi
atitudinea acesteia faţă de colegi din locuinţă. În urma vizitelor făcute s-a constatat faptul
că T.F. s-a acomodat cu noua locuinţă după care, în planul final s-a întocmit:
- fişa de observatie lunară (anexa III), unde s-au făcut observaţii cu privire la
comportamentul beneficiarei, aspecte pozitive şi negative;
- lista de verificare (vezi anexa VI) a diferitelor activităţi s-a întocmit lunar,
conform faptului că beneficiara desfăşoară în mod independent activităţile fără sprijin şi
îndrumare;
- evaluarea finală (anexa V) - fost făcută în urma comparării fişelor de evaluare
lunară (anexa IV) şi aplicarea chestionarului - grilă de evaluare a gradului de integrare
socio-profesională – I.S.P. (anexa IX). Scorul I.S.P. obţinut a fost de 39 de puncte ceea
ce corespunde nivelului ridicat al competenţelor de integrare socio-profesionale.

Cazul II
Date identificare beneficiară:
Nume: A. Prenume: A.
C.I.: Seria XX nr. 215756 ; CNP. :2750322XXXXXX;
Data naşterii: 22.03.1975 locul : Loc. Tg. Neamţ, Jud. Neamţ;
Domiciliul legal: Com. Urecheni, Jud. Neamţ;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civila : necasatorită;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de către
Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, beneficiara prezintă
diagnosticul: «Deficienţă funcţională accentuată ; Cod boala F 71 (CIM 10), cod
handicap 5, gr. II».
Antecedente medicale : Amuronie primară (în tratament) ;
Evenimente personale semnificative : Familia sa fiind numeroasă şi cu posibilităţi
materiale limitate, nu au putut să o întreţină şi pe A. A., iar la vârsta de 16 ani au internat-
o la Şcoala Specială Miclăuşeni, Jud. Iaşi.
Date despre membrii familiei :
Mama : Nume: A. Prenume : C.
Data naşterii: 16.01.1939;
Adresa: Com. Urecheni, Jud. Neamţ;
Starea civilă: - căsătorită;
Ocupaţia: - pensionară CAP;
Starea de sănătate: precară;
Tatăl: – D. - decedat ;
Fraţii şi surorile beneficiarei:
A. D. – soră – căsătorită; A. I. - frate – căsătorit; A. E. – soră – necăsătorită; A. P. -
frate – necăsătorit; A. A. - soră – instituţionalizată în CITO Odobeşti; A. I. - frate –
decedat; A. E. - soră ; A. C. - frate.
Istoricul social al familiei : În prezent, mama, A. C. este pensionară CAP şi locuieşte
împreună cu unul din fiii săi A. C., într-o casă modestă formată din două camere şi un
hol cu suprafaţa de 70 mp dată în folosinţă în anul 1950 şi o anexă cu suprafaţa de 35 mp.
Tatăl, A. D. este decedat din anul 1996. Mai au în proprietate un grajd cu animale, păsări,
porc, etc.
Relaţia familiei cu comunitatea este bună; nu creează nici un fel de probleme
autorităţilor din localitate având un comportament civilizat.
Relaţia beneficiarei cu familia de origine: A. A. pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti a păstrat legătura cu mama sa prin scrisori şi câteva vizite pe care i le-a
făcut mama sa în centru. De asemenea de sărbători mergea în familie.

GENOGRAMA:

A.C.
A.D.

A.E A.E A.E

A.D .. .. A.A ..
A.P. A.P. N.F-N A.I. A.C. A.I.
. 2,3 . 2,3
 A.A
.

33
ani
ani

ani
.
2,3
ani

LEGENDA

Persoană de sex masculin

GENOGRAMĂ
Persoană de sex feminin
Amironesei Anica
Relaţie de căsătorie

Bărbat decedat Traseul instituţional al

Relaţie de concubinaj beneficiarei: Din documentarea
sociologică reiese faptul că, A. A.
a fost internată la vârsta de 16 ani la Şcoala Specială Miclăuşeni, Jud. Iaşi, de unde a fost
transferată la Şcoala Specială Şerbeşti, Jud. Neamţ, unde a absolvit 8 clase.
În C.I.T.O. Odobeşti a fost instituţionalizată la data de 26.08.1993, cu diagnosticul
„Oligofrenie gr. I-II, QI = 50”.
Pe tot traseul instituţional în CITO Odobeşti, beneficiara nu a prezentat tulburări de
comportament dar pe fondul unei imaturităţi emoţionale era o fire introvertită.
Personalitatea beneficiarei:
A. A. Prezintă un temperament dominant sangvinic, este o fire activă, muncitoare şi
prietenoasă. Are formate deprinderile de autoservire şi igienă personală primare.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Una din problemele întâlnite este că pe lângă dizabilitatea intelectuală pe care o are
beneficiara şi care limitează uşurinţa cu care se poate integra, ea nu este pregătită din
punct de vedere al abilităţilor sociale. Lipsa de activităţi diversificate şi de stimulare
din instituţie duce la dependenţă socială, sentiment care este greu de schimbat. Faptul că
nu a fost învăţată sa aibă un program pe care sa îl respecte şi nu a fost responsabilizată
face la această beneficiară procesul de integrare mai greoi. Totuşi într-un mediu
stimulativ oferit în această locuinţă protejată se pot face progrese. Beneficiara A. A.
locuieşte într-unul din dormitoare împreună cu unul din beneficiarii proiectului N. F.; cei
doi fac cuplu stabil de mai bine de trei ani. Camera lor este mobilată corespunzător cu
două paturi, şifonier, noptiere şi televizor. În prezent beneficiara este casnică şi se ocupă
de treburile din locuinţă. În timpul ei liber se duce la unul din atelierele protejate de
tâmplărie, unde desfăşoară activităţi de şlefuit şi pirogravat. Acest atelier se află în incinta
blocului ei şi este coordonat tot de Fundaţia Pro Armonia. Pedagoga o numeşte “mâna
dreaptă”; este o fire responsabilă şi poate desfăşura activităţi casnice dar dirijată,
supravegheată şi verificată.
ECOMAPA:

ASISTENT
SOCIAL

COLOCATARI
PEDAGOG

COLEGI A.A. PARTENERU

DE 33 ani L DE CUPLU
ATELIER (N.F-N.)

VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT
LEGENDA

Relaţie echilibrată Relaţie stresantă

Relaţie foarte puternică Relaţie bilaterală

Datorită deficienţelor privind activităţile de autonomie personală, a abilităţilor

gospodăreşti şi de socializare pentru beneficiara A.A. s-au întocmit:
 - un plan individual săptămânal (anexa I);
Asistentul social şi psihologul au stabilit programul de vizite de două ori pe
săptămână, pentru a monitoriza atât activitatea beneficiarei cât şi atitudinea acesteia faţă
de colegi din locuinţă. În urma vizitelor făcute s-a constatat faptul că A.A. s-a acomodat
cu noua locuinţă; s-a întocmit apoi fişa de observatie lunară (anexa III), unde s-au
făcut observaţii cu privire la comportamentul beneficiarei. Aspectele pozitive şi negative
s-au evidenţiat într-un panou cu merite “Aşa da / aşa nu!” - afişat în holul apartamentului
unde în funcţie de fapta făcută s-a pus câte o pictogramă (scaiete, foare, buchet cu flori,
etc.). Datorită faptului că A.A., face cuplu stabil cu unul din colegii de apartament, în
programul de activităţi aceasta are stabilit ore de planning familial (contracepţie şi
educaţie sexuală), cu privire la igiena sexuală şi la bolile cu transmitere sexuală.
Lista de verificare (anexa VI) a diferitelor activităţi s-a întocmit lunar, conform
faptului că beneficiara desfăşoară în mod independent activităţile fără sprijin şi îndrumare
dar necesită îndrumare.
Planul personal de viitor (anexa VIII) a fost întocmit mai târziu faţă de
beneficara A.A., deoarece intervenţia de data aceasta a durat mai mult timp.
Evaluarea finală: Conform scorului obţinut (31 puncte) în urma aplicării grilei
de evaluare beneficiara se încadrează cu nivel mediu de integrare socio-profesională.

Cazul III
Date identificare beneficiară:
Nume: P. Prenume: M.
C.I.: Seria XX nr. 441842 ; CNP. :2740627XXXXXX;
Data naşterii: 27.06.1974 locul : Com Podul Turcului, Jud. Bacău;
Domiciliul legal: Com. Nicolae Bălcescu, Jud. Bacău;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civilă : necasatorită;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 7144/17.11.2004,
eliberat de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte, beneficiara
prezintă diagnosticul: «Întârziere uşoară în dezvoltarea mentală; QI = 67».
Antecedente medicale : Luxaţie congenitală de şold.
Evenimente personale semnificative : La vârsta de 5 ani după moartea mamei sale, tatăl
fiind alcoolic, a fost instituţionalizată în Casa de Copii Comăneşti, Jud. Bacău.
Date despre membrii familiei :
Mama : Nume: C. Prenume : E. – decedată;
Tatăl: Nume : P. Prenume : I.
Fraţii beneficiarei:
P. C - frate
Istoricul social al familiei: Din analiza documentelor personale reiese faptul că tatăl
beneficiarei, P.C. este alcoolic şi nu este încadrat în nici un loc de muncă, lucrând cu ziua
la diferiţi cetăţeni din comună pentru a-şi asigura existenţa lui şi fratelui beneficiarei, P.
C., care locuieşte împreună cu tatăl său. Faptul că acesta este alcoolic pune în pericol
educaţia acestuia. Mama, C. E., a decedat în anul 1985, în urma diagnosticului de
neoplasm uterin. Susnumiţii locuiesc într-o casă deteriorată, formată din 2 camere
scunde, întunecoase învelită cu carton prin care plouă. Nu sunt înregistraţi cu alte venituri
sau terenuri agricole.
Relaţia familiei cu comunitatea este deteriorată datorită faptului că tatăl, P. I. este
dependent de alcool şi uneori creează probleme autorităţilor din localitate prin faptul că
acesta intră în conflicte cu vecinii.
Relaţia beneficiarei cu familia de origine: P. M. pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti nu a mai ştiut nimic despre tatăl şi fratele ei.
GENOGRAMA:

P.E.
P.I.

P.M.
C.M. P.C.
 LEGENDA
Persoană de sex masculin
GENOGRAMĂ
Persoană de sex feminin
Pagu Maria
Relaţie de căsătorie
Traseul instituţional al
Femeie decedată beneficiarei: Din documentarea
Relaţie de concubinaj sociologică reiese faptul că,
P. M., provine dintr-o familie cu
posibilităţi reduse de subzistenţă.
După moartea mamei sale , la vârsta de 5 ani a fost instituţionalizată în Casa de Copii
Comăneşti după care a fost transferată la Şcoala Ajutătoare Zemeş, unde a absolvit 8
clase. Conform Hot. Nr. 739/1990 a Comisiei pentru Ocrotirea Minorilor din Bacău a fost
orientată către un cămin atelier. Astfel în C.I.T.O. Odobeşti a fost instituţionalizată la
data de 12.10.1990, cu diagnosticele: „Oligofrenie gr. I; sechele poliomelită membru
inferior stâng; scolioză dorsală”, unde s-a integrat foarte bine în programul de terapie
ocupaţională, respectând Regulamentul Intern.
Comportament: Pe tot traseul instituţional în CITO Odobeşti, beneficiara nu a prezentat
tulburări de comportament.
Profil temperamental: dominant sangvinic, este o persoană care se adaptează cu
uşurinţă la situaţii noi, este răbdătoare, muncitoare şi îşi păstrează calmul în situaţii
limită.
Planul de asistenţă/intervenţie:
 P.M. locuieşte în sufragerie împreună cu unul din beneficiarii proiectului, - C.M.
Camera lor este mobilată corespunzător cu două paturi, şifonier, noptiere şi televizor.
Ca şi celălalt cuplu, s-au acomodat repede în apartament, un motiv în plus fiind faptul
că au putut să locuiască împreună, să doarmă împreună, lucru care în centru nu era
posibil. Una din problemele de deficienţă fiind şi sechelele de poliomelită la membrul
stâng face ca beneficiara să îşi desfăşoare mai greu activităţile propuse. Beneficiara P. M.
prezintă un grad mediu de integrare şi socializare: astfel s-a intervenit privind
dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi gospodăreşti (curăţenie în camera proprie, în restul
casei, întreţinerea obiectelor proprii, cunoaşterea şi întreţinerea veselei, tacâmurilor,
aprovozionarea, pregătirea mâncării, etc.).
În prezent beneficiara este casnică şi se ocupă de treburile din locuinţă. În timpul
ei liber se duce împreună cu colega ei A.A., la unul din atelierele protejate de
tâmplărie, unde desfăşoară activităţi de şlefuit şi pirogravat. Acest atelier se află în
incinta blocului ei şi este coordonat tot de Fundaţia Pro Armonia. Leaderul de grup o
numeşte şi pe ea “mâna dreaptă”; este o fire responsabilă şi poate desfăşura activităţi
casnice dar verificată periodic.
Datorită faptului că P.M., face cuplu stabil cu unul din colegii de apartament, în
programul de activităţi are stabilit ore de planning familial (contracepţie şi
educaţie sexuală), cu privire la igiena sexuală şi la bolile cu transmitere sexuală.

ECOMAPA:

ASISTENT
SOCIAL

COLOCATARI
PEDAGOG

COLEGI
DE P.M. PARTENER
MUNCĂ DE CUPLU
(C.M.)

VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT
 LEGENDA

Relaţie echilibrată Relaţie unilaterală

Relaţie foarte puternică Relaţie bilaterală

Având deficit privind unele abilităţi de autonomie personală şi activităţi

gospodăreşti, beneficiarei P.M., i s-a întocmit:
- Planul individual săptămânal (vezi anexa I);
În urma vizitelor făcute în cadrul programului de monitorizare s-a constatat
faptul că P.M. s-a acomodat mai greu cu noua locuinţă; s-a întocmit apoi fişa de
observatie lunară unde s-au făcut observaţii cu privire la comportamentul beneficiarei.
Aspectele pozitive şi negative s-au evidenţiat de asemenea şi la ea în panoul cu merite
“Aşa da / aşa nu !”
Lista de verificare (anexa VI) a diferitelor activităţi s-a întocmit săptămânal,
datorită faptului că beneficiara nu îşi desfăşoară activităţile în mod independent, ci
necesită verificare periodică.
Planul personal de viitor (anexa VIII) a fost întocmit de comun acord cu
beneficiara.
Evaluarea finală a fost făcută în urma aplicării grilei de evaluare a gradului de
integrare socio-profesională şi în comparaţie cu evaluările lunare întocmite.
Scorul I.S.P. obţinut în urma aplicării chestionarului grilă de evaluare a
competenţelor socio-profesionale fost 36, corespunzător nivelului ridicat integrare.
competenţe.
Cazul IV
Date identificare beneficiar:
Nume: C. Prenume: M.
C.I.: Seria XX nr. 395813; CNP. :1761010XXXXXX;
Data naşterii: 10.10.1976 locul : Mun. Sibiu, Jud. Sibiu;
Domiciliul legal: Str. Maramureşului, nr.2, ap. 40, Mun. Sibiu, Jud. Sibiu;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civila : necasatorit;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1014 /
20.02.2008 eliberat de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte,
beneficiarul C.M. prezintă diagnosticul: «Deficienţă funcţională medie ; Cod boală F 70
(CIM 10), Cod handicap 5, gr. III/12 luni»;
Evenimente personale semnificative : În perioada în care a locuit în familie, a fost
condamnat 3 ani de zile pentru comportament delincvent.
Date despre membrii familiei :
Mama - Nume: C. Prenume : T.
Locul naşterii: Com. Merineşti, Sat Bordeieşti, Jud. Dolj;
Ocupaţia: salariată la S.C. “Compa” SA Sibiu;
Tatăl - Nume : C. Prenume : GHE.
Data naşterii : 09.05.1951; locul : Com. Roşia, Jud. Vîlcea ;
Fraţii beneficiarului: C. C. – frate – absolvent al Şcolii Profesionale de mecanic auto;
Istoricul social al familiei: Din analiza documentelor personale reiese faptul că
beneficiarul C.M. face parte dintr-o familie de condiţii medii. Locuiesc într-un
apartament proprietate personală mobilat modest, compus din două camere, bucătărie, hol
şi baie. Tatăl, C. GHE., a lucrat la Intreprinderea de Piese Auto Sibiu timp de 24 ani,
dar în anul 1995 s-a pensionat pe caz de boală conform diagnosticului de “Hemipareză
dreaptă sechelară după A.V.C., sindrom psiho-organic deteriorativ de etiologie mixtă”,
având nevoie de însoţitor. După 22 ani de convieţuire cu C. GHE., mama, C.T., a intentat
acţiune de divorţ şi în prezent locuiesc în camere separate (mama în dormitor iar tatăl
împreună cu celălalt fiu în sufragerie). Datorită neînţelegerilor şi a certurilor dintre cei
doi, climatul socio-afectiv este deteriorat, lucru care îl afectează şi pe celălalt fiu care
locuieşte acolo. Acesta lucrează ca mecanic auto la un patron.
Situaţia materială: Veniturile familiei C. se compun din: - pensia de boală a tatălui;
salariul mamei şi salariul fratelui. Nu mai alte surse de venituri.
Relaţia familiei cu comunitatea este bună, aceştia având un comportament civilizat cu
autorităţile locale şi cu vecinii.
Relaţia beneficiarului cu familia de origine: C. M. pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti a păstrat legătura cu familia şi cu fratele său, mergând uneori în vizită
acasă la părinţi.
GENOGRAMA:

C.T. C.Ghe.
57 ani

P.
C.M. M C.C.
32 ani 26 ani

LEGENDA
Persoană de sex masculin
GENOGRAMĂ
Persoană de sex feminin
Codreanu Marius
Căsătorie în care soţii sunt
Traseul instituţional al
separaţi în fapt
beneficiarului: Din
Relaţie de concubinaj
documentarea sociologică reiese
faptul că,
Beneficiarul C. M. A fost instituţionalizat în CITO Odobeşti în anul 2001 cu diagnosticul
„Debilitate mintală cu tulburări de comportament”. Este absolvent a 8 clase, la Şcoala
Ajutătoare nr. 3 din Sibiu, în timp ce a locuit împreună cu familia sa. Nu are altă
pregătire profesională.
Comportament: În CITO Odobeşti, beneficiarul a prezentat uneori tulburări de
comportament cu bruşte tulburări de afect dar şi pe fondul consumului de alcool. Acestea
au fost foarte rare, după care avea păreri de rău.
Profil temperamental: dominant flegmatic, este o persoană care îşi poate asuma anumite
responsabilităţi şi poate duce la îndeplinire sarcinile ce îi revin; uneori în situaţii
frustrante nu-şi poate controla adecvat emoţiile.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Echipa multidisciplinară a proiectului este compusă din psiholog care este şi preşedinta
fundaţiei, asistentul social şi pedagogul sau leaderul de grup.
C.M. locuieşte în sufragerie împreună cu beneficiara P. M. Sunt împreună de
aproximativ 5 ani şi de mai multe ori şi-a exprimat dorinţa de a se căsători cu aceasta.
Camera lor este mobilată corespunzător cu două paturi, şifonier, noptiere şi televizor.
Beneficiarul C. M. prezintă un grad mediu de socializare având dezvoltate unele
abilităţi, datorită faptului că a locuit cu familia până la maturitate. Când s-a mutat la
apartament el deja era încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la SC
Vinexport SA Focşani.

ECOMAPA:

ASISTENT
SOCIAL
PARTENERA
PEDAGOG DE CUPLU
(P.M.)

COLEGI C.M.
DE 32 PRIETENI
ani
MUNCĂ

VECINI DE FAMILIE
APARTAMENT
 LEGENDA

Relaţie echilibrată Relaţie stresantă

Relaţie foarte puternică Relaţie bilaterală

Asistentul social şi psihologul au stabilit programul de monitorizare a

beneficiarului de două ori pe săptămână, (dimineaţa şi după-amiaza). Datorită faptului
că acesta are o parteneră, în programul de activităţi i s-a stabilit ore de planning
familial şi educaţie sexuală, cu privire la igiena sexuală şi la bolile cu transmitere
sexuală. Având deficit privind unele abilităţi de autonomie personală beneficiarului
C.M., i s-au întocmit:
- programul individual (anexa I) – care descrie de fapt programul zilnic;
- fişa de observatie lunară (anexa III) - unde s-au făcut observaţii cu privire la
comportamentul lui, atât în locuinţă cât şi la locul de muncă;
- lista de verificare (vezi anexa VI) a diferitelor activităţi; (care s-a întocmit de
asemenea lunar);
Planul personal de viitor (anexa VIII) - a fost întocmit de comun acord cu
beneficiarul;
Evaluarea lunară şi evaluarea finală - s-a făcut în urma aplicării grilei de
evaluare a gradului de integrare socio-profesională şi în comparaţie cu evaluările lunare
întocmite (anexa III).
Scorul I.S.P. al evaluării competenţelor socio-profesionale în urma aplicării
chestionarului grilă a fost 38, corespunzător nivelului ridicat de integrare.

Cazul V
Date identificare beneficiar:
Nume: N. Prenume: F.-N.
C.I.: Seria XX nr. 188640; CNP. :1780311XXXXXX;
Data naşterii: 11.03.1978 locul : Bucureşti, sect. 1;
Domiciliul legal: Calea Victoriei nr. 52, et. 2, Ap. 47;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civilă : necasatorit;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3255 /
21.02.2008 eliberat de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte,
beneficiarul N. F.-N. prezintă diagnosticul: «Cod boală F 70 (CIM 10), Cod handicap 5,
gr. III/12 luni»;
Evenimente personale semnificative : Este conceput dintr-o relaţie întâmplătoare a
mamei sale.
Date despre membrii familiei :
Mama - Nume: E. Prenume : T. – decedată ;
Tatăl – natural ;
Fraţii beneficiarului: E. M.-D., - frate vitreg, născut la data de 11.10.1973; E. C.-A.-D.
– soră vitregă, născută la data de 18.10.1972 – căsătorită cu trei copii; şi încă o soră
vitregă despre care nu se cunosc date de identificare.
Istoricul social al familiei: Din analiza documentelor personale reiese faptul că
beneficiarul N. F.-N. este conceput dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei sale. Mama
E.T. este decedată din anul 2000. Aceasta a fost căsătorită cu E. F. şi din această căsătorie
au rezultat trei copii. E.M.-D. este căsătorit cu E.M., în vârstă de 47 ani care este
angajată la Administraţia Pieţelor, sect. 2. Aceştia nu au copii. E.M.-D. este persoană cu
handicap, gr. II. Despre tatăl lui N.F.-N. nu se cunosc nici un fel de date.
Situaţia materială: a familiei E. M.-D. - fratele vitreg al beneficiarului; aceştia locuiesc
într-o garsonieră care nu este iluminată electric. Încălzirea este asigurată cu gaze, la o
sobă de teracotă.
Relaţia beneficiarului cu familia de origine: Pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti beneficiarul nu a păstrat legătura cu fraţii săi vitregi.

GENOGRAMA:
 E.T.
E.F.

E.C-A
A.A.
N.F-N.
34 ani
E.M-D ?
30 ani 35 ani

E.M.
31 ani

LEGENDA
Persoană de sex masculin

Persoană de sex feminin GENOGRAMĂ

Nedelcu Florin-Norocel
Relaţie de căsătorie
Traseul instituţional al
Femeie decedată
beneficiarului: Din
Relaţie de concubinaj documentarea sociologică reiese
faptul că,
beneficiarul C. M. a fost instituţionalizat în CITO Odobeşti în anul 1998 cu diagnosticul
„Întârziere uşoară în dezvoltarea mentală”. Acesta a fost de mic ocrotit social, deoarece
mama, fiind bolnavă din punct de vedere neuropsihic nu a avut cum să se ocupe de
creşterea şi îngrijirea lui în familie. În anul 1993 acesta a absolvit 8 clase la Şcoala
Ajutătoare nr. 6 din Bucureşti, după care a fost transferat la o şcoală profesională
specială, pentru a se califica în meseria de tâmplar. Deoarece nu a făcut faţă procesului de
învăţământ, s-a propus transferarea lui la CITO Tândava, Jud. Giurgiu, după care în 1998
a fost transferat la CITO Odobeşti. Aici din observaţiile făcute, s-a evidenţiat o bună
parte din timp în activitatea de terapie ocupaţională în atelierului de tâmplărie (la şlefuit
şi lăcuit). S-a integrat foarte bine în programul intern, respectând cu seriozitate
Regulamentul Intern.
Comportament: În CITO Odobeşti, beneficiarul prezintă dificultăţi de adaptare
manifestate prin negativism; fără tulburări severe de comportament.
Profil temperamental: dominant coleric, este o persoană care acţionează sub impuls şi
înclină către situaţii de risc; stabileşte relaţii inadecvate cu cei din jur.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Echipa multidisciplinară a proiectului, compusă din psiholog, asistent social şi pedagog
(leaderul de grup), monitorizează activitatea conform programului stabilit, de două ori
pe săptămână, atât la locul de muncă cât şi în apartament. N.F.-N., locuieşte în dormitor
împreună cu beneficiara A.A., cu care fac cuplu stabil de mai mulţi ani. Camera lor este
mobilată corespunzător cu două paturi, şifonier, noptiere şi televizor. Când s-a mutat la
apartament el deja era încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la SC
Vinexport SA Focşani.
ECOMAPA:

ASISTENT
SOCIAL

COLOCATARI
PEDAGOG

N.F-
COLEGI N. PARTENERA
DE 30 DE CUPLU
ani
MUNCĂ (A.A.)

VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT

LEGENDA
 Relaţie echilibrată Relaţie stresantă
Relaţie foarte puternică Relaţie bilaterală

Datorită faptului că acesta are o parteneră, în programul de activităţi are stabilit în

ore de planning familial şi educaţie sexuală, cu privire la igiena sexuală şi la bolile cu
transmitere sexuală. Având deficit privind unele abilităţi de autonomie personală şi
autogospodărire beneficiarului C.M., i s-au întocmit:
- programul individual (anexa I) – care descrie de fapt programul zilnic;
- fişa de observatie lunară (anexa III) unde s-au făcut observaţii cu privire la
comportamentul lui, atât în locuinţă cât şi la locul de muncă;
- lista de verificare (vezi anexa VI) a diferitelor activităţi; (care s-a întocmit de
asemenea lunar);
Planul personal de viitor (anexa VIII) care a fost întocmit de comun acord cu
beneficiarul.
Evaluarea finală s-a făcut în urma aplicării chestionarului - grilă de evaluare a
competenţelor şi în comparaţie cu evaluările lunare întocmite, scorul I.S.P. a fost de 31,
corespunzător gradului mediu de integrare socio-profesională.

IV.4. Rezultatele cercetării

Trecerea de la o instituţie la o casă de grup este un proces lung, care solicită mult timp şi
energie atât pentru cei care beneficiază de o casă nouă, cât şi pentru cei care lucrează
împreună cu beneficiarii. Una din problemele întâlnite, este că pe lângă dizabilitatea
intelectuală pe care o au beneficiarii şi care le limitează uşurinţa cu care aceştia se pot
integra, ei nu sunt pregătiţi nici din punct de vedere al abilităţilor sociale. Lipsa de
activităţi şi de stimulare duce la dependenţă socială, sentiment care este foarte greu de
schimbat. Persoanele care provin din instituţii nu sunt învăţate să aibă un program, nu
ştiu ce înseamnă să ai casa ta de care trebuie să ai grijă, nu ştiu să accepte regulile,
nu au responsabilităţi. Au sentimentul că cineva sau ceva va avea întotdeauna grijă de ei
chiar dacă ei depun sau nu eforturi. În primele zile le-a fost greu când se aşteptau să
existe acele persoane care să le facă curat în camere, să le pregătească masa, să spele
vasele, hainele, etc.
 Faptul că trebuie să respecte reguli, să se încadreze într-un program nu este
uşor şi nu se face de pe o zi pe alta. Din experienţa de până acum din Locuinţa protejată
“Casa Luminiţa”s-a dovedit că totuşi, mai greu, dar se poate învăţa. Primele 6-8 luni de
proiect au fost cele mai grele, a fost perioada în care 5 persoane cu istorii personale
diferite, cu abilităţi, dorinţe, stiluri de viaţă diferite au fost nevoite să locuiască împreună,
să se acomodeze unul cu celălalt, să se respecte, să se ajute, să urmeze reguli, să aibă grijă
de casa lor. A fost perioada în care fiecare îşi făcea provizii personale (de săpun, hârtie
igienică, mâncare), ca să aibă şi mai târziu, în cazul când se vor termina. Acesta este
lucrul care se învaţă cel mai bine într-o instituţie, să îţi faci provizii pentru zile negre în
care nu mai ai de unde să primeşti. Nu aveau grijă de lucrurile din apartament care erau
deteriorate rapid. Dormitoarele la început erau “saloane” pentru unii dintre ei.
A fost perioada cea mai frustrantă, a fost perioada în care beneficiarii s-au
acomodat cu noua viaţă, s-au acomodat unii cu alţii iar în general la prima ceartă sau
nemulţumire care apărea îşi făceau bagajul şi doreau să se întoarcă în instituţia de unde au
venit. Experienţa arată că este riscant să ai aşteptări prea mari şi să crezi că toate aceste
abilităţi se vor dezvolta automat. Există pericolul ca cerinţele să fie mai mari decât
posibilităţile actuale ale beneficiarilor, iar atunci eşecul este doar o problemă de timp.
Este bine ca întotdeauna paşii făcuţi în orice activitate să fie mai mici şi bineînţeles
gândiţi dinainte, pentru fiecare beneficiar în parte şi corelaţi cu posibilităţile acestuia.
Toate activităţile se realizează în funcţie de planul individualizat al fiecăruia. În
perioada de început beneficiarii au avut nevoie de mult suport moral şi emoţional din
partea persoanelor care lucrează cu ei.
Mai târziu au început să înveţe cu plăcere şi din propria iniţiativă şi au început să
înţeleagă la ce le folosesc toate cunoştinţele acumulate. Sentimentul că sunt acasă şi că tot
ce este în acea casă este al lor şi trebuie să aibă grijă de lucruri a venit mai târziu, în
momentul în care au devenit mai siguri pe ei şi pe ziua de mâine, mai responsabili, atunci
când o anumită constanţă şi anumite rutine au devenit familiare.
Beneficiarii s-au învăţat să se comporte adecvat atunci când au musafiri şi au
învăţat ce trebuie să facă. De altfel, se poate spune că s-au integrat foarte bine şi în
comunitate. În urma aplicării unui chestionar vecinilor (chestionar III) de bloc am
constatat că în proporţie de 100% aceştia consideră că nu este o problemă pentru ei faptul
că au ca şi colocatari persoane cu dizabilităţi. De asemenea majoritatea consideră că nu
este bine ca persoanele cu handicap să fie izolate de societate (chestionar III).
Evidenţiind rezultatele cercetării - se poate spune că cei care aveau deficienţe la
deprinderile de autoîngrijire, ştiu să folosească îmbrăcămintea, să fie curată şi în
concordanţă cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.
Învăţarea de abilităţi sociale şi gospodăreşti, petrecerea timpului liber într-un
mod organizat, suportul pentru întocmirea unui buget personal, respectarea de reguli
atât în casă, cât şi la locul de muncă sau în atelier sunt obiective ce se se au în vedere
pentru aceştia şi reprezintă puntea de trecere de la o casă de grup la un trai
independent.
Igiena personală a fost pentru unii un sector deficitar pe care încă s-a mai lucrat, iar
rezultatele au apărut destul de repede şi cu satisfacţii atât pentru beneficiar cât şi pentru
cei care au lucrat cu aceştia
La evaluarea finală, din cei 5 beneficiari s-au evidenţiat 3 care au asimilat în
totalitate abilităţile de autonomie persoanlă, gospodăreşti şi cele de integrare
socială. Acest lucru reiese şi din scorul rezultat în urma aplicării chestionarului tip grilă
de evaluare a competenţelor soci-profesionale.
Aşadar, - beneficiarii T.F., P. M. şi C.M. au fost cotaţi cu un nivel ridicat de integrare
socio-profesională (corespunzător punctajului 35-41);
- beneficiarii A.A. şi N.F-N., au fost cotaţi cu nivel mediu de integrare socio-
profesională (corespunzător punctajului 30-35).
Modelele din jurul lor sunt foarte importante, şi depinde foarte mult ce tipare de
comportament doresc să-şi însuşească (bineînţeles tipare pe care să poată să şi le
însuşească). Ei se schimbă în timp, aceste schimbări fiind vizibile în mod special pentru
cei din afară, care nu se întâlnesc zilnic cu beneficiarii. Pe parcursul trecerii timpului se
are în vedere o scădere treptată a rolului leaderului de grup.
Toate acestea implică adaptarea la un nou nivel şi statut de viaţă – unde pot
deveni egali cu ceilalţi, prin munca care o depun, prin responsabilităţile şi obligaţiile
zilnice. Într-un mediu stimulativ ei au mai multe oportunităţi de a achiziţiona acel
maxim de independenţă de care au nevoie, care să îi ajute să se integreze în societate şi
chiar să îşi găsească un loc de muncă. Acest mediu stimulativ este oferit de serviciile pe
care le oferă fundaţia Pro Armonia, servicii care din păcate sunt puţine până în momentul
de faţă.

CAP V CONCLUZII / PROPUNERI

Profesia de asistent social este una din profesiile cu un pronunţat caracter aplicativ
multidisciplinar, cu o orientare înalt umanistă, care în ultimile decenii s-a dezvoltat
extrem de rapid, în contextul sporirii serviciilor publice şi sociale.
În mod special, pentru perioada de tranziţie a ţării noastre, realizarea unei protecţii
sociale eficiente presupune formarea unor specialişti care să contribuie la soluţionarea
problemelor nevralgice ale individului şi colectivităţii.
Eşecul pieţei libere de a asigura resurse economice corespunzătoare pentru
întreaga populaţie, având în vedere riscurile ce apar sau pot să apară în ciclul vieţii,
impune necesitatea unui sistem de protecţie socială care să asigure sprijinirea şi ocrotirea
persoanelor, grupurilor, care în anumite situaţii nu mai dispun de resurse materiale,
economice, profesionale, sociale şi morale, nu mai sunt capabili să-şi obţină prin eforturi
proprii, mijloacele necesare unui trai decent.
Asistenţa socială, ca parte componentă a sistemului complex de protecţie socială
apare ca un mod operativ de punere în aplicare a programelor de sprijin-suport, prin
multiple şi diverse servicii sociale şi umane specializate pentru cei aflaţi temporar în
nevoie.
În acelaşi timp ea presupune o practică de tip extensiv şi intensiv cu "clientul"
care trebuie să conducă la formarea deprinderilor-îndemânărilor de comunicare, la
cunoaşterea unor metode şi tehnici, strategii specializate de intervenţie activă (sub forma
prevenirii-tratării-terapiei) în situaţii diferenţiate de criză. Şi nu în ultimul rând, ea
presupune valori, principii şi norme morale cerute de un cod deontologic al profesiei.
Având în vedere că perioada de tranziţie prezintă oscilaţii între adoptarea unor
măsuri conjuncturale, deseori sub presiunea problemelor urgente, şi măsuri pe termen
lung, în cadrul unui sistem coerent, pe baza unei concepţii structurate care să ia în
considerare efectele complexe ale programelor de ajutor, specialiştilor din domeniul
asistenţei sociale le revin sarcini esenţiale în acest moment crucial pentru societate.
Ţinând cont de tipurile de activităţi cerute de diferitele servicii sociale şi umane
din instituţiile publice, ministere, agenţii, organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale, necesitatea de specialişti în domeniul asistenţei si protecţiei sociale
este neacoperită încă de capacităţile formative ale învăţământului universitar prezent.
În centrele rezidenţiale se crează un mediu educaţional de excepţie datorită substituirii
familiei beneficiarilor proveniţi din părinţi necunoscuţi, decedaţi sau incapabili să
asigure condiţiile materiale şi morale necesare educaţiei acestora.
Afectaţi de absenţa intimităţii relaţiilor familiale, dovadă fiind retardul de
dezvoltare biologică şi psihică şi deficienţa maturizării sociale, beneficiarul are nevoie de
un mediu substitutiv egal în valoare cu familia, mediu securizant, compensatoriu,
favorabil dezvoltării echilibrate şi armonioase a personalităţii lui.
Educaţia îndeplineşte funcţii compensatorii prin climatul socio-educaţional creat
de condiţiile materiale, ambianţa tonică, stimulativă şi relaţiile de comunicare şi
influienţare formativă (educator, psiholog, medic, logoped, etc.) satisfăcându-se
trebuinţele primare biologice (de hrănire şi îngrijire) şi trebuinţele psiho-sociale (de
comunicare, de apartenenţă). Strategia compensării constă în substituire şi comutare.
Substituirea “presupune înlocuirea familiei şi a funcţiilor ei de creştere, ocrotire şi
educaţie a copilului cu mediul material şi psiho-social al instituţiei de ocrotire,
asigurându-se condiţiile dezvoltării şi afirmării personalităţii copilului.”(Macovei E.,
1989, p. 189).
Comutarea “presupune intervenţia de depăşire a situaţiilor care favorizează
manifestările comportamentului inadecvat şi deviant (complexe, regresii, defecte),
dirijându-se formarea şi cultivarea conduitei de joc, învăţare, muncă, formarea şi
cultivarea preocupărilor generatoare de satisfacţii.”(Macovei E., 1989, p. 189).
Activitatea de asistenţă socială în centrele rezidenţiale îndeplineşte funcţii terapeutice, prin faptul că urmăreşte

recupararea retardului de dezvoltare biologică şi psihică. Se urmăreşte, de asemenea, corectarea dezechilibrelor afective cauzate de

factori frustranţi, stresanţi, corectarea comportamentului inadecvat şi deviant.

Prin funcţiile constructive ale activităţii de asistenţă socială în centrele de

ocrotire se urmăreşte structurarea, organizarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.
Intervenţiile educative compensatorii şi teraputice asigură terenul influienţelor educative,
constructive, de dirijare a procesului de dezvoltare intelectuală, afectivă şi volitivă.
Eficienţa intervenţiei asistentului social în instituţiile de ocrotire este condiţionată
de îmbinarea şi corelarea funcţiilor compensatorii, terapeutice şi constructive, pentru a
crea complexul atitudinal de acceptare reală a condiţiei de instituţionalizat.
Activitatea de asistenţă socială în instituţiile de ocrotire, ca ansamblu de metode, procese
şi mijloace educative, reprezintă strategia şi tehnica de organizare şi structurare a
modalităţilor de direcţionare a procesului de formare şi dezvoltare a personalităţii.
Asistentul social implicat în amplul şi complexul proces de formare a
personalităţii persoanei instituţionalizate, trebuie să dovedească, pe lângă o solidă cultură
generală şi profesională, un comportament empatic.
Comportamentul empatic ce permite intrarea în rezonanţă psihică cu beneficiarul
(fără pierderea identităţii propriei persoane) facilitează acceptarea psihologică reciprocă
asistent social - client, eliminarea rezistenţei şi reticenţei în comunicare, susţinerea
încrederii în sine pentru reuşita învăţării, orientării acestuia spre autonomie şi
desăvârşirea de sine.
Pornind de la obiectivul creşterii calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi şi
implicit abordând tematica integrării în societate a acestora, se impune o implicare foarte
minuţioasă realizată cu beneficiarii din perioada de instituţionalizare. Astfel în urma unor
evaluări complexe a beneficiarilor se constată, concret, în centrul din care a fost selectat
grupul ţintă, că numărul celor dornici să participe la procesul de dezinstituţionalizare este
foarte scăzut. Beneficiarii care provin din instituţii mari au dificultăţi de integrare
datorate instituţionalizării îndelungate. În primul rând persoana cu dizabilităţi care si-a
petrecut mulţi ani (sau toată viaţa) într-o instituţie mare de ocrotire merge la casa de grup
cu foarte multe tare. Este complet dependentă de ceilalţi şi are un grad scăzut de integrare
socială. Mai concret, are profound înrădăcinată convingerea că statul este obligat să o
întreţină permanent pentru că este o persoană cu dizabilităţi “handicapată” şi că la rândul
ei nu are nici o obligaţie faţă de societate. Pe fondul acestei convingeri eronate apare şi
aspectul practice, şi anume – petrecându-şi ani de zile în inactivitate nu au nici abilităţi
manuale dezvoltate şi au mult diminuată dorinţa de a munci. Dependenţa socială totală
ucide imboldul şi motivaţia muncii. Totodată acelaşi fenomen desfiinţează noţiunea
valorii banilor sau a bunurilor materiale.
Ori tocmai aspectul pecuniar este un motiv principal pentru integrarea în muncă şi
implicit în societate. Această dependenţă este folosită la un moment dat de către
rezidenţi în favoarea lor. Dacă până la vârsta maturizării ei nu au avut nici un fel de
responsabilitate pentru hrana zilei de mâine şi li s-a pus totul pe tavă, cum ar putea acum
….. dintr-o dată să fie ei responsabili, să poată să se întreţină singuri. De aceea este foarte
important ca în cadrul instituţionalizat să se intervină din perioada copilăriei, de la
vârstele cele mai mici, să se lucreze mai mult cu beneficiarii, să se aplice diferite
programe prin care aceştia să fie socializaţi de la vârsta copilăriei. Din aceste motive este
clar că nu foarte multe persoane instituţionalizate în centre rezidenţiale de tip clasic vor
dori inserţia socio-profesională atâta timp cât, conform standardelor minime de calitate, ei
trebuie să-şi dea acordul în vederea includerii în astfel de programe. Din experienţa
proprie, pot spune că anumiţi beneficiari cu un grad de inteligenţă foarte ridicat,
instituţionalizaţi de la naştere (fiind abandonaţi în case de copii) opun rezistenţă şi nu
sunt de acord cu inserţia lor în societate, deoarece nu îi interesează cum îşi vor asigura
existenţa zilei de mâine, pe câtă vreme acolo în centru au tot ce le trebuie.
Un alt efect al instituţionalizării îl constituie lipsa abilităţilor sociale aspect, ce
perturbă integrarea într-o colectivitate lucrativă.
Este adevărat că în ultimul timp s-au făcut schimbări în cadrul legislaţiei
cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilităţi. Imaginea acestora în societate se mai
poate încă schimba şi cu ajutorul mass-mediei, dar şi prin munca de la om la om
desfăşurată la fiecare potenţial loc de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, de către
personalul societăţilor angajatoare.
Locuinţele protejate destinate persoanelor cu dizabilităţi sunt un pas important în
vederea integrării în societate a acestora. În general casele de grup creează condiţii mult
mai bune de locuit şi oferă posibilităţi de dezvoltare a abilităţilor sociale individuale,
precum şi însuşirea unor deprinderi de autogospodărire şi autonomie personală.
Casa de grup este o şcoală a vieţii, care îl învaţă pe beneficiar să dobândească
noţiunea de proprietate, îi dezvoltă personalitatea şi îl desprinde de dependenţa socială pe
care i-a creat-o, de-a lungul anilor, marea instituţie în care a locuit. Aici nu mai este tratat
ca un bolnav sau incapabil de a face sau învăţa ceva. Prin locuinţele protejate s-a deschis
drumul spre un grad mai mare de independenţă a persoanei cu dizabilităţi dar totodată ea
este şi un pas premergător spre locuirea independentă. Locuirea independentă înseamnă
un grad ridicat de integrare în societate. Această integrare trebuie să se realizeze sub
următoarele trei aspecte:
1). aspectul integrării fizice – persoana cu handicap locuieşte alături de celelalte
persoane care nu au handicap;
2). aspectul integrării funcţionale – persoana cu handicap poate utiliza aceleaşi
facilităţi ca orice alt membru al societăţii (de ex. să utilizeze transportul public, să
meargă la cumpărături, la teatru, cinema, biserică);
3). aspectul integrării sociale – persoana este respectată şi acceptată ca membru egal
al societăţii.
Modelul de locuire independentă va avea deci la bază casa de grup şi va fi
destinat în special persoanelor care s-au integrat deja la un loc de muncă (cazul celor trei
beneficiari din locuinţa protejată “Casa Luminiţa”), au frecventat o casă de grup unde şi-
au însuşit o mulţime de abilităţi care să le permită locuirea independentă şi au un grad
mai ridicat de integrare socială. Este de evidenţiat faptul că acest model de locuire
independentă nu este destinat oricărei persoane cu dizabilităţi şi că, implicit va fi necesară
o selecţie riguroasă în prealabil.
 Dat fiind contextul economic prin care trece ţara noastră în prezent suntem
conştienţi că beneficiarii unui astfel de proiect vor avea nevoie în mod sigur de sprijin
material.
Odată cu punerea în practică a acestor proiecte la nivel de comunitate se impune
şi implicarea serviciului de asistenţă socială, a asistenţilor sociali - din cadrul
consiliilor locale, deoarece aceşti beneficiari sunt incluşi în comunitatea respectivă şi
vor avea aceleaşi drepturi cu ceilalţi concetăţeni ai comunităţilor respective.
Modelul de locuire independentă este astfel un vârf de piramidă spre care trebuie
să se tindă în sistemul de protecţie şi asistenţă socială. Astfel, în timp se va realize
integrarea socială a unui număr tot mai mare de persoane adulte cu dizabilităţi.

ANEXA III

Fişa de observaţie lunară

Luna: ................................. Data completării: .........................................................

Perioada (din data de ..... până în data de) ...............................................................
Numele beneficiarului / ei: ........................................................................................
Date în care a absentat: .............................................................................................
....................................................................................................................................
Motivele pentru care a absentat: ...............................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Activităţile efectuate de beneficiar:
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
 ....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Comportament:
Aspecte negative ale lunii în curs: ..........................................................................
...................................................................................................................................
Aspecte pozitive ale lunii în curs: .............................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Alte obesrvaţii: ..........................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Numele leaderului de grup: .......................................................................................
Verificare coordonator leader: ..................................................................................
ANEXA II
Fişă plan personal

Planul personal:
Data: ..........................................................................................................................
....................................................................................................................................
Obiectivul planului: ..................................................................................................
....................................................................................................................................
Perioada planificată: .......................... Leader grup: .........................................

NUME BENEFICIAR: ______________________________________________

Nr. Durata paşilor: Obiective specifice (PAŞI): Modul de realizare:

Crt. În zile Descrierea paşilor pentru Descriere detaliată
realizarea planului personal
 1.
2.
3.
4.
5.

Domeniul de implementare al planului personal:

Activităţi Autonomie Abilităţi sociale Comunicare Igienă Cluburi Altele

Verificare psiholog: ...........................................................................................

ANEXA V

FIŞĂ EVALUARE FINALĂ

Data: ....................................

 Observaţiile lederului: ................................................................................

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 Observaţiile psihologului: ..........................................................................

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 ..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

Gradul de realizare al planului personal

Realizat Parţial realizat Nerealizat Ajustabil Punct de atenţie Altele

ANEXA IV

FIŞĂ EVALUARE LUNARĂ

Planul personal: ........................................................................

Numărul
Data Obiectivelor specifice Evaluarea lunară Verificare psiholog
(PAŞI)
 Leader de grup: ...................................................................
Alte observaţii: (întâlniri cu prieteni, incidente, etc.)
............................................................................................................
...........................................................................................................
............................................................................................................

ANEXA I
PROGRAM INDIVIDUAL
ORA ACTIVITATEA CARE TREBUIE SĂ O DESFĂŞOR
7,00–7,30 Mă trezesc: la ora 7 când leaderul bate la mine la uşă, pot să mai stau în
pat 20 min., dar la 7,30 trebuie să ies din cameră;
7,30-8,30 Igienă: merg la baie, mă spăl pe mâini şi pe faţă, mă spăl pe dinţi;
8,30-9,00 Micul dejun: Miercuri şi joi sunt de serviciu la bucătărie, îmi servesc
colegii la masă, strâng vesela, mă ocup de curăţenie în bucătărie;
9,00-10,00 Activităţi menaj: aspir şi şterg praful în camera mea, fac ordine în dulap,
spăl chiuveta şi WC-ul;
10,00-10,15 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
10,15-12,30 Activităţi lucrative: merg în atelier unde şmirlgheluiesc, dau cu baiţ sau
cu lac, pirogravez, fac ornamente pentru dif. Sărbători; miercuri şi joi sunt
de serviciu la bucătărie;
12,30-12,45 Igienă: merg la baie, mă spăl pe mâini şi pe faţă;
12,45-13,00 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
13,00-14,00 Prânz: merg la masă, mă aşez şi nu îmi deranjez colegii; miercuri şi joi îmi
servesc colegii la masă, strâng vesela, fac curăţenie;
14,00-15,30 Odihnă: mă relaxez sau pot să dorm, pot asculta muzică dacă nu îmi
deranjez colegul de cameră, cu acordul leaderului pot merge în oraş;
15,30-16,00 Deşteptarea: Mă trezesc la ora 15,30 când leaderul bate la mine la uşă,
pot să mai stau în pat 20 min., dar la ora 16,00 trebuie să ies din cameră;
16,00-18,00 Activităţi lucrative: merg în atelier unde smirgheluiesc, dau cu baiţ,
pirogravez;
18,00-18,15 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
18,15-19,15 Cluburi: Învăţ limbajul alternativ de comunicare, abilităţi sociale, jocuri
 distractive;
19.15-19,30 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
19,30-20,00 Cina: merg la masă, mă aşez şi nu îmi deranjez colegii; miercuri şi joi îmi
servesc colegii la masă, stâng vesela, fac curăţenie;
20,00-22,30 Program recreativ: Joi este ziua în care eu hotărăsc programul TV pe care
doresc să-l urmăresc; merg la baie şi fac duş; cu acordul leaderului pot
merge în oraş;
22,30-22,50 Evaluez programul meu individual împreună cu leaderul; mă pregătesc
pentru culcare;
22,50 – 23,00 Stingerea

ANEXA VI
CHESTIONARE FOLOSITE

I. Întrebări folosite pentru personalul care lucrează cu beneficiarii:

1. De cât timp lucraţi în aceste servicii ?

2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să lucraţi în aceste servicii ?
3. Care au fost şi care sunt dificultăţile întâmpinate ?
4. Care credeţi că va fi viitorul acestor servicii ?

II. Întrebări pentru beneficiari/e:

1. De cât timp eşti la „Casa Luminiţa?”

2. Unde ai stat înainte şi cum a fost ?
3. Există vreo diferenţă între locul în care ai stat şi Casa Luminiţa? Este mai bine ? Ce e
mai bine sau ce este mai rău ?
4. Ce ai învăţat de când eşti la ”Casa Luminiţa” ?
5. Ţi s-a schimbat viaţa ? Cum ? În ce fel ?
6. Lucrezi ? Dacă da, ce înseamnă pentru tine să ai un loc de muncă ?
7. Ce îţi doreşti pentru tine în viitor ? Cum crezi că o să fie viitorul tău ?

III. Întrebări pentru vecini:

 1. Ştiţi ce înseamnă este o persoană cu dizabilităţi ?
2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să aveţi ca vecini persoane cu dizabilităţi ?
3. Există vreo diferenţă între alţi vecini şi aceştia ?
4. Consideraţi că persoanele cu handicap ar trebui să locuiască izolat ? Explicaţi de
ce da, sau de ce nu?

ANEXA VII
Listă de verificare – Exemplu

TIPUL DE ACTIVITATE ITEMI

- face patul;
camera proprie
- işi schimbă lenjeria;
pijamaua;
- aeriseşte camera;
- -curăţă mobilierul
Curăţenia casei -şterge praful;
-aspiră sau mătură;
Curăţenia în casă (apartament) -spală uşile şi parchetul;
-curăţă geamurile;
-spală holul, îngrijeşte
plantele, curăţă toaletele şi
obiectele de toaletă;
-Îşi spală mâinile, faţa,
braţele, picioarele;
Igienă corporală
-se spală singur (fără
supraveghere);
- îşi perie părul, îşi spală
părul, îşi curăţă pieptenul,
Igiena părului
merge la tuns;
Igiena personală -îşi spală dinţii, curăţă
paharul, merge la dentist;
Igiena dinţilor
-îşi curăţă unghiilr, îşi taie
unghiile;
Igiena unghiilor
-foloseşte hârtie igienică, se
spală pe mâini după ce
 Utilizarea toaletei foloseşte toaleta;
-menstruaţia – foloseşte
corect tamponul, îşi
păstrează o igienă
corespunzătoare în această
perioadă;

ANEXA - VIII

Plan persoanl de viitor – Exemplu

TEMA: Folosirea aspiratorului de către beneficiarul X

ACŢIUNI:

- Beneficiarul X are în program să dea cu aspiratorul de 2 ori pe săptămână;

- Se vor purta discuţii cu X dacă doreşte să înveţe să folosească aspiratorul, (data-ora);
- Se va arăta modul de funcţionare al aspiratorului (se pot folosi şi pictograme), (data-
ora);

PAŞII:

1. I se arată cum se bagă în priză şi cum se scoate din priză;

2. Este pus să bage şi să scoată aspiratorul din priză până în momentul în care a
învăţat cele două operaţii;
3. Este învăţat să pornească şi să oprească aspiratorul de la butonul respectiv – prima
dată i se arată, după care va repeta de câteva ori până învaţă;
4. I se arată cum se scoate cablul de alimentare şi pe ce buton se apasă pentru a intra
la loc;
5. I se arată cum să folosească ţevile şi periile de la aspirator;
6. Încearcă singur să pună ţevile şi periile la aspirator;
7. I se arată cum se aspiră şi care sunt mişcările care se fac atunci când aspiri;
8. Este pus să încerce singur să aspire;
9. Este ajutat timp de o lună atunci când aspiră în cameră;
10. Este supravegheat o dată pe lună când aspiră în cameră;
11. I se arată cum se curăţă periile folosite pentru aspirat;
12. Curăţă singur periile şi sacul folosite la aspirat.
Notă: Pentru fiecare beneficiar responsabilitatea planului personal o leaderul de grup.