Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ORDIN
âM. 03. âJDott nr stOolX
mun. Chişinău
în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii M oldova nr. 152 din 17 iulie
2014 (Monitorul Oficial al Republicii M oldova, 2014, nr. 319-324, art. 634), în conform itate cu
prevederile ordinului nr. 1128/2015 cu privire la aprobarea deciziei Consiliului Naţional pentru
C urriculum din 19 noiem brie 2015,
ORDON:
5 . Direcţia învăţăm ânt profesional tehnic (dl Silviu Gîncu, şef) va m onitoriza procesul de
implem entare a ordinului.
6. Controlul asupra executării prezentului ordin se atribuie doamnei Natalia GRÎU,
Secretar de stat.
M instru
Igor ŞA R O V
M inisterul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al R epublicii M oldova
C entrul de excelenţă în inform atică şi tehnologii inform aţionale
„A probat”
prin ordinul Ministrului Educaţiei, Culturii
Curriculumul modular
pentru pregătirea profesională
2020
Curriculumul a fost elaborat în cadrul
I.P.CentruI de Excelenţă în Informatică şi
CEÎTI Tehnologii Informaţionale
Aprobat de:
Consiliul m etodico-ştiinţific al Centrului de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale.
Grupul de lucru:
G încu Silviu, doctor în pedagogie, profesor la discipline de informatică, grad didactic superior,
şef, Direcţia învăţământ profesional tehnic, M inisterul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
Jum bei O lga , profesor la discipline de informatică, gradul didactic întâi, Centrul de Excelenţă
în Informatică şi Tehnologii Informaţionale.
Ţurcanu Violeta, profesor la discipline de specialitate, maistru-instructor, gradul didactic întâi, Şcoala
Profesională nr.6, or. Chişinău.
D ragan Iana, profesor la discipline de specialitate, maistru-instructor, gradul didactic întâi, Şcoala
Profesională nr.5, mun. Bălţi
Gangan Elena, profesor la discipline de specialitate, maistru-instructor, gradul didactic întâi, Şcoala
Profesională nr.5, mun. Bălţi
G herman Vasili, profesor la discipline de specialitate, maistru-instructor, gradul didactic doi, Şcoala
Profesională nr.5, mun. Bălţi
Sm erea Irina, profesor la discipline de specialitate, maistru-instructor, gradul didactic doi, Şcoala
Profesională nr.5, mun. Bălţi
Recenzenţi:
P etic M ir cea, doctor în informatică, conferenţiar cercetător, secretar ştiinţific la Institutul de
matematică şi Informatică „Vladimir Andrunachievici”
2
RECENZIE
A tât in v estito rii s tră in i c â t şi angajatorii din R epublica M oldova se plâng de lipsa forţei de
m uncă calificată. A ceasta se d a to re a z ă nivelului în alt de m igraţie şi p a rţia l din cauza sistem u lu i
actual de în v ă ţă m â n t şi fo rm are profesională, care nu re u şe şte să asigure c e re re a pe piaţa m uncii,
în prezent, există u n decalaj în tre a şte p tă rile pieţii m uncii şi c o m p e ten ţe le forţei de m uncă.
în co n fo rm itate cu n e c esită ţile şi cerin ţele pieţei forţei de m uncă, nevoile societăţii,
obiectivele şi sarcinile în tre g u lu i sistem de ed u caţie şi fo rm are profesională, d o cu m en tele
strateg ice în dom eniul educaţiei, procesul de refo rm ă în dom eniul edu caţiei în g en eral şi a ed ucaţiei
p rofesio n al-teh n ice în special tre c e p rin tr-o p e rio a d ă de intensificare şi preco n izează sch im b ări de
anvergură. A ceste sch im b ări vizează a sp ec te definitorii cum a r fi: re p e re conceptuale, configuraţia
sistem ului, p a rtic u la rită ţile pro cesu lu i şi rez u lta tele scontate.
Operatorul pentru introducere, validare şi prelucrare date, nivelul 3 1SCED, are a trib u ţii
re fe rito a re la in tro d u c e re a pe s u p o rt electro n ic a d a te lo r n ec esa re p re lu c ră rilo r electronice. în
ac est scop, el efectuează o se rie de activ ităţi im p o rta n te p e n tru su sţin e re a p ro ce su lu i de p re lu c ra re
electronică a d a te lo r din care se p o t m enţiona:
Procesul de lucru in cazul acestei calificări e ste c o re sp u n z ă to r a c tiv ită ţilo r pe care le
d esfăşo ară şi care s u n t d e scrise în cadrul c o m p e te n ţe lo r specifice ocupaţiei. P rincipalele funcţii
în d ep lin ite s u n t u rm ăto arele:
O cupaţia im plică c ap ab ilităţi de com unicare eficientă cu beneficiarii, analiştii, p ro g ra m ato rii,
ceilalţi specialişti IT, precum şi cu p e rso a n e le din stru c tu rile iera rh ic e de c o n d u c ere ale
organizaliei. De asem enea, tre b u ie re sp e c ta te a tâ t s ta n d a rd e le d e p ro te c ţie a m ediului şi de
se cu rita te şi s ă n ă ta te în m uncă a n o rm e lo r g en erale de p ro te c ţia m uncii, precu m şi a p licarea
p ro ce d u rilo r de calitate, necesare p e n tru în d ep lin irea cu succes a activităţilor.
5. U tilizarea b a z elo r de d a te
8. C rearea şi p re lu c ra re a d o c u m e n te lo r w eb
Recenzent
28 au g u st 2020
Recenzie
Vom menţiona, în special, ultimele trei competenţe profesionale specifice, referitoare la reţele de
calculatoare şi securitatea informaţională a acestora, care sunt cerute tot mai frecvent de angajatorii
din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.
O analiză atentă a modulelor de instruire incluse în curriculumul supus recenzării demonstrează faptul
că autorii au reuşit să integreze într-un mod logic în unităţile de competenţă atât a unităţilor de
conţinut - cunoştinţele pe care trebuie să le însuşească elevul, cât şi abilităţile ce trebuie formate şi
dezvoltate în procesul de formare profesională.
Unităţile de competenţă din componenţa tuturor modulelor sunt formulate în corespundere cu
taxonomiile recomandate de Cadrul de referinţă al Curriculumului pentru învăţământul profesional
tehnic: Bloom-Anderson pentru competenţele cognitive şi Dave Simpson pentru cele funcţional
acţionare. în scopul formării sistemului de valori şi atitudini, cerute de Codul Educaţiei, standardul
ocupaţional şi standardul de calificare de nivelul 3 al CNCRM, autorii curriculumului au prevăzut şi
unităţi de competenţă, bazate pe taxonomia lui Krathwohl.
Recenzent,
Mircea Petic,
Doctor în informatică, conferenţ
Secretar ştiinţific la Institutul de
£L& O c i t j O * / 2020
2/2
Cuprins
I. Preliminarii 2
V. Module de instruire 6
3
corespund necesităţilor curente şi de perspectivă ale pieţei m uncii şi ale unei societăţi aflate în
permanentă schimbare.
III. COMPETENŢE PROFESIONALE
5
V. Module de instruire
Nr. de ore
Nr.
U nităti de învăţare Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
1. Produse-program de virtualizare 8 4 12
6
3. Instalarea produselor A3. Instalează produse-
program de virtualizare în program de virtualizare.
calculator. A4. Configurează maşina
4. Configurarea maşinii virtuală.
virtuale.
7
- discuri optice; A13. Identifică structura
- cartele magnetice; logică a organizării
- cartele de mem orie datelor pe suportul de
solidă; stocare a datelor.
- cartele inteligente. A14. Pregăteşte suportul
2. Organizarea logică a datelor de stocare a datelor
pe suportul de stocare a datelor: pentru instalarea
fişiere; sistemului de operare.
sistem e de fişiere; A15. Partiţionează
- directoare. suportul de stocare a
3. Partiţionarea suportului de datelor.
stocare a datelor. A16. G estionează spaţiile
4. Schem e de partiţionare a partiţiilor deja existente.
discurilor: M BR, GPT. A17. Formatează
5. N oţiune de formatare a suportul de stocare a
suportului de stocare a datelor. datelor.
6. Sistem e de alocare a
fişierelor:
- FAT32;
- FAT64;
- NTFS;
- CDFS;
- NFS.
в
10. M etode de actualizare a A25. G estionează
sistemului de operare. actualizările sistemului de
operare.
9
de sarcini.
A39. Configurează
setările monitorului.
A40. Configurează
opţiunile de alimentare.
A41. Configurează
sunetul.
A42. Configurează
proprietăţile de sistem.
A43. G estionează
memoria virtuală.
A44. Utilizarea panoului
de control pentru
gestionarea aplicaţiilor.
A45. G estionează
dispozitivele şi
imprimantele din cadrul
sistemului de operare.
A46. Configurează
setările regionale.
A47. Configurează
setările lim bii şi
tastaturii;
A48. Configurează
aplicaţiile im plicite din
cadrul sistemului de
operare.
10
- Instrumentul de a resurselor sistemului de
diagnosticare a memoriei; operare.
- Instrumentul de colectare a A54. G estionează
informaţiei despre sistem. serviciile şi procesele
13. Instrumentul de sistemului de operare.
configurare a sistemului A55. G estionează
(M SCONFIG). aplicaţia de
14. Registrul sistemului de adăugare/excludere a
operare W indows; surselor de date ODBC.
15. Aplicaţia linia de comandă: A56. G estionează
- PowerShell; imprimantele instalate în
- CMD. cadrul sistemului de
16. C om enzile de bază ale operare prin intermediul
liniei de comandă. aplicaţiei Print
17. Sintaxa com enzilor din Management.
linia de comandă. A57. U tilizează
instrumentul de
diagnosticare a memoriei
operative.
A58. G estionează
informaţiile de sistem.
A59. U tilizează aplicaţie
de configurare a
sistemului M SCONFIG.
A60. Identifică
categoriile registrului
W indows.
A61. U tilizează aplicaţii
specifice editării
registrului sistemului de
operare W indows.
A62. U tilizează aplicaţii
ce oferă interfeţe în linie
de comandă.
A63. Identifică sintaxa
com enzilor din linia de
comandă;
A64. U tilizează
com enzile de navigare în
linia de comandă.
A65. G estionează
fişierele şi directoarele
din linia de comandă.
A66. G estionează
com enzile de sistem din
linia de comandă.
11
Sisteme de operare pentru dispozitive mobile
UC9. Utilizarea sistem elor de 1. Caracteristicile sistemelor de A67. Identifică sistem ele
operare pentru dispozitive mobile. operare pentru dispozitive de operare pentru
mobile. dispozitive mobile.
2. Opţiuni de bază ai sistemului A68. Compară sistem ele
de operare pentru dispozitive de operare pentru
mobile: dispozitive mobile.
- Activităţi A69. U tilizează
- Servicii aplicaţiile din cadrul
- Resurse sistemului de operare
- Utilizarea mesajelor pentru dispozitive
- Elem entele interfeţei m obile.
Specificaţii.
UC11. Utilizarea interfeţei în linie 1. Interfaţa în linie de comandă A76. U tilizează interfaţa
de comandă a sistemului de operare a sistemului de operare Linux. în linie de comandă.
Linux. 2. Sintaxa comenzilor. A77. Identifică sintaxa
3. C om enzile de navigare în com enzilor din cadrul
cadrul structurii de fişiere şi sistemului de operare
directoare. Linux.
4. C om enzile de gestionare a A78. U tilizează
12
proceselor. com enzile de navigare în
5. C om enzile de administrare a cadrul sistemului de
sistemului de operare Linux. operare Linux.
6. Gestionarea utilizatorilor în A79. U tilizează
sistemul de operare Linux. com enzile de gestionare a
proceselor.
A80. U tilizează
com enzile de
administrare a sistemului
de operare Linux.
A81. G estionează
utilizatorii din cadrul
sistemului de operare
Linux.
de operare.
Linux.
13
19. Utilizarea interfeţei în linie de comandă a sistemului de operare Linux.
Simularea şi modelarea. Simularea este utilizată pentru prezentarea la faza iniţială a unor
concepte, oferind posibilitatea de ghidare a activităţii elevului în bază de situaţii practice. Prin
intermediul acestei m etode se pot reda, prin analogie, diverse situaţii, raţionamente, care pot să
reprezinte relaţii dintre obiecte, fenom ene, procese etc.
Metoda studiul de caz valorifică o situaţie reală care se analizează şi se rezolvă. A şa cum
problemele rezolvate în stilul orientat pe obiecte au un grad sporit de dificultate, sunt cazuri când
este necesar de a prezenta elevului probleme deja rezolvate. Avantajul m etodei, constă în faptul
că fiecare dintre elev îşi va aduce aportul la analiza şi rezolvarea problemei. În utilizarea acestei
m etode se conturează câteva etape: mai întâi selectarea şi prezentarea cazului; prelucrarea şi
conceptualizare şi respectiv structurarea finală a studiului de caz.
Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de instruire/autoinstruire graţie căreia elevii, dar mai
ales elevii efectuează o cercetare orientată spre obiective practice şi finalizată într-un produs ce
poate fi o schiţă, o prezentare, o culegere tematică-informaţională despre părţi componente, un
album cu imagini etc.
Lucrările de laborator sunt planificate pentru fiecare unitate de învăţare integrat fiind cursului
IT Essentials. Conţinutul sarcinilor din lucrările de laborator sunt prevăzute cu diverse tipuri de
materiale didactice. La lecţiile practice elevii îşi formează deprinderi şi dexterităţi de utilizare a
14
resurselor hard şi soft prin simularea virtuală. Lucrările de laborator propuse se efectuează în
timp real şi cu m ijloace (accesorii virtuale) analoage celor reale din laboratorul de informatică
din instituţia de învăţământ. Toate lucrările virtuale propuse, fără excepţie, au un caracter
aplicativ şi asigură simularea şi efectuarea în timp real a sarcinilor practice inclusiv şi a celor
care sunt mai greu de realizat în condiţiile unui laborator şcolar, din m otive tehnice sau
financiare. În laboratorul virtual elevii pot interveni cu uşurinţă, activitatea virtuală fiind posibil
de lansat sau întrerupt, după necesitate. Procesul virtual poate fi repetat de câte ori este nevoie,
pentru realizarea cu succes a acestuia. Laboratorul virtual este de un real folos pentru
autoinstruire şi prin intermediul învăţământului la distanţă, inclusiv pentru elevii cu necesităţi
fizice speciale.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale. Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a
elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
item ilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonom iilor lui B loom (com ponenta
cognitivă), D ave (com ponenta psihom otorie) şi Krathwohl (com ponenta afectivă). Pentru a
eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va aduce la
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
2. Răzvan Rughiniş, Răzvan D eaconescu, Gh. M ilescu, M ircea Bardac. Utilizarea sistemelor
Nr. de ore
Nr.
U nităti de învăţare Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
Total 72 36 1DS
17
de întreţinere post-garanţie. program prin garanţie.
2. Modalităţi de întreţinere a A84. M onitorizează
sistem elor de operare. funcţionalitatea resurselor
3. Produse-program destinate sistemului de calcul.
pentru gestiunea A85. Efectuează etapa de
resurselor sistem elor de calcul. actualizare a sistemelor
4. Modalităţi de actualizare a de operare
sistem elor de operare. W indows/Linux.
5. Modalităţi de actualizare a A86. U tilizează linia de
programelor pilot. comandă pentru
6. Proceduri de creare a actualizarea sistemului de
punctelor de restaurare. operare.
7. Proceduri de creare a A87. Efectuează etapa de
copiilor de siguranţă. actualizare a programelor
8. Proceduri de restaurare a pilot W indows/Linux.
sistem elor de operare. A88. Crează copii de
9. Proceduri de reinstalare a siguranţă.
sistem elor de operare . A89. Efectuează etapa de
10. Produse-program pentru restaurare a sistem elor de
monitorizarea performanţelor operare.
sistem elor de operare. A90. Reinstalează
sistem ele de operare
W indows/Linux.
A91. M onitorizează
procesele de funcţionare
a sistem elor de operare cu
ajutorul produselor-
program .
18
performanţelor sistem elor
de operare.
19
funcţionarea sistem elor de jurnalele de evenim ente
operare. cu ajutorul produselor-
5. Soluţionarea problemelor de program.
funcţionare a sistem elor de A109. Efectuează etapa
operare. de remediere a
6. Docum entarea proceselor de problemelor asociate cu
întreţinere a sistem elor de discul rigid.
operare. A110. Efectuează etapa
de remediere a
problemelor asociate cu
setările parametrilor de
configurare a
sistem elor de operare.
A111. Efectuează etapa
de remediere a
problemelor asociate cu
setările parametrilor de
configurare a drepturilor
de utilizator.
A112. Întocm eşte actele
necesare operaţiunilor
efectuate.
20
de aplicaţii pentru
dispozitivele mobile.
A120. M onitorizează
performanţele sistemelor
de operare m obile cu
ajutorul produselor-
program.
program.
Simularea şi modelarea. Simularea este utilizată pentru prezentarea la faza iniţială a unor
concepte, oferind posibilitatea de ghidare a activităţii elevului în bază de situaţii practice. Prin
intermediul acestei m etode se pot reda, prin analogie, diverse situaţii, raţionamente, care pot să
reprezinte relaţii dintre obiecte, fenom ene, procese etc.
Metoda studiul de caz valorifică o situaţie reală care se analizează şi se rezolvă. A şa cum
problemele rezolvate în stilul orientat pe obiecte au un grad sporit de dificultate, sunt cazuri când
este necesar de a prezenta elevului probleme deja rezolvate. Avantajul m etodei, constă în faptul
că fiecare dintre elev îşi va aduce aportul la analiza şi rezolvarea problemei. În utilizarea acestei
m etode se conturează câteva etape: mai întâi selectarea şi prezentarea cazului; prelucrarea şi
conceptualizare şi respectiv structurarea finală a studiului de caz.
Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de instruire/autoinstruire graţie căreia elevii, dar mai
ales elevii efectuează o cercetare orientată spre obiective practice şi finalizată într-un produs ce
poate fi o schiţă, o prezentare, o culegere tematică-informaţională despre părţi componente, un
album cu imagini etc.
Lucrările de laborator sunt planificate pentru fiecare unitate de învăţare integrat fiind cursului
IT Essentials. Conţinutul sarcinilor din lucrările de laborator sunt prevăzute cu diverse tipuri de
materiale didactice. La lecţiile practice elevii îşi formează deprinderi şi dexterităţi de utilizare a
resurselor hard şi soft prin simularea virtuală. Lucrările de laborator propuse se efectuează în
timp real şi cu m ijloace (accesorii virtuale) analoage celor reale din laboratorul de informatică
din instituţia de învăţământ. Toate lucrările virtuale propuse, fără excepţie, au un caracter
22
aplicativ şi asigură simularea şi efectuarea în timp real a sarcinilor practice inclusiv şi a celor
care sunt mai greu de realizat în condiţiile unui laborator şcolar, din m otive tehnice sau
financiare. În laboratorul virtual elevii pot interveni cu uşurinţă, activitatea virtuală fiind posibil
de lansat sau întrerupt, după necesitate. Procesul virtual poate fi repetat de câte ori este nevoie,
pentru realizarea cu succes a acestuia. Laboratorul virtual este de un real folos pentru
autoinstruire şi prin intermediul învăţământului la distanţă, inclusiv pentru elevii cu necesităţi
fizice speciale.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale. Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a
elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
item ilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonom iilor lui Bloom (componenta
cognitivă), D ave (com ponenta psihom otorie) şi Krathwohl (com ponenta afectivă). Pentru a
eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va aduce la
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
Parametri tehnici m inimi ale calculatorului Procesor: 1,4 GHz dual cores
de tip Laptop M em orie operativă: 4 GB
Unitate de stocare: 320 GB
Screen size: 15,6’’
Rezoluţie: 1366 x 768
Network: W ireless, 1 Gb/s
24
1. Paliga S., Despre M acintosh si sistemul de operare M ac OS X. Răspunsuri la întrebările
UC20. Crearea şi gestionarea 1. Aplicaţii de procesare a textelor. A126. U tilizeză elem entelor
documentelor. 2. Proceduri-tip de utilizare. interfeţei aplicaţiei de procesare
lansarea aplicaţiei. a textelor la crearea şi
3. Stabilirea formatului de prelucrarea documentelor.
vizualizare a paginii. A127. Crează, salvează,
4. Introducerea şi editarea simplă a deschide/ închide documente.
datelor. A128. Introduce şi editează
5. Introducerea automatizată a datele în document.
datelor. A129. Introduce automatizat
6. Selectarea, copierea, mutarea datele în document.
porţiunelor de text. A130. Întroduce caractere prin
7. Inserarea caracterelor în textul combinări de taste.
documentului. A131. Introduce automatizat
8. Stabilirea combinărilor de taste autotexte.
25
la inserarea caracterelor. Crearea A132. Setează informaţii
autotextelor. referitoare la lim ba sau lim bile
9. Analiza lexicală, gramaticală şi în care este scris documentul.
ortografică a textelor. A133. Verifică gramatica
10. Salvarea documentelor. textului.
11. Crearea documentelor A134. Efectuează operaţii-tip
structurate pe nivele. asupra obiectelor din
12. Imprimarea documentelor. componenţa documentelor:
copie, mută, şterge, căută,
înlocuieşte.
A135. Crează documente
structurate pe nivele şi crează
automat cuprinsuri.
A136. Imprimă docum ente
A137. conform m odelului
propus.
A138. Crează un m ediu de
lucru com od pentru utilizator.
26
20. Coloane de tip ziar. Chenare.
21. Secţiuni în pagină. Întreruperea
paginii.
22. Liste cu marcatori. Liste
ordonate.
23. Liste ordonate pe mai multe
nivele.
24. Etichete. N ote de subsol. Stiluri
şi şabloane.
27
23. Formatarea obiectelor. m atematice în document.
Proprietăţi ale obiectelor. A170. Formatează obiecte
24. Aşezarea în pagină a inserate.
obiectelor. A171. A şează în pagină
25. Moduri de aranjare a textului în obiecte.
jurul obiectelor.
UC23. Crearea şi editarea 1. Tabele. Crearea tabelelor. A172. Crează tabele din meniul
tabelelor. 2. M odalităţi de creare a unui tabel. stadard stabilind numărul de
3. Operaţii asupra elem entelor coloane şi numărul de linii.
tabelului. A173. Crează tabele cu ajutorul
4. M odificarea lăţimii coloanelor. m ouse-ului.
5. M odificarea înălţimii rândurilor. A174. Crează tabele prin
6. Divizarea tabelului. Formatarea desenare.
textului în tabel. A175. Adăugă linii; coloane.
7. Alinierea textului în celulă. A176. Şterge linii; coloane.
8. Orientarea textului în celulă. A177. D ivizează celule.
9. Numerotarea celulelor. A178. Reuneşte celule.
10. Sortarea datelor din tabel. A179. A liniază textul în celule.
11. Transformarea textului în tabel. A180. M odifică orientarea
12. Transformarea tabelului în text. textului în celule.
13. Calcule în table. A181. Num erotează rândurile
14. Crearea inei diagrame conform în tabel.
datelor din tabel. A182. Ordonează datele în
15. Tipuri de diagrame. tabel.
16. M odificarea diagramelor. A183. Calculează datele din
tabel.
A184. Crează diagrame în baza
tabelului.
A185. Transformă textul în
tabel.
A186. Transformă tabelul în
text.
UC24. Docum ente de tip calcul 1. Lansarea şi închiderea A187. Lansează aplicaţia de
tabelar. aplicaţiilor de calcul tabelar. calcul tabelar din meniul Start
2. Interfaţa aplicaţiilor de tip calcul sau printr-o comandă rapidă.
tabelar. A188. U tilizează barele cu
3. Panou cu meniuri. Barele cu instrumente şi barele cu meniuri
instrumente. la crearea şi modificarea
4. Registrul cu foile de calcul. documentelor de calcul tabelar.
Structura foii de calcul. A189. Redenum eşte celule şi
5. Rânduri, coloane, celule. diapazoanele de celule.
Modalităţi de identificare a A190. Adăugă, şterge rînduri şi
28
celulelor. coloane.
6. Adăugarea (ştergerea) rândurilor A191. Adăugă, redenumeşte,
şi coloanelor. şterge foile de calcul din
7. Introducerea informaţiei registru.
textuale, numerice şi a formulelor. A192. Introduce, m odifică
8. Copierea formulelor. datele textuale.
9. M odificarea informaţiei din A193. Introduce, m odifică
celule. datele numerice.
10. Selectarea celulelor. A194. Introduce, m odifică
11. Operaţii cu informaţia din formule.
celule: copierea, mutarea, A195. Copie formule.
ştergerea. A196. Selectează celulele cu
12. Operaţii cu docum entele de tip ajutorul m ouse-ului şi tastaturii.
calcul tabelar. A197. Copie datele prin
m emoria temporară.
A198. Copie form ulele cu
ajutorul m ouse-ului.
A199. Salvează docum ente de
calcul tabelelor în diferite
formate.
A200. D eschide, închide
docum ente de tip calcul tabelar.
A201. Stabileşte parole
documentelor de tip calcul
tabelar.
UC25. Formatarea foilor de 1. Operaţii de formatare asupra A202. M odifică înălţimii mai
calcul tabelar. rîndurilor, coloanelor, foilor de multor rîndurilor simultan.
calcul. A203. M odifică lăţimea mai
2. Alinierea datelor în celulă. multor coloane simultan.
3. Unirea celulelor. A204. A scunde rînduri,
4. Încadrarea textului în celulă. coloane şi foi de calcul.
5. Orientarea textului în celulă. A205. Fixează antete de
6. Adăugarea chenarelor. coloane.
7. Adăugarea umbrelor. A206. Fixează antete de
8. Formatarea datelor numerice. rânduri.
9. Copierea formatului unei celule. A207. D ivizează foi de calcul.
10. Stiluri de formatare. A208. A liniază informaţia în
11. Protejarea celulelor din foile de celulă (orizontal, vertical,
calcul şi protejarea registrului. centrat).
A209. Stabileşte orientarea
informaţiei în celulă sub orice
unghi.
A210. U neşte şi divizează
celule.
A211. Încadrează textul în
29
celulă.
A212. Adăugă chenare şi
umbre unui grup de celule.
A213. Formatează celule în
conformitate cu tipul datelor ce
le vor conţine.
A214. Copie formatul unei
celule.
A215. Crează, m odifică şi
aplică stiluri de formatare a
celulelor.
A216. Formatează automat
celulele.
A217. Stabileşte formatarea
condiţionată a datelor din
celule.
A218. Protejează celulele din
foile de calcul.
A219. Protejează registre.
UC27. Prelucrarea informaţiei 1. Liste. Noţiuni de antet, A228. Crează liste în foile de
din foile calcul. înregistrare. calcul.
2. Crearea listelor. R egulile de A229. U tilizează meniuri
creare a listelor. contextuale la introducerea
3. Introducerea datelor în listă. informaţiei.
4. Utilizarea m eniului contextual la A230. U tilizează formulare
introducerea informaţiei. pentru vizualizarea informaţiei.
5. Formulare. Utilizarea A231. U tilizează formulare la
30
formularelor. căutarea informaţiei utilizînd
6. Utilizarea filtrelor. criterii de căutare.
7. Operaţii logice. A232. U tilizează formulare
8. Sortarea informaţiei după una pentru m odificarea informaţiei.
sau mai multe chei. A233. Introduce date prin
9. Crearea subtotalurilor: intermediul formularelor.
10. nivele de totalizări; A234. Selectează informaţia cu
11. utilizarea formelor la ajutorul filtrelor.
vizualizarea, găsirea, introducerea, A235. U tilizează filtre la
modificarea datelor; selectarea informaţiei.
12. utilizarea funcţiilor predefinite A236. Ordonează datele în
la calcularea subtotalurilor. liste.
13. B aze de date. Structura bazei A237. Crează subtotaluri pe
de date. diferite nivele.
14. Criteriile de selecţie a A238. U tilizează formulare la
informaţiei din listă. vizualizarea, găsirea,
introducerea, modificarea
datelor.
A239. U tilizează funcţiile
predefinite pentru calcularea
subtotalurilor.
A240. Stabileşte criteriile de
selecţie în zonele respective a
bazelor de date.
A241. U tilizează funcţiile
predefinite frecvent utilizate în
bazele de date.
31
A251. Afişează, ascunde,
liniile-grilă.
A252. Inserează imagini în
diagramă.
A253. A fişează sau ascunde
legenda.
deschide.
7. Crearea unui tabel prin diferite moduri. M odificarea structurii unui tabel. Formatarea
10. Utilizarea funcţiilor predefinite pentru calcularea salariului mediu, maxim, minim etc.
12. Protejarea celulelor ce conţin formule de calcul la docum entele create anterior.
32
dezvoltate în procesul de formare profesională. A cestea vor fi formate prin organizarea eficientă
a procesului de instruire utilizând m etode de instruire precum:
Simularea şi modelarea. Simularea este utilizată pentru prezentarea la faza iniţială a unor
concepte, oferind posibilitatea de ghidare a activităţii elevului în bază de situaţii practice. Prin
intermediul acestei m etode se pot reda, prin analogie, diverse situaţii, raţionamente, care pot să
reprezinte relaţii dintre obiecte, fenom ene, procese etc.
Metoda studiul de caz valorifică o situaţie reală care se analizează şi se rezolvă. A şa cum
problemele rezolvate în stilul orientat pe obiecte au un grad sporit de dificultate, sunt cazuri când
este necesar de a prezenta elevului probleme deja rezolvate. Avantajul m etodei, constă în faptul
că fiecare dintre elev îşi va aduce aportul la analiza şi rezolvarea problemei. În utilizarea acestei
m etode se conturează câteva etape: mai întâi selectarea şi prezentarea cazului; prelucrarea şi
conceptualizare şi respectiv structurarea finală a studiului de caz.
Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de instruire/autoinstruire graţie căreia elevii, dar mai
ales elevii efectuează o cercetare orientată spre obiective practice şi finalizată într-un produs ce
poate fi o schiţă, o prezentare, o culegere tematică-informaţională despre părţi componente, un
album cu imagini etc.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale. Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a
elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
item ilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonom iilor lui B loom (componenta
cognitivă), D ave (com ponenta psihom otorie) şi Krathwohl (com ponenta afectivă). Pentru a
eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va aduce la
33
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
34
Parametri tehnici m inimi ale calculatorului Procesor: 2 GHz dual cores
M em orie operativă: 4 GB
Unitate de stocare: 500 GB
M onitor - size: 2 2 ’’
Rezoluţie: 1366 x 768
Network: Ethernet, 100 M bit/s
4. Gherman T. Iniţiere în internet, ghid com plet în realizarea unui site. Editura Ericon,
Chişinău, 2011.
5. Colecţia Computer şi Internet fără profesor, Volum ul 13, Internet - comunicarea prin
6. https://support.office.com/ro-ro
7. http://www.learningcomputer.com
Nr. de ore
Nr.
U nităti de învăţare
? ? Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
35
1. Pregătirea locului de muncă pentru 4 12
8
utilizarea echipamentelor
4. Gestionarea datelor 12 6 18
Total 48 24 72
UC29. Pregătirea locului de muncă. 1. Norm e tehnice şi tehnologice A254. Identifică normele
în activităţile activităţile
tehnice şi tehnologice
birotice.
comune echipamentelor
2. Siguranţă, sănătate şi
de birotică.
ergonom ie la locul de muncă.
A255. Respectă cerinţele
3. Factori de influenţă în zona
normelor tehnice şi
de lucru.
tehnologice în activităţile
4. Echipam entele de birotică.
practice.
A256. D istinge
elem entele de ergonomie
în activitatea
profesională.
A257. Organizează locul
de muncă pentru
diminuarea riscurilor.
A258. Procesază,
diseminarea şi
coordonarea informaţiei.
A259. Aplică
particularităţile muncii de
birou.
A260. Creşte calitatea,
productivităţii şi
flexibilităţii muncii de
birou.
A261. Identifică
echipam entele de
36
birotică.
Cataloghează rolul şi
destinaţia echipamentelor
de birotică.
Gestionarea datelor
37
A275. Realizează
operaţiuni de prelucrare a
datelor.
A276. Realizează
operaţiuni de validare a
datelor.
9. Tipărirea documentelor.
39
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalităţi: observarea
comportamentului elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia,
prezentarea proiectelor individuale de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele
didactice informează elevul despre nivelul de performanţă; îl m otivează să se im plice în
dobândirea com petenţelor profesionale.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei
situaţii de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea
competenţei profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta
comportamentul profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În
acest scop, vor fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi
produsului realizat de către elev.
Metode de evaluare. Există multe m etode potenţial disponibile de evaluare a
aptitudinilor, abilităţilor, cunoştinţelor şi a înţelegerii materiei de către elevi, din perspectiva
gândirii critice. A cestea includ evaluare asistată de calculator, evaluarea în baza testelor,
evaluarea reciprocă, evaluarea în baza proiectului, evaluarea portofoliului, etc. Observarea
sistematică a activităţilor şi a comportamentului elevilor este o metodă utilă şi eficientă în
obţinerea de informaţii relevante asupra activităţii elevilor si, din perspectiva capacităţii lor de
acţiune, relaţionare şi abilităţilor de care dispun elevii. Profesorul aplicând acest tip de observaţie
participativă trebuie să utilizeze un instrumentar adecvat obiectului observării, care constă din
următoarele: fişa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. A ceste
instrumente se utilizează atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de către
elevi. Evaluarea în baza proiectului este parte integrantă a învăţării bazate pe proiect. A cesta
poate fi folosit pentru a asigura faptul că elevii au o activitate mai largă, nu numai în sala de
clasă, dar şi în afara ei. Pentru a m axim iza rezultatele elevilor, proiectele trebuie să se bazeze pe
tematici, probleme sau situaţii din viaţa/comunitatea lor astfel, proiectele capătă validitate.
Proiectele pot fi realizate independent sau în grup şi pot solicita elevilor să se angajeze în
procesul de luare a deciziilor privind m etodele de elaborare a produsului, instrumentele de lucru,
activităţi de investigare şi rezolvare a sarcinilor ca parte a proiectului şi evident m etodele de
prezentare a proiectului. Evaluarea portofoliului - un portofoliu este o colectare sistematică şi
cumulativă a materialelor produse de către elev ca dovadă a eforturilor şi a competenţei sale.
Elevul selectează materialele pentru a fi incluse în portofoliu, realizează m ateriale/secvenţe şi
explică relevanţa conţinutului acestuia. Portofoliul poate fi adaptat nevoilor şi capacităţilor în
evoluţie ale elevului, programului de formare profesională şi contextelor educaţionale.
40
Parametri tehnici minimi ale calculatorului Procesor: 2 GHz dual cores
M em orie operativă: 4 GB
Unitate de stocare: 500 GB
M onitor - size: 2 2 ’’
Rezoluţie: 1366 x 768
Network: Ethernet, 100 M bit/s
4 .7 Referinţe bibliografice
3. Niţă A., Popescu C. ş.a. Informatică şi TIC. Bucureşti: Corint Logistic, 2017.
Nr. de ore
Nr.
Unităti de învăţare
5 ? Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
41
Total 96 96 192
42
6. R elaţiile dintre tabele. A289. Specifică
structurile de date.
A290. Crează tabele în
baza de date.
A291. D efineşte
caracteristicile
atributelor.
A292. Stabileşte cheile
primare.
A293. Precizează cheile
externe/secundare.
A294. Setează
proprietăţile atributelor.
A295. M odifică
descrierea unui tabel.
A296. Crează relaţiile
între tabele.
A297. Introduce date în
tabel.
A298. M odifică date din
tabel.
A299. Suprimă datele
din tabel.
A300. Sortează
înregistrările din tabel.
UC35. Utilizarea interogărilor din 1. Interogări din baza de date. A301. D istinge tipurile şi
baza de date. 2. Tipuri de interogări. specificul interogărilor.
3. Actualizarea datelor cu A302. Specifică criteriile
ajutorul interogărilor. de selecţie cu ajutorul
4. Funcţii predefinite. interogărilor.
5. Operatori. A303. Ordonează
rezultatul interogărilor.
A304. Actualizează
datelor cu ajutorul
interogărilor.
A305. U tilizează
funcţiile standard.
A306. Crează interogări
ce conţin câmpuri
calculabile.
A307. Crează interogări
cu grupări.
A308. Crează interogări
43
cu totalizări.
A309. U tilizează
operatori.
44
A326. Comprimă bază
de date.
A327. Crează copiile de
siguranţă a bazei de date.
46
Metode de evaluare. Există multe m etode potenţial disponibile de evaluare a aptitudinilor,
abilităţilor, cunoştinţelor şi a înţelegerii materiei de către elevi, din perspectiva gândirii critice.
A cestea includ evaluare asistată de calculator, evaluarea în baza testelor, evaluarea reciprocă,
evaluarea în baza proiectului, evaluarea portofoliului, etc. Observarea sistematică a activităţilor
şi a comportamentului elevilor este o metodă utilă şi eficientă în obţinerea de informaţii
relevante asupra activităţii elevilor si, din perspectiva capacităţii lor de acţiune, relaţionare şi
abilităţilor de care dispun elevii. Profesorul aplicând acest tip de observaţie participativă trebuie
să utilizeze un instrumentar adecvat obiectului observării, care constă din următoarele: fişa de
evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. A ceste instrumente se
utilizează atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de către elevi. Evaluarea
în baza proiectului este parte integrantă a învăţării bazate pe proiect. A cesta poate fi folosit
pentru a asigura faptul că elevii au o activitate mai largă, nu numai în sala de clasă, dar şi în afara
ei. Pentru a m axim iza rezultatele elevilor, proiectele trebuie să se bazeze pe tematici, probleme
sau situaţii din viaţa/comunitatea lor astfel, proiectele capătă validitate. Proiectele pot fi realizate
independent sau în grup şi pot solicita elevilor să se angajeze în procesul de luare a deciziilor
privind m etodele de elaborare a produsului, instrumentele de lucru, activităţi de investigare şi
rezolvare a sarcinilor ca parte a proiectului şi evident m etodele de prezentare a proiectului.
Evaluarea portofoliului - un portofoliu este o colectare sistematică şi cumulativă a materialelor
produse de către elev ca dovadă a eforturilor şi a competenţei sale. Elevul selectează materialele
pentru a fi incluse în portofoliu, realizează m ateriale/secvenţe şi explică relevanţa conţinutului
acestuia. Portofoliul poate fi adaptat nevoilor şi capacităţilor în evoluţie ale elevului,
programului de formare profesională şi contextelor educaţionale.
Cahul, 2015.
47
2. Botoşanu M., Zavadschi V ., Sacara A., C ovalenco I. informatica, manual pentru clasa a 12-
a. Epigraf, 2008.
4. Cotelea V., Cotelea M ., M icrosoft SQL Server 2012 pas cu pas. Chişinău: Vizual D esign,
2013. 223p.
5. Gremalschi A., Corlat S., Braicov A. Informatică. Manual pentru clasa a 12-a. Chişinău,
Ştiinţa, 2015.
6. Rusu I., Grosu V., N edelcu B. B aze de date. Îndrumar de laborator. M ediul Oracle. Ediţia a
II-a, 2016.
2018.
9. Office-Learning.ro Curs A ccess 2016 începător. Crearea unei baze de datede la zero.
Nr. de ore
Nr.
U nităţi de învăţare Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
1 Grafica digitală 4 2 6
6. Redactarea textuală 10 10 20
Total 72 72 144
48
6.2. Unităţile de învăţare
Grafica digitală
49
A339. Identifică
operaţiile elementare de
lucru cu imaginile.
A340. Încarcă imagini în
fereastra documentului
(dintr-un fişier grafic,
prin scanare, de la
camere, din memoria
temporară).
A341. Efectuiază
operaţiile de mărire
(micşorare), mutare a
im aginii pe spaţiul de
lucru.
A342. Selectează
porţiunile de imagine
(selectare regulată, lasso,
lasso magnetică,
selectarea rapidă, bagheta
”m agică”).
A343. D eplasează
porţiunile selectate.
A344. Cadrează
imaginile.
A345. Clonează
porţiunile de imagini.
A346. Şterge porţiunile
de imagini.
A347. Taie marginile.
A348. Iluminează sau
întunecă porţiunile de
imagine.
A349. D esenează cu
creionul sau cu pensula.
A350. Identifică
m eniurile şi destinaţia
lor.
A351. A plică tehnologia
de redimensionare a
im aginii şi a pânzei.
A352. A plică tehnologia
de modificare şi
transformare a
imaginilor.
A353. A plică tehnologia
50
de corecţie a culorilor
imaginii.
A354. A plică tehnologia
de utilizare a filtrelor.
A355. Crează, modifică,
reuneşte straturile.
A356. Identifică
operaţiile cu panourile
informative şi destinaţia
acestora.
A357. Afişează, ascunde,
grupează panourile cu
informaţii.
A358. G estionează
panourile cu informaţii.
A359. M onitorizează
operaţiile efectuate
anterior.
51
utilizând instrumentul
’’rezoluţia”.
A369. M icşorează
rezoluţia porţiunilor de
im agine utilizând
instrumentul de
diminuare a clarităţii.
A370. Înlăturează
zgom otul din imagine.
A371. Ajustează
diapazonul de culori ai
im aginii cu ajutorul
balanţei de culori.
A372. Ajustează
diapazonul de culori ai
im aginii cu ajutorul
curbelor culorilor.
A373. Iluminează
porţiunile de imagine.
A374. Întunecă
porţiunile de imagine.
A375. Corectează efectul
’ ochilor roşii”.
52
instrumentele lasso la
extragerea unei porţiuni
dintr-o imagine.
A382. Copiază şi
inserează unele imagini
(porţiuni de im agini) în
altele.
A383. A plică
instrumentele de
transformare a imaginii la
crearea fotomontajului.
A384. M onitorizează
efectele dorite utilizând
instrumentele de
perspectivă, deformare şi
denaturare a imaginii.
A385. M odifică
im aginea prin rotire,
mărire, micşorare.
53
10. Efecte de relief şi volum in multe straturi.
im agine.Efecte de glamour. A398. U tilizează masca
11. Aplicarea efectului de stratului pentru
gradient asupra stratului.
ascunderea sau afişarea
12. Aplicarea efectului de
unor porţiuni de imagini
textură asupra stratului.
13. Strat de efecte. M asca ale stratului de mai jos.
stratului. Crearea măştii A399. U tilizează
stratului. regimurile de
14. Crearea măştii stratului cu suprapunere a straturilor.
ajutorul gradientului.
A400. Lipeşte straturile.
15. Ştergerea măştii stratului.
A401. Adaugă stiluri
Măsti vectoriale.
16. Canale. pentru un strat.
17. Tipuri de canale: A402. A plică efectele de
- canale cu informaţii de umbră asupra obiectelor
culoare; imaginii.
- canale alfa; A403. A plică efectele de
canale de culoare spot.
aură asupra obiectelor
stratului.
A404. Crează efectele de
glamour în imagine.
A405. Crează stratul cu
mai multe efecte.
A406. U tilizează efectul
de gradient la un strat de
corectare.
A407. Adaugă efectul de
textură pentru un strat de
corectare.
A408. U tilizează masca
stratului la crearea unui
fotomontaj din două
straturi cu imagini.
A409. Şterge masca
stratului.
A410. A plică masca
vectorială.
A411. Crează masca
utilizând canalul alfa.
54
5. Filtre de rezoluţie înaltă. imaginii.
6. Grupa de filtre Rendering. A415. A plică filtrele la
7. Filtre de stilizare. Filtre de micşorarea rezoluţiei
textură. Filtre de bifare.
imaginii.
8. Filtre de adăugare a
’’zgom otului”.
A416. A plică filtrele la
9. Filtre artistice eschiz. denaturarea imaginii.
10. A lte filtre: la comandă, A417. A plică filtrele de
maximum, minimum, textură.
deplasare, contrast color. A418. A plică filtrele de
adăugare şi diminuare a
zgomotului.
A419. A plică filtre
artistice.
A420. Selectează o
porţiune de im agine cu
ajutorul filtrului Extract.
Redactarea textuală
55
alte straturi.
UC45. Utilizarea elem entelor 1. Esenţa graficii vectoriale. A432. Identifică esenţa
graficii vectoriale. 2. Aplicaţii de creare şi graficii vectoriale.
prelucrare a imaginilor A433. Identifică
vectoriale.
aplicaţiile de grafică
3. Elem entele de grafică
vectorială.
vectorială: linia, forma.
4. Interfaţa aplicaţiei de grafică A434. Identifică
vectorială. elem entele interfeţei
5. Utilizarea instrumentelor la aplicaţiei de grafică
desenarea liniilor, contururilor, vectorială.
formelor A435. A plică
6. Formatarea liniilor, curbelor,
instrumentele de creare a
spiralelor, plaselor.
7. Obiecte. Crearea formelor linilor, curbelor.
vectoriale. M odificarea A436. A plică
formelor vectoriale. instrumentele de creare a
8. Gruparea şi degruparea contururilor.
formelor. A437. A plică
9. Straturi. Lucrul cu straturi.
instrumentele de creare a
10. Culori, umplerea cu o
formelor standard.
culoare, transparenţa
straturilor. A438. Crează şi
utilizează obiectelor
vectoriale.
A439. U m ple form ele cu
culori, textură şi
şabloane.
A440. Crează şi
utilizează straturilor.
A441. Inserează,
prelucrează caracterele.
A442. U tilizează
facilităţile de reuniune a
formelor.
A443. Adminstrează
culorile.
A444. Stabileşte gradele
de transparenţă a
straturilor.
2. Crearea imaginii.
56
3. Selectarea porţiunilor din im agine şi efectuarea operaţiilor cu ele.
10. Stabilirea diapazonului de culori pentru o im agine combinând balanţa culorilor şi curbele
culorilor.
57
În funcţie de resursele materiale disponibile (laboratoare, calculatoare personale ce pot fi
asamblate/dezasamblate, unităţi periferice ce pot fi instalate/dezinstalate, echipamente ale
reţelelor de calculatoare ce pot fi configurate/reconfigurate, truse de unelte, aparate de măsură,
consum abile, produse-program ce pot fi instalate şi/sau reconfigurate etc.), se vor organiza
lucrări practice (lecţii practice, lucrări de laborator, activităţi în centrele de întreţinere preventivă
şi depanarea calculatoarelor).
În activităţile practice si lucrările de laborator, accentul se va pune pe îndeplinirea cu exactitate
şi la timp a sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări nu
numai dezvoltarea abilităţilor individuale, dar şi a celor de lucru în echipă, fiind planificate
pentru fiecare unitate de învăţare.
58
evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. A ceste instrumente se
utilizează atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de către elevi. Evaluarea
în baza proiectului este parte integrantă a învăţării bazate pe proiect. A cesta poate fi folosit
pentru a asigura faptul că elevii au o activitate mai largă, nu numai în sala de clasă, dar şi în afara
ei. Pentru a m axim iza rezultatele elevilor, proiectele trebuie să se bazeze pe tematici, probleme
sau situaţii din viaţa/comunitatea lor astfel, proiectele capătă validitate. Proiectele pot fi realizate
independent sau în grup şi pot solicita elevilor să se angajeze în procesul de luare a deciziilor
privind m etodele de elaborare a produsului, instrumentele de lucru, activităţi de investigare şi
rezolvare a sarcinilor ca parte a proiectului şi evident m etodele de prezentare a proiectului.
Evaluarea portofoliului - un portofoliu este o colectare sistematică şi cumulativă a materialelor
produse de către elev ca dovadă a eforturilor şi a competenţei sale. Elevul selectează materialele
pentru a fi incluse în portofoliu, realizează m ateriale/secvenţe şi explică relevanţa conţinutului
acestuia. Portofoliul poate fi adaptat nevoilor şi capacităţilor în evoluţie ale elevului,
programului de formare profesională şi contextelor educaţionale.
Parametri tehnici minimi ale calculatorului Procesor: 2,2 GHz dual cores
M em orie operativă: 8 GB
Unitate de stocare: 250 GB
M onitor - size: 2 2 ’’
Rezoluţie: 1366 x 768
Network: Ethernet, 100 M bit/s
Placa grafică : 1 GB memoria video
Software W indow 10
M icrosoft O ffice
OpenGL D iv X v.9
Photoshop CS6, CS5
CorelDRAW X5
W indow s M ovie Maker
M icrosoft Image Com posite Editor
Leaw o V ideo Converter
1. Grindei L., Orza B., V laicu A. Tehnologii m ultimedia Ediţia a treia, Iaşi: BO NITAS,
2005. - 727 p.
2. Birotica si tehnici multimedia, CD-resursa electronica, Editura Universitatii din
Bucureşti, 2003
3. Анастасия Аверина - Photoshop CS6. Учимся на практике - 2013
4. Гэри Дэвид Баутон - CorelDRAW X5. Официальное руководство - В подлиннике -
2012
59
5. Д. Фуллер, М. Финков - Photoshop. П олное руководство. Официальная русская
версия - 2017
6. Обручев В. (ред.) - Adobe Photoshop CS6. (Официальный учебный курс) - 2013
7. Панюкова Т.А. - GIMP и Adobe Photoshop(У чебное пособие) - 2010
8. http://lectii-photoshop.com
9. http://avchiru.ro/cs5.pdf
10. http://product.corel.com /help/C orelDR AW /540229932/M ain/EN/User-
Guide/CorelD RA W -X 7
11. 50 + HTM L A N IM A TIO N exam ples Like flash animation.
https://w ww .freshdesignw eb.com /exam ples-htm l5-anim ation
12. Exem ple de desen a elem entelor în HTML5.
http://w w w .w 3schools.com /htm l/htm l5 canvas.asp
13. Tutorial - Introducere în Canvas, 7 aplicaţii creative în Canvas, Codrin Pavel. http://ctrl-
d.ro/tutoriale/html5-introducere-in-canvas/ http://ctrl-d.ro/inspiratie/html5-7-aplicatii-
creative-in-canvas/
14. Tutorial - Exem ple animaţii. http://www.htm l5canvastutorials.com /
15. Tutorial - Canvas în HTM L5, Curbele bezier, Rom an- Raducu Vasile. http://www.e-
learn.ro/tutorial/htm l/desenarea-curbelor-incanvas/172/2/551.htm
16. Prezentare - HTM L5 Animaţii 2D , Tudor adrian, 2014.
https://prezi.com /s7lq85yr pmm/html5 -2d/
17. Creating a Sim ple HTML5 Canvas Animation, 2014.
https://www.kirupa.com /htm l5/creating sim ple html5 canvas animation.htm
Nr. de ore
Nr.
Unităti de învăţare Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
60
3. Aplicaţii de navigare în reţea 4 4 8
4. Servicii internet 2 2 4
Total 24 24 48
61
decisivi în alegerea unui
abonament de Internet
(viteza, costul).
A454. Configurează
sistemul de operare
pentru stabilirea legăturii
cu un provider.
Servicii internet
б2
A469. Filtrează grupurile
de ştiri (newsgroup).
A470. Identifică site-
urile FTP cu fişiere
pentru copiere.
A471. U tilizează bloguri.
A472. Crează şi
gestionează forumuri.
A473. U tilizează
cârdurile de credit pe
Internet.
63
A482. V izualizează
pagini web.
A483. M odifică
orientarea paginii web
(landscape, portrait).
A484. Schimbă
marginile unei pagini
web.
A485. A lege opţiunile de
imprimare (întreaga
pagină, anumite pagini,
anumite porţiuni, text
selectat, număr de copii)
şi printarea.
65
globale. - certificat digital; A508. Explică termenul
- criptare a datelor; de site web protejat
- malware; (utilizează username şi
- date personale;
parolă).
- firewall;
A509. Explică termenii:
- cookie.
certificat digital, criptare
a datelor şi utilizarea
acestora.
A510. Identifică
principalele tipuri de
malware: virus, vierme,
troian, spyware.
A511. Protejează cardul
de credit pe Internet.
A512. U tilizează
firewall-ul pentru
blocarea aplicaţiilor
nedorite.
A513. D ezactivează
cookie-urile, din setările
browser-ului web folosit.
A514. A plică măsuri
pentru confidenţialitate
de pe reţelele de
socializare.
7.3.Lucrărilepractice recomandate
67
În funcţie de resursele materiale disponibile (laboratoare, calculatoare personale ce pot fi
asamblate/dezasamblate, unităţi periferice ce pot fi instalate/dezinstalate, echipamente ale
reţelelor de calculatoare ce pot fi configurate/reconfigurate, truse de unelte, aparate de măsură,
consum abile, produse-program ce pot fi instalate şi/sau reconfigurate etc.), se vor organiza
lucrări practice (lecţii practice, lucrări de laborator, activităţi în centrele de întreţinere preventivă
şi depanarea calculatoarelor).
În activităţile practice, accentul se va pune pe îndeplinirea cu exactitate şi la timp a sarcinilor de
lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări nu numai dezvoltarea
abilităţilor individuale, dar şi a celor de lucru în echipă.
Pentru desfăşurarea lecţiilor teoretice şi a celor practice, se recomandă utilizarea cursului de
lecţii şi lucrărilor de laborator prevăzute în cursul IT Essentials din cadrul programelor de
instruire CISCO N etworking Academ y. Elevii vor fi în prealabil înrolaţi în grupe pe platforma
ww w.netacad.com şi astfel în procesul de instruire fiecare elev va avea acces la resursele
cursului.
Lucrările de laborator sunt planificate pentru fiecare unitate de învăţare integrat fiind cursului
IT Essentials. Conţinutul sarcinilor din lucrările de laborator sunt prevăzute cu diverse tipuri de
materiale didactice. La lecţiile practice elevii îşi formează deprinderi şi dexterităţi de utilizare a
echipamentelor de birotică prin simularea virtuală. Lucrările de laborator propuse se efectuează
în timp real şi cu m ijloace (accesorii virtuale) analoage celor reale din laboratorul de informatică
din instituţia de învăţământ. Toate lucrările virtuale propuse, fără excepţie, au un caracter
aplicativ şi asigură simularea şi efectuarea în timp real a sarcinilor practice inclusiv şi a celor
care sunt mai greu de realizat în condiţiile unui laborator şcolar, din m otive tehnice sau
financiare. În laboratorul virtual elevii pot interveni cu uşurinţă, activitatea virtuală fiind posibil
de lansat sau întrerupt, după necesitate. Procesul virtual poate fi repetat de câte ori este nevoie,
pentru realizarea cu succes a acestuia. Laboratorul virtual este de un real folos pentru
autoinstruire şi prin intermediul învăţământului la distanţă, inclusiv pentru elevii cu necesităţi
fizice speciale.
б9
Software Sistemul de operare W indow s 7 şi W indow s 10.
C isco Packet Tracer
Hardware Routere
Switch-uri
D ispozitive multifuncţionale de reţea
Hub-uri
Patch panel
https://www.slideshare.net/elailiesi/ghid-pentru-utilizarea-calculatorului-si-a-internetului
facebook- ghid-practi c
10. C isco Networking Academ y. IT Essentials: PC Hardware and Software. Curs de lecţii
70
8.1. Repartizarea orientativă a orelor p e unităţi de învăţare
Nr. de ore
Nr.
U nităti de învăţare
5 ? Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
UC56. Formatarea elem entelor 1. Etichete pentru formatarea A523. Crează titluri în
documentului Web. titlului, paragrafelor, rândurilor pagină.
şi atributele specifice lor. A524. Distanţează
2. Paragrafe pre-formatate.
rânduri în pagină.
3. Etichete de formatare a
textului şi atributele lor.
A525. Crează şi
4. Caractere speciale şi inserează paragrafe şi
simboluri. linii orizontale.
A526. Schimbă aspectul
şi stilul textului.
A527. Inserează
caractere speciale şi
simboluri.
A528. A plică stilur fizice
şi logice pentru caractere.
72
relativă/absolută a
imaginii.
A540. Stabileşte
chenarul imaginii din
pagina web.
A541. Stabileşte
dim ensiunile im aginilor
din pagina web.
A542. A liniază imagini
în pagina web.
A543. A liniază textul în
jurul unei imagini din
pagina web.
A544. Stabileşte textul
de alternare pentru
im agine din pagina web.
A545. Foloseşte imagini
ca referinţe.
A546. Foloseşte imagini
de tip client.
A547. U tilizează imagini
ca fundal.
UC60. Utilizarea filtrelor grafice în 1. Tipuri de filtre grafice. A548. Identifică tipul
documetul Web. 2. Operaţii cu filtre. filtrului.
A549. Inserează filtre
grafice.
73
UC63. Utilizarea formularelor în 1. Noţiuni generale despre A557. Proiectează
documente Web. formulare: formulare.
- Crearea; A558. Crează formulare.
- Tipuri;
A559. Inserează
- Atribute;
controale de tip
- Elemente.
2. Controale. <INPU T> într-un
formular.
A560. D efineşte
formulare în paginile
Web.
A561. U tilizează atribute
pentru marcajul <form>.
A562. Inserează
elem ente de control ale
formularelor.
74
speciale în docum ente Web. limbajul java şi javascript. uri şi script-uri în
2. Noţiuni generale de docum ente web.
multimedia şi plugin-uri: A573. Adaugă informaţii
- Formatul fişierelor multimedia pe pagini
multimedia ce conţin web.
sunete; A574. Foloseşte plugin
- Formatul fişierelor uri şi extensii.
multimedia ce conţin A575. Inserează
video; elem ente speciale.
- M etode de inserare a A576. Selectează
unor sunete şi video într-o formate de fişiere audio
pagină web. şi video utilizabile în
3. Plugin-uri. Extensii. paginile web.
4. Elem ente speciale. A577. Inserează fişiere
5. M eta-Elemente. video într-o pagină web.
6. Comentarii. A578. Inserează fişiere
audio într-o pagină web.
75
Tematica recomandată a lucrărilor de laborator, lecţii practice, activităţi în ateliere:
78
8.7 Referinţe bibliografice
Nr. de ore
Nr.
U nităti de învăţare Instruire Instruire
crt. Total
teoretică practică
Total 36 12 48
79
locul de muncă cu colegi şi profesională tonului de vorbire cu
utilizatorii sistem elor de calcul. - cultura vorbirii cu colegi; colegii şi utilizatorii
- cultura vorbirii cu sistem elor de calcul.
clienţii; A589. A plică critica
- critică constructivă. constructivă în relaţiile cu
2. Etică şi soluţionarea colegii de muncă şi
conflictelor: utilizatorii sistem elor de
- cauzele conflictelor; calcul.
- modalităţi de soluţionare; A590. Identifică
- reguli de soluţionare a posibilele conflicte la
conflictelor. locul de muncă şi cu
3. Colectivul de muncă utilizatorii sistem elor de
- aprecierea climatului calcul.
sociologic; A591. Aplică
- adaptarea la locul nou de modalităţile de
munca. soluţionare a conflictelor.
4. Politici ale companiilor IT. A592. Foloseşte regulele
5. Documentarea discuţiei cu de soluţionare a
utilizatorii sistem elor de calcul. conflictelor.
A593. D escrie politicile
de bază a unei companii
IT.
A594. A plică regulile
politicii companiei în
relaţii cu clienţii.
A595. A plică regulile
politicii companiei în
relaţia cu angajaţii.
A596. Întocm eşte actele
necesare operaţiunilor
efectuate.
Programe maliţioase
81
UC72. Managementul politicii de 1. Conceptul şi rolul politicii de A615. D escrie rolul
securitate în sistem e operaţionale. securitate într-un sistem de politicii de securitate a
operare. unui sistem de calcul.
2. Standardele, norm ele şi A616. D escrie
procedurile de securitate a standardele, norm ele şi
politicii în sistem de operare. procedurile de securitate.
3. Controlul accesului în A617. A ccesează
sistemul de operare. controlul la acces în
4. Configurarea politicii de sistem e de operare.
securitate: A618. A ccesează politica
- Conturile utilizatorilor; de securitate a
- Setările de securitate a calculatorului.
fiecărui cont. A619. Configurează
5. Setări de securitate a politicii politica de securitate într-
locale. un sistem de operare.
6. Managementul Utilizatorilor A620. Crearea şi
M anagementul contului; gestionarea conturilor de
Managementul utilizator.
utilizatorilor şi grupurilor A621. Configurează
locale. parametrii de securitate
7. Documentarea rezultatelor într-un sistem de calcul.
privind managementul. A622. Administrează
politicilor de securitate în parolele utilizatorilor.
sistem e operaţionale. A623. G estionează
politica de securitate a
sistemului de calcul.
A624. Efectuează
exportul politicii de
securitate la mai multe
calculatoare.
A625. Actualizează
politici de securitate într-
un sistem de calcul.
A626. Întocm eşte actele
necesare operaţiunilor
efectuate.
83
- H use de protecţie; echipamentului de
- Semnalizare cu senzori de securitate.
mişcare; A644. Identifică părţile
- M onitorizare video. com ponente a unui sistem
5. Combinarea potrivită a de monitorizare video.
caracteristicilor de securitate. A645. D escrie paşii de
mentenanţă a unui sistem
de monitorizare video.
A646. Identifică criteriile
de compatibilitate între
diferite echipamente de
securizare a tehnicii de
calcul.
A647. Întocm eşte actele
necesare operaţiunilor
efectuate.
85
deprinderile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de muncă şi, mai ales, capacitatea elevului
de a obţine rezultatele practice aşteptate.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale. Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a
elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
item ilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonom iilor lui B loom (com ponenta
cognitivă), D ave (com ponenta psihom otorie) şi Krathwohl (com ponenta afectivă). Pentru a
eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va aduce la
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalităţi: observarea comportamentului
elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia, prezentarea proiectelor
individuale de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele didactice informează elevul
despre nivelul de performanţă; îl m otivează să se im plice în dobândirea competenţelor
profesionale.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
Metode de evaluare. Există multe m etode potenţial disponibile de evaluare a aptitudinilor,
abilităţilor, cunoştinţelor şi a înţelegerii materiei de către elevi, din perspectiva gândirii critice.
A cestea includ evaluare asistată de calculator, evaluarea în baza testelor, evaluarea reciprocă,
evaluarea în baza proiectului, evaluarea portofoliului, etc. Observarea sistematică a activităţilor
şi a comportamentului elevilor este o metodă utilă şi eficientă în obţinerea de informaţii
relevante asupra activităţii elevilor si, din perspectiva capacităţii lor de acţiune, relaţionare şi
abilităţilor de care dispun elevii. Profesorul aplicând acest tip de observaţie participativă trebuie
să utilizeze un instrumentar adecvat obiectului observării, care constă din următoarele: fişa de
evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. A ceste instrumente se
utilizează atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de către elevi. Evaluarea
în baza proiectului este parte integrantă a învăţării bazate pe proiect. A cesta poate fi folosit
pentru a asigura faptul că elevii au o activitate mai largă, nu numai în sala de clasă, dar şi în afara
ei. Pentru a m axim iza rezultatele elevilor, proiectele trebuie să se bazeze pe tematici, probleme
sau situaţii din viaţa/comunitatea lor astfel, proiectele capătă validitate. Proiectele pot fi realizate
independent sau în grup şi pot solicita elevilor să se angajeze în procesul de luare a deciziilor
privind m etodele de elaborare a produsului, instrumentele de lucru, activităţi de investigare şi
rezolvare a sarcinilor ca parte a proiectului şi evident m etodele de prezentare a proiectului.
Evaluarea portofoliului - un portofoliu este o colectare sistematică şi cumulativă a materialelor
produse de către elev ca dovadă a eforturilor şi a competenţei sale. Elevul selectează materialele
pentru a fi incluse în portofoliu, realizează m ateriale/secvenţe şi explică relevanţa conţinutului
acestuia. Portofoliul poate fi adaptat nevoilor şi capacităţilor în evoluţie ale elevului,
programului de formare profesională şi contextelor educaţionale.
86
9.6 Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studii
2. Şerb A., Baron C., Isăilă N ., Securitatea informatică în societatea informaţională, Bucureşti:
3. Nastasiu B., Principii etice în informatică, Lucrare de seminar, Universitatea “Al.Ioan Cuza”
87
VI. Specificaţii metodologice
88
poate fi o schiţă, o prezentare, o culegere tematică-informaţională despre părţi componente, un
album cu imagini etc.
În funcţie de resursele materiale disponibile (laboratoare, calculatoare personale ce pot fi
asamblate/dezasamblate, unităţi periferice ce pot fi instalate/dezinstalate, echipamente ale
reţelelor de calculatoare ce pot fi configurate/reconfigurate, truse de unelte, aparate de măsură,
consum abile, produse-program ce pot fi instalate şi/sau reconfigurate etc.), se vor organiza
lucrări practice (lecţii practice, lucrări de laborator, activităţi în centrele de întreţinere preventivă
şi depanarea calculatoarelor).
În activităţile practice, accentul se va pune pe îndeplinirea cu exactitate şi la timp a sarcinilor de
lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări nu numai dezvoltarea
abilităţilor individuale, dar şi a celor de lucru în echipă.
Pentru desfăşurarea lecţiilor teoretice şi a celor practice, se recomandă utilizarea cursului de
lecţii şi lucrărilor de laborator prevăzute în cursul IT Essentials din cadrul programelor de
instruire CISCO N etworking Academ y. Elevii vor fi în prealabil înrolaţi în grupe pe platforma
ww w.netacad.com şi astfel în procesul de instruire fiecare elev va avea acces la resursele
cursului.
Lucrările de laborator sunt planificate pentru fiecare unitate de învăţare integrat fiind cursului
IT Essentials. Conţinutul sarcinilor din lucrările de laborator sunt prevăzute cu diverse tipuri de
materiale didactice. La lecţiile practice elevii îşi formează deprinderi şi dexterităţi de utilizare a
resurselor hard şi soft prin simularea virtuală. Lucrările de laborator propuse se efectuează în
timp real şi cu m ijloace (accesorii virtuale) analoage celor reale din laboratorul de informatică
din instituţia de învăţământ. Toate lucrările virtuale propuse, fără excepţie, au un caracter
aplicativ şi asigură simularea şi efectuarea în timp real a sarcinilor practice inclusiv şi a celor
care sunt mai greu de realizat în condiţiile unui laborator şcolar, din m otive tehnice sau
financiare. În laboratorul virtual elevii pot interveni cu uşurinţă, activitatea virtuală fiind posibil
de lansat sau întrerupt, după necesitate. Procesul virtual poate fi repetat de câte ori este nevoie,
pentru realizarea cu succes a acestuia. Laboratorul virtual este de un real folos pentru
autoinstruire şi prin intermediul învăţământului la distanţă, inclusiv pentru elevii cu necesităţi
fizice speciale.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale. Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a
elevilor, sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
item ilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonom iilor lui B loom (com ponenta
cognitivă), D ave (com ponenta psihom otorie) şi Krathwohl (com ponenta afectivă). Pentru a
eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va aduce la
cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi
condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
89
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalităţi: observarea comportamentului
elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia, prezentarea proiectelor
individuale de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele didactice inform ează elevul
despre nivelul de performanţă; îl m otivează să se im plice în dobândirea competenţelor
profesionale.
Evaluarea sumativă se va realiza la finele modulului în baza simulării în laborator a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
Metode de evaluare. Există multe m etode potenţial disponibile de evaluare a aptitudinilor,
abilităţilor, cunoştinţelor şi a înţelegerii materiei de către elevi, din perspectiva gândirii critice.
A cestea includ evaluare asistată de calculator, evaluarea în baza testelor, evaluarea reciprocă,
evaluarea în baza proiectului, evaluarea portofoliului, etc. Observarea sistematică a activităţilor
şi a comportamentului elevilor este o metodă utilă şi eficientă în obţinerea de informaţii
relevante asupra activităţii elevilor si, din perspectiva capacităţii lor de acţiune, relaţionare şi
abilităţilor de care dispun elevii. Profesorul aplicând acest tip de observaţie participativă trebuie
să utilizeze un instrumentar adecvat obiectului observării, care constă din următoarele: fişa de
evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. A ceste instrumente se
utilizează atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de către elevi. Atât
metoda observării directe cât şi cea a simulării necesită un instrument de evaluare de tip fişă care
conţine activităţile pe care ne aşteptăm să le realizeze o persoană pe parcursul unei secvenţe de
muncă bine definită. Evaluarea în baza proiectului este parte integrantă a învăţării bazate pe
proiect. A cesta poate fi folosit pentru a asigura faptul că elevii au o activitate mai largă, nu
numai în sala de clasă, dar şi în afara ei. Pentru a m axim iza rezultatele elevilor, proiectele trebuie
să se bazeze pe tematici, probleme sau situaţii din viaţa/comunitatea lor astfel, proiectele capătă
validitate. Proiectele pot fi realizate independent sau în grup şi pot solicita elevilor să se angajeze
în procesul de luare a deciziilor privind m etodele de elaborare a produsului, instrumentele de
lucru, activităţi de investigare şi rezolvare a sarcinilor ca parte a proiectului şi evident m etodele
de prezentare a proiectului. Evaluarea portofoliului - un portofoliu este o colectare sistematică şi
cumulativă a materialelor produse de către elev ca dovadă a eforturilor şi a competenţei sale.
Elevul selectează materialele pentru a fi incluse în portofoliu, realizează m ateriale/secvenţe şi
explică relevanţa conţinutului acestuia. Portofoliul poate fi adaptat nevoilor şi capacităţilor în
evoluţie ale elevului, programului de formare profesională şi contextelor educaţionale.
Metodele complementare de evaluare reprezintă instrumente suplimentare, nestandardizate,
de evaluare dispunând de forme specifice cum ar fi: referatul, portofoliul, proiectul, observarea
sistematică a activităţii elevului şi autoevaluarea. M etodele complementare realizează actul
evaluării în strânsă legătură cu procesul educativ, prin întrepătrundere cu etapele acestuia,
urmărind în special capacităţile cognitive superioare, m otivaţiile şi atitudinea elevului în
demersul educaţional. M etodele alternative de evaluare se caracterizează prin următoarele:
- capacitatea de a transforma relaţia profesor-elev inducând un climat de colaborare şi
parteneriat;
- posibilitatea transformării procesului de evaluare prin înlocuirea tendinţei de a corecta şi
sancţiona prin aceea de a soluţiona erorile semnalate;
90
- posibilitatea de a deprinde elevul cu m ecanism ele de autocorectare şi autoeducare necesare
şi în procesul de integrare socială;
- utilizarea mai amplă a tehnicilor şi m ijloacelor didactice;
- caracterul sumativ, realizat prin evaluarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor pe o
perioadă mai lungă de timp şi dintr-o arie mai largă;
- caracterul formativ, realizat prin valorificarea atitudinii elevului în raport cu propria sa
evaluare;
- capacitatea de a realiza o evaluare individualizată (observare sistematică);
- capacitatea de a educa spiritul de echipă prin activităţi de grup (investigaţii, proiecte);
- caracterul profund integrator realizat prin interdisciplinaritate, educare şi instruire
multilaterală.
Utilizarea competentă a instrumentelor şi a form elor de evaluare este o premisă atât a
obţinerii unor informaţii relevante privind calitatea actului didactic, cât şi o pârghie
m otivaţională a învăţării. Accentul se va pune pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecţii.
Profesorul trebuie să conştientizeze că succesul lecţiei este în funcţie de nivelul de atingere de
către elevi a obiectivelor preconizate. Profesorul are libertatea să aplice acele tipuri, forme,
metode, tehnici şi instrumente de evaluare care le consideră optimale la contingentul de elevi, la
unitatea de învăţare şi etapa respectivă etc. Strategiile şi tehnologiile de evaluare vor fi corelate
cu cele propuse în curriculumul. Se vor aplica produsele şi criteriile respective de evaluare a
produselor selectate.
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent şi
corespunzător, necesar atât actorilor procesului educaţional, cât şi factorilor de decizie.
Com petenţele elevului se m anifestă prin produse concrete, care sunt analizate de către profesor
în raport cu aspectele critice stabilite pentru unitate/unităţile de competenţă pentru care este
evaluat. D ovezile de competenţă sunt informaţiile produse de elev din care rezultă că
îndeplineşte toate aspectele descrise de unitatea/unităţile de competenţă pentru care este evaluat,
respectiv deţine cunoştinţele şi abilităţile necesare.
VIII. Resurse necesare pentru desfăşurarea procesului de studii
Parametri tehnici minimi ale calculatorului Procesor: 1,4 GHz dual cores
M em orie operativă: 4 GB
91
de tip Laptop Unitate de stocare: 320 GB
Screen size: 15,6’’
Rezoluţie: 1366 x 768
Network: W ireless, 1 Gb/s
92
Lavete moi
1. Legea Republicii M oldova nr. 1515-XII din 16.06.93 privind protecţia m ediului înconjurător.
MO nr. 10 din 30.10.1993, art. 283.
2. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186 din 10.07.2008. M O nr. 143-144 din
05.08.2008, art. 587.
3. Hotărîrea Guvernului Republicii M oldova nr. 95 din 05.02.2009 pentru aprobarea unor acte
normative privind implementarea legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186XV I din 10 iulie
2008. MO nr. 34-36 din 17.02.2009, art. 138.
6. Botoşanu M ., Zavadschi V., Sacara A., C ovalenco I. informatica, manual pentru clasa a 12-a.
Epigraf, 2008.
6. Bragaru T., Reţele de calculatoare. Suport de curs, Chişinău, 2015.
Braharu G., B aze de date pentru începători. Proiectarea m odeleului relaţional.Bucureşti, 2018.
7. Bruce H. R eţele de calculatoare. Ghidul începătorului. Bucureşti: Rosetti Educaţional, 2006.
456 p. 10.
19. Niţă A ., Popescu C. ş.a. Informatică şi TIC. Bucureşti: Corint Logistic, 2017.
23. Rădescu R., Echipamente şi protocoale de com unicaţie interne. Bucureşti: Matrix Rom,
2003.
24. Rusu I., Grosu V., N edelcu B. B aze de date. Îndrumar de laborator. M ediul Oracle. Ediţia a
Il-a, 2016.
25. Serb A ., Arhitectura şi structura calculatoarelor. Editura: Pro Universitaria, 2011.
26. Serb A., Baron C., Isăilă N ., Securitatea informatică în societatea informaţională, Bucureşti:
27. C isco Networking Academ y. IT Essentials: PC Hardware and Software. IT Essentials Data
28. C isco N etworking Academ y. IT Essentials: PC Hardware and Software. Curs de lecţii
Resurse electronice:
5. Nastasiu B., Principii etice în informatică, Lucrare de seminar, Universitatea “Al.Ioan Cuza”
6. Compendiu de resurse bibliografice în format PDF. R egim de a ccess: https: //elibrary.ceiti .md
8. Office-Learning.ro Curs A ccess 2016 începător. Crearea unei baze de datede la zero. Tutorial
94
9. Ghid. R egim de access:
X7
10. 50 + HTM L A N IM A TIO N exam ples Like flash animation. Regim de access:
11. Exem ple de desen a elem entelor în HTM L5. Regim de access:
12. Tutorial - Introducere în Canvas, 7 aplicaţii creative în Canvas, Codrin Pavel. R egim de
7-aplicatii-creative-in-canvas/
14. Tutorial - Canvas în HTM L5, Curbele bezier, Roman- Raducu Vasile. Regim de access:
http://www.e-learn.ro/tutorial/htm l/desenarea-curbelor-incanvas/172/2/551.htm
15. Creating a Sim ple HTML5 Canvas Animation, 2014. Regim de access:
https://www.slideshare.net/elailiesi/ghid-pentru-utilizarea-calculatorului-si-a-internetului
95