UNIUNEA GUVERNUL ROMANIEI Instrumente

Fondul Social European OIPOSDRU Centrul Naţional de

EUROPEANĂ MINISTERUL MUNCII, Structurale
POSDRU 2007-2013 Dezvoltare a Învăţământului
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI 2007-2013
Profesional şi Tehnic
SOCIALE
AMPOSDRU

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: “Curriculum Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic (CRIPT)”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/85/1.1/S/58832

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUM
pentru calificarea
Tehnician în gastronomie

NIVEL 3
Domeniul de pregătire:
TURISM SI ALIMENTATIE
2013
GRUPUL DE AUTORI:

1. Brumar Constanţa Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic „Viilor” Bucureşti

2. Costache Rodica Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic „Voievodul Gelu” Zalău
3. Dinescu Mirela Profesor, grad didactic I, Şcoala Superioară Comercială „ Nicolae
Kretzulescu”, Bucureşti
4. Georgescu Roxana Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
5. Gaspar Hajnal Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic „Voievodul Gelu” Zalău
6. Ismail Nelida Profesor, grad didactic II, Colegiul Economic Mangalia
7. Negoianu Nicoleta Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic „Constantin Kiriţescu”,
Bucureşti
8. Poştovei Cătălina Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic Buzău
9. Tanislav Cristina Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
10. Vasilescu Maria Profesor, grad didactic I, Şcoala Superioară Comercială „ Nicolae
Kretzulescu”, Bucureşti

ASISTENŢĂ C.N.D.Î.P.T.:
MIHAELA ŞTEFĂNESCU – expert curriculum, C.N.D.Î.P.T
 NOTĂ DE PREZENTARE

Acest curriculum are la bază Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea:

TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE
Domeniul: Turism şi alimentaţie
Nivelul de calificare: 3
Nivelul de calificare EQF:
În învăţământul profesional şi tehnic curriculumul este centrat pe rezultate ale învăţării
(learning outcomes)/ competenţe. Competenţele, construite în termeni de rezultate aşteptate din
partea celor care învaţă, la finalul procesului de educaţie şi formare profesională, sunt componentele
esenţiale ale standardului de pregătire profesională şi sunt grupate în unităţi de rezultate ale
învăţării/ competenţe.
Rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană înţelege, cunoaşte şi este capabilă să
facă la finalizarea unui proces de învăţare. Rezultatele învăţării se exprimă prin cunoştinţe, abilităţi,
atitudini şi competenţe dobândite pe parcursul diferitelor experienţe de învăţare formală,
nonformală şi informală.
Adaptarea rezultatelor învățării la nevoia de competențe de pe piața muncii este asigurată de
corelarea standardelor de pregătire profesională cu competenţele cerute de piaţa muncii, competenţe
descrise în standardele ocupaţionale sau identificate cu ajutorul angajatorilor. Asigurarea unor
oportunități egale duce la o mai bună centrare pe elev în demersul formativ.
Rezultatele învățării/competenţele cheie servesc realizării celui de-al doilea scop
fundamental al învăţământului profesional şi tehnic şi anume acela de a sprijini elevii să îşi dezvolte
acele achiziţii transferabile, care să îi ajute la integrarea socială, precum şi la integrarea cu succes pe
piaţa muncii.
Asigurarea unei mai bune integrări a competenţelor cheie şi abordarea transversală a
acestora în curriculumul de specialitate asigură un cadru adecvat de formare.
Competenţele cheie asigură pregătirea absolvenţilor pentru orice loc de muncă, fiind
apreciate şi cerute de către angajatori, la nivel naţional şi internaţional.
Programa şcolară are următoarea structură:
Unitatea de rezultate ale învăţării –
Denumire modul
tehnice generale
URÎ 1. Administrarea firmei MODUL 1. Administrarea firmei
URÎ 2. Evaluarea oportunităţilor de piaţă MODUL 2. Marketing
URÎ 3. Aplicarea politicilor de marketing MODUL 3. Politici de marketing
URÎ 4. Înregistrarea operaţiilor economico- MODUL 4. Contabilitate
financiare
URÎ 5. Întocmirea situaţiilor financiare MODUL 5. Analiza economico-financiară
1
URÎ 6. Aplicarea tehnicilor de negociere şi
contractare
Unitatea de rezultate ale învăţării –
tehnice specializate
URÎ 7. Organizarea producţiei în gastronomie
URÎ 8. Aplicarea principiilor calităţii în
gastronomie
URÎ 9. Promovarea producţiei gastronomice
MODUL 6. Negociere şi contractare
Denumire modul
MODUL 7. Producţia gastronomică
MODUL 8. Calitatea în gastronomie
MODUL 9. Promovarea producţiei
gastronomice

MODUL 7. Producţia gastronomică

 Notă introductivă

2
 Modulul ,,Producţia gastronomică”, este o componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru
domeniul de pregătire Turism si alimentaţie, calificarea profesională ,,Tehnician în gastronomie”
 Structură modul:
Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP)

URÎ 7. ORGANIZAREA PRODUCTIEI ÎN GASTRONOMIE

Cunoștinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
7.1.1. 7.2.1. 7.3.1. Amenajarea spaţiilor din unităţile de alimentaţie:
7.1.2. 7.2.2. 7.3.2. - Echipamente tehnologice necesare pentru amenajarea
7.1.3. 7.2.3. 7.3.3. spaţiilor de producţie culinară.
7.1.4. 7.2.4. 7.3.4. - Calitatea produselor şi serviciilor oferite de unităţile de
7.1.5. 7.2.5. 7.3.5. alimentaţie, funcţie de echipamentele utilizate.
7.1.6. 7.2.6. 7.3.6. - Planificarea necesarului de echipamente tehnologice pentru
7.1.7. 7.2.7. 7.3.7. amenajarea spaţiilor de producţie culinară.
7.1.8. 7.2.8. 7.3.8. - Elaborarea listelor cu necesarul de echipamente pe baza
7.1.9. 7.3.9. consultării materialelor promoţionale cu echipamente
tehnologice.
- Planuri de dotare ale unităţilor ; furnizori de echipamente,
contracte de achiziţii de echipamente.
7.1.10. 7.2.9. 7.3.10. Fluxul tehnologic în spaţiul de producţie:
7.1.11. 7.2.10. 7.3.11. - Metode de prelucrare a alimentelor în spaţiile de
7.1.12. 7.2.11. 7.3.12. producţie;
7.1.13. 7.2.12. - Structura planului activităţilor zilnice,
7.1.14. 7.2.13 - Modalităţi de aprovizionare cu materii prime şi
auxiliare conform comenzilor;
Activităţi de producţie culinară:
7.1.15.
7.2.14. - Prelucrarea materiilor prime si auxiliare în vederea
7.1.16. 7.3.13.
7.2.15. obţinerii preparatelor culinare;
7.1.17.
7.2.16. - Preparate ce se pot realiza la comandă;
7.1.18.
7.2.17. - Elemente de decor pentru preparatele culinare;
7.1.19.
7.2.18. utilizarea corespunzătoare a acestora;
7.1.20.
- Metode moderne de conservare a alimentelor.

7.1.21. 7.2.19. 7.3.14 Distribuirea preparatelor în unităţile de alimentaţie:

7.1.22. 7.2.20. - Metode de distribuire a preparatelor comandate de
7.2.21. personalul de servire;
- Porţionarea şi distribuirea preparatelor culinare.

3
7.1.23. 7.2.22. 7.3.15. Gestionarea produselor şi serviciilor în unităţile de
7.1.24. 7.2.23. 7.3.16. alimentaţie:
7.1.25. 7.2.24. - Gestionarea stocurilor de materii prime, materiale şi
produse finite;
- Oferta de materii prime, preparate culinare, calculul
preţurilor preparatelor, promovarea preparatelor
culinare;
- Rotaţia stocurilor şi respectarea termenelor de
valabilitate şi a parametrilor de păstrare şi depozitare a
alimentelor şi preparatelor culinare.
Planificarea activităţii în unităţile de alimentaţie:
7.1.26. 7.2.25. 7.3.17.
- Structura planului activităţilor zilnice din laboratorul
7.1.27. 7.2.26. 7.3.18.
de cofetărie-patiserie;
7.1.28. 7.2.27. 7.3.19.
- Sortimentul de produse de patiserie-cofetărie;
7.1.29. 7.2.28.
- Modalităţi de verificare a stocurilor existente în
7.1.30. 7.2.29.
vederea aprovizionării cu materiile prime necesare.
7.1.31. 7.2.30.
- Tehnologii de obţinere a produselor de patiserie-
cofetărie;
- Modalităţi de finisare şi de remediere a posibilelor
defecte ale produselor de patiserie – cofetărie.
- Condiţii de păstrare a produselor de patiserie- cofetărie.
Consumuri specifice de materii prime:
7.1.32. 7.2.31. 7.3.20.
- Calculul consumurilor specifice de materii prime şi
7.1.33.
auxiliare, conform reţetelor;
- Volumul şi structura sortimentului de preparate
realizate în unităţile de alimentaţie
Documente, proceduri specifice în unităţile de alimentaţie:
- Reguli /proceduri de întocmire a documentelor, de
7.1.34. 7.2.32. 7.3.21.
circulaţie, păstrare şi arhivare a acestora;
7.1.35. 7.2.33. 7.3.22.
- Legislaţia în vigoare privind perisabilităţile admise
7.1.36. 7.2.34. 7.3.23.
pentru transport, depozitare, desfacere;
- Calculul preţurilor preparatelor: preţul de producţie,
preţul de vînzare.
7.1.37. 7.2.35. 7.3.24. Tehnologii noi de realizare a preparatelor culinare şi a
7.1.38. 7.2.36. 7.3.25. produselor de patiserie-cofetărie:
7.1.39. 7.2.37. - Criterii de realizare de reţete noi pe baza creativităţii şi

4
7.1.40. inovaţiei;
- Tehnologii de obţinere a noilor preparate culinare şi de
cofetărie – patiserie, conform tendinţelor de pe piaţa
specializată;
- Produse originale, folosind reţete şi tehnologii noi, conform
tendinţelor de pe piaţa de specialitate.
- Modalităţi de comercializare a preparatelor obţinute prin
tehnologii noi;
- Metode de promovare a produselor obţinute cu ajutorul
tehnologiilor noi, prin intermediul personalului de servire;

Piaţa produselor de tip catering:

7.3.26.
7.1.41. 7.2.38. - Piaţa de desfacerea a produselor de tip catering;
7.3.27.
7.1.42. 7.2.39. - Oferta de preparate de tip catering;
7.3.28.
7.1.43. 7.2.40. - Particularităţile produselor de tip catering.
7.3.29.
7.1.44. 7.2.41. - Servicii suplimentare în activitatea de catering;
7.1.45. 7.2.42. - Verificarea calităţii produselor catering şi de
7.1.46. 7.2.43. întocmirea documentelor specifice;
7.1.47. 7.2.44. - condiţiilor de depozitare şi păstrare pentru conservarea
7.1.48. 7.2.45. preparatelor de tip catering;
- Obiecte de inventar necesare pentru servirea
preparatelor de tip catering;
- Modalităţi de organizare a evenimentelor speciale.
- Servirea preparatelor de tip catering, cu ajutorul
obiectelor de inventar adecvate, în cadrul
evenimentelor cu caracter special.
7.1.49. 7.2.46. 7.3.30. Tehnologii specifice bucătăriei tradiţionale romaneşti:
7.1.50. 7.2.47. 7.3.31. - Caracteristicile bucătăriei tradiţionale româneşti;
7.1.51. 7.2.48. 7.3.32. - Tradiţii şi influenţe culinare în diferite zone geografice;
7.1.52. 7.2.49. 7.3.33. - Materii prime necesare obţinerii preparatelor tradiţionale
7.1.53. 7.2.50. româneşti şi a celor cu specific zonal.
7.1.54. 7.2.51. - Particularităţile tehnologiilor de obţinere a preparatelor cu
7.1.55. 7.2.52. specific zonal;
7.1.56. 7.2.53. - Caracteristicile preparatelor din bucătăria internaţională;
7.1.57. 7.2.54. - Materii prime necesare obţinerii preparatelor din bucătăria
7.1.58. 7.2.55. internaţională.
5
 - Metode de promovare a preparatelor tradiţionale şi din
bucătăria internaţională;
- Criterii care stau la baza includerii în meniuri a preparatelor
cu specific naţional şi internaţional;
- Modalităţi de fidelizare a consumatorilor, pentru consumarea
preparatelor cu specific naţional şi internaţional.

 Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului

- Dotările specifice sălilor de clasă;
- Normative specifice, pliante, ghiduri cu specific de alimentaţie, fişe de lucru şi de
documentare;
- Flipchart, markere;
- Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice, realizării bazelor de date;
- Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare
activităţii;
- Dotări specifice şi obiecte de inventar din spaţiile de producţie culinară şi de patiserie –
cofetărie;
- Filme didactice;
- Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile
planificate.
 Echipamente, mijloace de învăţământ (minim cele din SPP);
Fişe de lucru şi fişe de evaluare;
Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice;
Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile de
evaluare planificate.
 Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Producţia gastronomică” trebuie să fie abordate într-
o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi
de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale

6
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,, Producţia gastronomică ” are o structură elastică, deci poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psio-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
Competențele cheie integrate in modulul ,, Producţia gastronomică” sunt din categoria:
 Competenţe civice şi sociale
 Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru.
 Colaborarea cu membrii echipei pentru asigurarea climatului optim de muncă.
 Asumarea responsabilităţi pentru îndeplinirea sarcinilor primite în cadrul echipei.
 Limba si literatura română, limba maternă
 Argumentarea clară şi concisă a punctelor de vedere manifestând dispoziţia
spre un dialog critic şi constructiv.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai
variate ce susțin dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Metodele didactice recomandate trebuie să stimuleze creativitatea, sa conducă la inovare şi
să fie în avantajul elevilor, să aducă valoare adăugată procesului didactic (predare, învăţare,
evaluare) sădetermine dorinţa de schimbare şi de îmbunătăţire.
Se recomandă următoarele metode didactice: brainstorming; tehnica 6/3/5; pălăriile
gînditoare; cafeneaua; turul galeriei; impulsul fotografic; studiu de caz, joc de rol, etc.

7
 Exemplificarea de metode moderne de învăţare care pot fi utilizate în activitatea
didactică:
Brainstorming, sau ,,furtuna de creiere” este o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi
ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi elevi în cazul nostru, în cadrul cărora fiecare vine cu
o mulţime de sugestii.
Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a
situaţiei dezbătute.
De exemplu: Tema:”Materii prime necesare obţinerii preparatelor tradiţionale româneşti şi a
celor cu specific zonal”;
Metoda are drept scop emiterea unui număr cît mai mare de propuneri de materii prime pentru
preparatele tradiţionale; idei privind modul de realizare al preparatelor tradiţionale, în speranţa că
prin combinarea ideilor propuse se va propune soluţia optimă de realizare a unui preparat
tradiţional care să corespundă din punct de vedere nutritiv, din punct de vedere al digestibilităţii , al
caracteristicilor de calitate.
Ideea de bază a acestei metode este de a stimula creativitatea în cadrul grupului de lucru, într-o
atmosferă lipsita de critica, neinhibitoare, rezultat al amînarii momentului evaluării.Elevii sunt
eliberaţi de orice constrîngeri, comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit, care va
fi apreciat ca atare de către ceilalti participanţi.
Scopul metodei este de a da frîu liber imaginaţiei, a ideilor neobişnuite,şi originale, a părerilor
neconvenţionale, provocînd o reacţie în lanţ, constructivă, de creare a ,,ideilor pe idei”.
În acest sens, o idee sau sugestie, aparent fără legătură cu problema în discuţie, poate oferi premise
apariţiei altor idei din partea celorlalţi .
Metoda se bazează pe patru reguli fundamentale:
 Căutarea în voie a ideilor;
 Amînarea judecăţii ideilor;
 Cantitate mare de idei;
 Schimbul fertil de idei.
Durata optimă de desfăşurare a unei sesiuni de brainstorming este de 30 – 40 de minute.
Metoda are două momente:
1.producerea ideilor;
2.evaluarea ideilor;
 Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.

8
 Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare iniţială.
 Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
 Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială: întrebări, chestionare, exerciţii de
tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, brainstorming.
Se propun următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie, fişe test, fişe
de lucru, fişe de autoevaluare, fişe de monitorizare a progresului, fişe pentru evaluarea/
autoevaluarea abilităţilor specifice secolului XXI, teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu
alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări
structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative,
lista de verificare a proiectului, brainstorming, planificarea proiectului, mozaicul, fişă de observaţie,
jurnalul elevului, teme de lucru, prezentare.
Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:
 Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
 Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare
a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un
grup de elevi.
 Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare, etc.
Rezultatele învăţării/ competenţele cheie dobândite se evaluează integrat în situaţiile în care
s-a realizat agregarea acestora în unităţile respective şi separat în situaţiile în care pot fi
individualizate în contextul profesional.
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:

9
 Cunoştinţe
7.1.49.Descrierea
caracteristicilor bucătăriei
tradiţionale româneşti;
7.1.50.Prezentarea obiceiurilor, şi de patiserie – cofetărie,
tradiţiilor şi a influenţelor
culinare în diferite zone
geografice.
7.1.51.Caracterizarea
materiilor prime necesare
obţinerii preparatelor
tradiţionale româneşti şi a
celor cu specific zonal.
7.1.52.Descrierea
particularităţilor tehnologiilor
de obţinere a preparatelor cu
specific zonal;
Abilităţi Atitudini
7.2.46.Participarea la 7.3.30.Implicarea activă,
planificarea activităţii de responsabilă şi creativă în
producţie a produselor culinare realizarea preparatelor
tradiţionale asigurarând
tradiţionale româneşti. calitatea acestora, în condiţii de
7.2.47.Verificarea calităţii igienă, securitate şi siguranţă în
materiilor prime necesare muncă şi prevenirea şi
obţinerii preparatelor stingerea incendiilor.
tradiţionale româneşti şi a celor
cu specific zonal.
7.2.48.Efectuarea operaţiilor
specifice de obţinere a
diferitelor preparate
tradiţionale româneşti şi / sau
cu specific zonal.

Activitate: :”Materii prime necesare obţinerii preparatelor tradiţionale româneşti şi a

celor cu specific zonal”;
Obiective:
o Să identifice caracteristicile preparatelor specifice bucătăriei tradiţionale româneşti şi a celor
cu specific zonal;
o Să stabilească materiile prime necesare obţinerii preparatelor tradiţionale româneşti şi a celor
cu specific zonal.
o Să argumenteze particularităţilor tehnologiilor de obţinere a preparatelor specifice bucătăriei
tradiţionale româneşti şi a celor cu specific zonal;
Criterii de realizare şi ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare şi ponderea
Indicatorii de realizare şi ponderea acestora Punctaj
crt. acestora
1. Primirea şi planificarea 30% Selectarea informaţiilor necesare
sarcinii de lucru pentru clasificarea unităților 60% 18
economice.
Alegerea instrumentelor de lucru:
40% 12
foi de flipchart, marker

10
 2. Realizarea sarcinii de lucru 40% Respectarea etapelor prezentate de
25% 10
cadrul didactic
Stabilirea materiilor prime necesare
obţinerii preparatelor tradiţionale
50% 20
româneşti şi a celor cu specific
zonal.
Utilizarea corectă a noțiunilor
25% 10
științifice.
3. Prezentarea şi promovarea 30% Folosirea corectă a terminologiei de
20% 6
sarcinii realizate specialitate
Prezentarea unei aprecieri globale a
20% 6
muncii realizate.
Argumentarea activității realizate. 40% 12
Indicarea corectă a asemănărilor și
deosebirilor dintre diferite 20% 6
sortimente de preparate

Fișă de evaluare a activității

A. Criterii de apreciere a performanţei
1) Selectarea informaţiilor necesare pentru obtinerea preparatelor specifice bucătăriei tradiţionale
româneşti cu specific zonal 
2) Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, marker 
3) Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 
4) Stabilirea materiilor prime necesare obţinerii preparatelor specifice bucătăriei tradiţionale
româneşti şi a celor cu specific zonal. 
5) Utilizarea corectă a noțiunilor științifice privind preparatele bucătăriei tradiţionale româneşti şi a
celor cu specific zonal 
6) Folosirea corectă a terminologiei de specialitate în caracterizarea preparatelor 
7) Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate 
8) Argumentarea activității realizate 
9) Indicarea corectă a asemănărilor și deosebirilor dintre diferite sortimente de preparate 

11
 MODUL 8. Calitatea în gastronomie
 Notă introductivă
Modulul ,, Calitatea în gastronomie ”, este o componentă a ofertei educaționale (curriculare)
pentru domeniul de pregătire Turism şi alimentaţie, calificarea profesională ,,Tehnician în
gastronomie”
 Structură modul:
Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP)

URÎ 8. APLICAREA PRINCIPIILOR CALITĂŢII ÎN GASTRONOMIE

Cunoștinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
Contaminarea alimentelor şi a produselor culinare, şi de
8.1.1. 8.2.1. 8.3.1. patiserie cofetărie:
8.1.2. 8.2.2. - Surse de contaminare a alimentelor;
8.1.3. 8.2.3. - Condiţiil ce generează contaminarea alimentelor;
8.1.4. - Alimentele cu grad ridicat de contaminare;
- Modalităţi de evitare a contaminării alimentelor;
-Elemente specifice fluxului tehnologic şi a punctelor critice
de control;
8.1.5. 8.2.4. 8.3.2. Asigurarea igienei prin Sistemul H.A.C.C.P.:
8.1.6. 8.2.5. -Structura planului de acţiune în sistemul HACCP;
8.1.7. 8.2.6. - Modalităţi de aplicare a sistemului HACCP în siguranţa
alimentelor;
Legislaţia în turism şi alimentaţie:
8.1.8. 8.2.7. 8.3.3.
-Legislaţia profesională specifică activităţii de alimentaţie;
8.1.9. 8.2.8.
- Norme ergonomice, de igienă, de securitate şi siguranţă a
muncii în unităţile de alimentaţie;

8.1.10. 8.2.9. 8.3.4. Eficientizarea activităţii de alimentaţie:

8.1.11. 8.2.10. 8.3.5. -Planificarea activităţii, lucrul în echipă, modalităţi de
8.1.12. 8.2.11. 8.3.6. responsabilizare a personalului;
8.1.13. 8.2.12. - Modalităţi de înlocuire a personalului, ca urmare a absenţelor
8.1.14. 8.2.13. unor membrii ai echipei;
8.1.15. - Furnizorii unităţilor de alimentaţie şi gestionarea relaţiilor cu
aceştia.
-Tipuri de activităţi ce se desfăşoară în afara propriei
organizaţii;
- Organizaţii profesionale şi activităţile specifice acestora;

12
 Protecţia consumatorului în unităţile de alimentaţie:
8.1.16. 8.2.14. 8.3.7.
- Legislaţia referitoare la protecţia consumatorului;
8.1.17. 8.2.15. 8.3.8.
- Măsuri pentru protecţia consumatorilor;
8.1.18. 8.2.16.
- Alegerea furnizorilor de materii prime, corespunzătoare din
8.2.17.
punct de vedere calitativ.

 Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului

- Dotările specifice sălilor de clasă;
- Normative specifice, pliante, ghiduri cu specific de alimentaţie, fişe de lucru şi de
documentare;
- Flipchart, markere;
- Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice, realizării bazelor de date;
- Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare
activităţii;
- Dotări specifice şi obiecte de inventar din spaţiile de producţie culinară şi de patiserie –
cofetărie;
- Filme didactice;
- Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile
planificate.
 Echipamente, mijloace de învăţământ (minim cele din SPP);
Fişe de lucru şi fişe de evaluare;
Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice;
Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile de
evaluare planificate.
 Sugestii metodologice

13
 Conţinuturile programei modulului „Calitatea în gastronomie ” trebuie să fie abordate
într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,, Calitatea în gastronomie ” are o structură elastică, deci poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psio-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
Competențele cheie integrate in modulul ,, Calitatea în gastronomie” sunt din categoria:
 Competenţe civice şi sociale
 Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru.
 Colaborarea cu membrii echipei pentru asigurarea climatului optim de muncă.
 Asumarea responsabilităţi pentru îndeplinirea sarcinilor primite în cadrul echipei.
 Limba şi literatura română, limba maternă
 Argumentarea clară şi concisă a punctelor de vedere manifestând dispoziţia
spre un dialog critic şi constructiv.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai
variate ce susțin dezvoltarea potențialului fiecărui elev.

14
 Metodele didactice recomandate trebuie să stimuleze creativitatea, sa conducă la inovare şi
să fie în avantajul elevilor, să aducă valoare adăugată procesului didactic (predare, învăţare,
evaluare) sădetermine dorinţa de schimbare şi de îmbunătăţire.
Se recomandă următoarele metode didactice: Metoda ,,Schimbă perechea” (SHARE-
PAIR CIRCLES), brainstorming; tehnica 6/3/5; pălăriile gînditoare;cafeneaua; turul galeriei;
impulsul fotografic; studiu de caz, joc de rol, etc.
Exemplificarea de metode moderne de învăţare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
Metoda ,,Schimbă perechea” (SHARE-PAIR CIRCLES)- are la bază munca elevilor în perechi.
Etapele Metodei:
I. Etapa organizării colectivului în două grupe:
 Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanţi;
 Se formează două cercuri concentrice, elevii fiind faţă în faţă perechi;
II. Etapa prezentării şi explicării problemei:
 Profesorul pune o întrebare sau dă o sarcină de lucru în perechi, de exemplu: Prezentaţi
sursele de contaminare a alimentelor;
III. Etapa de lucru în perechi:
 Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile;
 Cecul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic, realizîndu-se astfel schimbarea
partenerilor în pereche;
 Jocul se continuă pînă cînd se ajunge la partenerul iniţial sau se termină întrebările;
 Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei;
 Fiecare se implică în activitate şi îşi aduce contribuţia la rezolvarea sarcinii de lucru;
IV. Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor:
În acest moment clasa se regrupează şi se analizează ideile emise.
Profesorul realizează împreună cu elevii o schemă a concluziilor obţinute.
Avantajele metodei:
1.Este o metodă interactivă de grup, care stimulează participarea tuturor elevilor la o activitate;
2.Stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilalt;
3.Dezvoltă inteligenţa logico-matematică, inteligenţa interpersonală ce crează oportunităţi în munca
colectivă;
Evaluare şi feed-back:
o Activitatea se va evalua pe baza unui test de autoevaluare (detaliat la capitolul Sugestii privind
evaluarea)

 Sugestii privind evaluarea

15
 Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare iniţială.
 Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
 Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială: întrebări, chestionare, exerciţii de
tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, brainstorming.
Se propun următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie, fişe test, fişe
de lucru, fişe de autoevaluare, fişe de monitorizare a progresului, fişe pentru evaluarea/
autoevaluarea abilităţilor specifice secolului XXI, teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu
alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări
structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative,
lista de verificare a proiectului, brainstorming, planificarea proiectului, mozaicul, fişă de observaţie,
jurnalul elevului, teme de lucru, prezentare.
Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:
 Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
 Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare
a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un
grup de elevi.
 Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare, etc.

16
 Rezultatele învăţării/ competenţele cheie dobândite se evaluează integrat în situaţiile în care
s-a realizat agregarea acestora în unităţile respective şi separat în situaţiile în care pot fi
individualizate în contextul profesional.
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
8.1.1.Descrierea surselor de 8.2.1.Realizarea unei analize 8.3.1.Asumarea
contaminare a alimentelor. privind sursele de contaminare responsabilităţii în înlăturarea
8.1.2.Prezentarea alimentelor şi alimentele cu grad ridicat de surselor de contaminare a
cu grad ridicat de contaminare. contaminare. produselor şi îndepărtarea
8.1.3.Precizarea modalităţilor 8.2.2.Verificarea condiţiilor ce alimentelor contaminate,
de evitare a contaminării generează contaminarea respectându-se elementele
alimentelor. alimentelor. fluxului tehnologic şi
8.1.4.Identificarea elementelor 8.2.3.Verificarea elementelor modalităţile de verificare a
specifice fluxului tehnologic şi specifice fluxului tehnologic şi parametrilor tehnici din
a punctelor critice de control. a parametrilor tehnici din punctele critice.
punctele critice de control.

Activitate: ,, Sursele de contaminare a alimentelor ”

Obiective:
o Să prezinte alimentele cu grad ridicat de contaminare
o Să aleagă metodele de evitare a contaminării alimentelor
o Să argumenteze şi să descrie elementele structurale ale fluxului tehnologic şi ale punctelor
critice de control.
o Să aleagă cele mai bune metode de verificarea a condiţiilor ce generează contaminarea
alimentelor.
Nr. Criterii de realizare şi ponderea
Indicatorii de realizare şi ponderea acestora
crt. acestora
1. Primirea şi planificarea 30% Analizarea sarcinilor de lucru specifice 30%
sarcinii de lucru formulate pentru pregătirea spaţiilor, pentru
activităţile de identificare a surselor de
contaminare a alimentelor.
Alegerea metodelor adaptate sarcinii de 40%
lucru, în funcţie de specificul unităţii de
alimentaţie privind condiţiile de evitare a
contaminării alimentelor.
Respectarea normelor de dezvoltare durabilă, 30%
a normativelor, regulilor şi reglementărilor
privind igiena, sănătatea şi securitatea muncii
în spaţiile de producţie şi spaţiile conexe
acestora, precum şi implementarea
sistemului HACCP.
2. Realizarea sarcinii de lucru 50% Respectarea etapelor specifice sarcinii de 25%
lucru, a fluxului tehnologic, în unităţile de
alimentaţie.

17
 Nr. Criterii de realizare şi ponderea
Indicatorii de realizare şi ponderea acestora
crt. acestora
Rezolvarea sarcinii de lucru în conformitate 50%
cu activităţile planificate privind structura
planului HACCP şi aplicarea acestuia.
Folosirea corespunzătoare a materialelor şi 25%
documentelor specifice activităţii
organizaţiilor profesionale.
3. Prezentarea şi promovarea 25% Întocmirea corectă a documentelor de lucru 40%
sarcinii realizate individual şi în echipă.
Utilizarea corectă a termenilor de specialitate 30%
în mesajele transmise colegilor şi clienţilor.
Argumentarea modului de rezolvare a 30%
sarcinilor de lucru.

Fișă de evaluare a activității

B. Criterii de apreciere a performanţei
1) Selectarea informaţiilor necesare pentru prezentarea surselor de contaminare a alimentelor 
2) Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, marker 
3) Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 
4) Alegerea metodelor adaptate sarcinii de lucru, în funcţie de specificul unităţii de alimentaţie
privind condiţiile de evitare a contaminării alimentelor. 
5) Respectarea normelor de dezvoltare durabilă, a normativelor, regulilor şi reglementărilor privind
igiena, sănătatea şi securitatea muncii în spaţiile de producţie şi spaţiile conexe acestora, precum şi
implementarea sistemului HACCP. 
6) Respectarea etapelor specifice sarcinii de lucru, a fluxului tehnologic, în unităţile de alimentaţie.

7) Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate 
8) Argumentarea activității realizate 
9) Argumentarea corectă a folosirii corespunzătoare a materialelor şi documentelor specifice
activităţii 

18
 MODUL 9. Promovarea producţiei gastronomice
 Notă introductivă
Modulul ,, Promovarea producţiei gastronomice” este o componentă a ofertei educaționale
(curriculare) pentru domeniul de pregătire Turism si alimentaţie, calificarea profesională
,,Tehnician în gastronomie”
 Structură modul:
Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP)
URÎ 9. Promovarea producţiei gastronomice

Cunoștinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării

9.1.1. 9.2.1. 9.3.1. Politici în domeniul preparatelor culinare şi a produselor
9.1.2. 9.2.2. de patiserie – cofetărie:
9.1.3. 9.2.3. -Piaţa preparatelor culinare şi a produselor de patiserie –
9.2.4. cofetărie;
- Politicile de producţie, de preţ, de distribuţie şi de promovare
a preparatelor culinare şi a produselor de patiserie-cofetărie;
- Mijloace de cercetare a pieţei produselor culinare şi de
patiserie – cofetărie;
Politici de marketing pentru promovarea produselor de
9.1.4. 9.2.5. 9.3.2.
patiserie cofetărie:
9.1.5. 9.2.6. 9.3.3.
-Metode de promovare a ofertei de produse culinare şi de
9.2.7.
patiserie – cofetărie
- Realizarea materialelor de publicitate comercială pentru
promovarea produselor culinare şi de patiserie – cofetărie;
- Expoziţii de artă culinară în vederea promovării
produselor culinare şi de patiserie – cofetărie;
- Norme de dezvoltare durabilă în organizarea expoziţiilor de
artă culinară;
Metode de cercetare a pieţei în vederea satisfacerii
cerinţelor consumatorilor:
9.1.6. 9.2.8. 9.3.4.
-Chestionarele şi modalităţile de întocmire a acestora,
9.1.7. 9.2.9.
realizarea de sondaje comparative în vederea promovării
ofertei de produse;
- Diversificarea ofertei de produse;
-Preţuri promoţionale şi / sau a preţuri psihologice pentru
creşterea vînzărilor;

19
  Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului
- Dotările specifice sălilor de clasă;
- Normative specifice, pliante, ghiduri cu specific de alimentaţie, fişe de lucru şi de
documentare;
- Flipchart, markere;
- Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice, realizării bazelor de date;
- Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare
activităţii;
- Dotări specifice şi obiecte de inventar din spaţiile de producţie culinară şi de patiserie –
cofetărie;
- Filme didactice;
- Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile
planificate.
 Echipamente, mijloace de învăţământ (minim cele din SPP);
Fişe de lucru şi fişe de evaluare;
Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale, videoproiector;
Softuri specifice;
Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile de
evaluare planificate.
 Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Promovarea producţiei gastronomice” trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,, Promovarea producţiei gastronomice ” are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:

20
  aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psio-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
Domenii de competenţe cheie dezvoltate în cadrul modulului – Promovarea producţiei
gastronomice sunt:
 Competenţe civice şi sociale
 Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru.
 Implicarea proactivă şi responsabilă în echipele de lucru.
 A învăţa să înveţi
 Transmiterea de informaţii clare cu privire la oferta de produse culinare şi de
patiserie – cofetărie.
 Împărtăşirea în echipa de lucru a informaţiilor vehiculate.
 Sensibilizarea la cultură şi exprimarea culturală
 Exprimarea deschisă şi creativă în stabilirea obiectivelor de promovare.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai variate
ce susțin dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Metodele didactice recomandate trebuie să stimuleze creativitatea, sa conducă la inovare şi să fie
în avantajul elevilor, să aducă valoare adăugată procesului didactic (predare, învăţare, evaluare)
sădetermine dorinţa de schimbare şi de îmbunătăţire.
Se recomandă următoarele metode didactice: Explozia solară, brainstorming, Frisco, tehnica
6/3/5; pălăriile gînditoare; cafeneaua; turul galeriei; impulsul fotografic; studiu de caz, joc de
rol, etc.
Exemplificarea de metode moderne de învăţare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
Explozia solară – Starbursting: este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, asemănătoare cu
brainstorming.

21
Metoda începe cu denumirea problemei-conceptului: ,,Metode de promovare a ofertei de produse
culinare şi de patiserie – cofetărie” şi se împrăştie în afara problemei, cu întrebări, la fel ca o
explozie solară.
Activitatea:
Obiective:
 să participe cu interes şi plăcere la activităţile desfăşurate;
 să rezolve corect si complet sarcinile propuse spre rezolvare;
 să îşi dezvolte aptitudinile practice şi simţul estetic;
 să îşi asume rolul atribuit in cadrul grupei precizare a metodelor de promovare a ofertei de
produse culinare şi de patiserie – cofetărie,
 să comunice la nivelul clasei si in cadrul grupelor constituite.
 să aprecieze la justa sa valoare “produsul finit” al activitatii lor.
 să formuleze corect, riguros ştiinţific, utilizând limbajul de specialitate,concluziile (capacitatea de
analiză şi sinteză).
Mod de organizare a activităţii:
o Activitate pe grupe
Resurse materiale:
o Foi de hârtie
o Foi de flipchart
o Markere
o Reviste, fotografii
Durată: 50 minute
Desfăşurare:
Pregătire:
o Organizarea colectivului în echipe de învăţare cu componenţi corespunzător numărului
subtemelor, respectiv 1,2,3,4,5,6. Elevilor le sunt împărţite fişele 1,2,3,4,5,6.
o Profesorul precizează tema de studiu ,,Metode de promovare a ofertei de produse culinare
şi de patiserie – cofetărie” şi o împarte în subteme. Explică elevilor modul de lucru.
o Scopul metodei este de a obţine cît mai multe întrebări şi astfel cît mai multe conexiuni între
concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii în grup.
o Organizată în grup , explozia stelară facilitează participarea întregului grup, stimulează crearea
de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
o Metoda este o sursă de noi descoperiri.
Realizare:
o Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hîrtie şi se trec mai multe întrebări care au legătură
cu problema,
o Organizarea colectivului în grupuri preferenţiale
o Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cît mai multe întrebări şi cît mai diverse
o Ca punct de plecare se folosesc întrebările- Ce? Cine? Unde? De ce? Cînd?
o Lista de întrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate, care solicită o şi mai mare
concentrarepentru a răspunde la ele
o Evidenţierea celor mai interesante întrebări
o Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări
o Faza raportului de echipă, unde fiecare expert transmite cunoştinţele asimilate. Prezentarea
trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă.
o Elevii observă, analizează, notează
Evaluare şi feed-back:

22
 o Activitatea se va evalua pe baza unui test de autoevaluare (detaliat la capitolul Sugestii privind
evaluarea)

 Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare iniţială.
 Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
 Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială: întrebări, chestionare, exerciţii de
tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, brainstorming.
Se propun următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie, fişe test, fişe
de lucru, fişe de autoevaluare, fişe de monitorizare a progresului, fişe pentru evaluarea/
autoevaluarea abilităţilor specifice secolului XXI, teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu
alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări
structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative,
lista de verificare a proiectului, brainstorming, planificarea proiectului, mozaicul, fişă de observaţie,
jurnalul elevului, teme de lucru, prezentare.
Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:
 Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
 Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare
a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un
grup de elevi.

23
  Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare, etc.
Rezultatele învăţării/ competenţele cheie dobândite se evaluează integrat în situaţiile în care
s-a realizat agregarea acestora în unităţile respective şi separat în situaţiile în care pot fi
individualizate în contextul profesional.
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
9.1.1.Caracterizarea pieţei 9.2.1.Utilizarea mijloacelor de 9.3.1.Implicarea proactivă şi
produselor culinare şi de cercetare a pieţei produselor responsabilă în echipele de
patiserie – cofetărie. culinare şi de patiserie – lucru pentru utilizarea
9.1.2.Prezentarea metodelor de cofetărie. mijloacelor moderne de
studiere a pieţei produselor 9.2.2.Analizarea informaţiilor cercetare a pieţei produselor
culinare şi de patiserie – folosind metode de studiere a culinare şi de patiserie –
cofetărie. pieţei produselor de patiserie- cofetărie şi a tehnicilor
9.1.3.Cunoaşterea politicilor cofetărie. adecvate de corelare a cererii
de producţie, de preţ, de 9.2.3.Aplicarea politicilor de cu oferta unităţii de
distribuţie şi de promovare a marketing pentru promovarea alimentaţie.
produselor culinare şi de produselor de patiserie
patiserie-cofetărie. cofetărie.
9.2.4.Colaborarea cu colegii
în scopul îndeplinirii sarcinilor
de lucru.

Activitate: ,,Metode de promovare a ofertei de produse culinare şi de patiserie – cofetărie”

Obiective:
o Să caracterizeze piaţa produselor culinare şi de patiserie – cofetărie.
o Să aleagă metodelor de studiere a pieţei produselor culinare şi de patiserie – cofetărie.
o Să argumenteze politicile de preţ, de distribuţie şi de promovare a produselor culinare şi de
patiserie cofetărie;
o Să aleagă cele mai bune metode de promovare a produselor culinare şi de patiserie –
cofetărie.
Criterii de realizare şi ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare şi ponderea
Indicatorii de realizare şi ponderea acestora Punctaj
crt. acestora
1. Primirea şi planificarea 30% Selectarea informaţiilor necesare 60% 18
sarcinii de lucru pentru caracterizarea pieţei
produselor culinare şi de patiserie
cofetărie

24
 Alegerea instrumentelor de lucru:
40% 12
foi de flipchart, marker
2. Realizarea sarcinii de lucru 40% Respectarea etapelor prezentate de
25% 10
cadrul didactic
Caracterizarea pieţei produselor
50% 20
culinare şi de patiserie cofetărie
Utilizarea corectă a noțiunilor
25% 10
științifice.
3. Prezentarea şi promovarea 30% Folosirea corectă a terminologiei de
20% 6
sarcinii realizate specialitate
Prezentarea unei aprecieri globale a
20% 6
muncii realizate.
Argumentarea activității realizate. 40% 12
Argumentarea corectă a politicilor
de preţ de distribuţie şi de
20% 6
promovare a produselor dculinare şi
de patiserie cofetărie

Fișă de evaluare a activității

C. Criterii de apreciere a performanţei
1) Selectarea informaţiilor necesare pentru caracterizarea pieţei produselor culinare şi de patiserie
cofetărie 
2) Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, marker 
3) Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 
4) Caracterizarea pieţei produselor culinare şi de patiserie cofetărie 
5) Utilizarea corectă a noțiunilor științifice referitoare la promovarea produselor 
6) Folosirea corectă a terminologiei de specialitate în caracterizarea preparatelor 
7) Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate 
8) Argumentarea activității realizate 
9) Argumentarea corectă a politicilor de preţ de distribuţie şi de promovare a produselor dculinare şi
de patiserie cofetărie 

1. Brumar Constanţa, Manual pentru clasa a XI a, Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS,

2012;

25
2. Brumar Constanţa, Manual pentru clasa a XII a, Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS,
2012;
3. Brumar Constanţa, Manual pentru clasa a XI a, Organizator banqueting, Editura CD PRESS,
2012;
4. Brumar Constanţa, Manual pentru clasa a XII a, Organizator banqueting , Editura CD PRESS,
2012;
5. Brumar Constanţa, Manual pentru clasa a X a, Turism şi alimentaţie , Editura CD PRESS, 2012;
6.Crenguţa Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi pedagogic, R.A.
2009;
7.Ioan T.Radu, Evaluarea în procesul didactic, ediţia a 3-a, 2007;
8.Sorin Cristea, Studii de pedagogie general, 2004;

26