Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)
Dumnezeu să binecuvânteze
România!

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME LA:
Curente culturale/ literare:
orientări avangardiste
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII
1 Prof. IOAN HAPCA
•Un preambul necesar, cu date importante

După primul război mondial se produce o efervescenţă în

toate domeniile vieţii: politic, economic, social, cultural
etc.
Apar reviste literare, peste 300, cum sunt: Sburătorul,
Viaţa Românească, Gândirea, Contimporanul,
Bilete de papagal etc., de diverse orientări culturale:
moderniste, tradiţionale, avangardiste.
La Sburătorul se preconiza modernizarea literaturii în
gruparea condusă de Eugen Lovinescu şi unde sunt
lansaţi tineri scriitori: Ion Barbu, Camil Petrescu, G.
Călinescu etc.
La Gândirea, condusă, la început, de Cezar Petrescu
şi apoi de Nichifor Crainic, se cultivă tradiţionalismul
prin promovarea lui: Lucian Blaga, Adrian Maniu,
Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Tudor Vianu etc.
2 Prof. IOAN HAPCA
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 „La Sburătorul se preconiza
modernizarea literaturii în gruparea
3 condusă de Eugen Lovinescu…”
Prof. IOAN HAPCA
 Sunt lansaţi tineri scriitori: Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu .

Camil Petrescu George Călinescu

4Cezar Petrescu Nichifor Crainic Lucian Blaga

Prof. IOAN HAPCA
•Un preambul necesar, cu date importante

La „Contimporanul” şi alte publicaţii de

avangardă sunt cultivate curente nonconformiste
ca: dadaismul, constructivismul, suprarealismul
etc. cu participarea lui Marcel Iancu, Tudor
Arghezi, Ion Barbu, Ilarie Voronca, Barbu
Fundoianu, Aurel Baranga, Geo Bogza etc.
Tudor Arghezi (1880-1967) scrie proză (tablete,
reportaje, romane) şi versuri: Cuvinte potrivite
(1927), Flori de mucigai, Versuri de seară,
Una sută poeme, 1907 – Peizaje, Cântare omului,
Stihuri pestriţe, Ritmuri etc. Poezia lui Arghezi
ilustrează arta poetică expusă în Testament cu
consecvenţă, înaltă valoare artistică, expresiv etc.
5 Prof. IOAN HAPCA
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 Tudor Arghezi Marcel Iancu Ilarie Voronca
Personalități
din curente
literare
nonconformiste

6 Prof. IOANAurel
Barbu Fundoianu HAPCA Baranga Geo Bogza
 Contextul istoric românesc
În perioada de până la Primul Război Mondial,
în timpul domniei regelui Carol I, s-a petrecut o
transformare radicală a societăţii româneşti, ale
cărei norme democratice nu se vor mai schimba
în deceniile trei şi patru ale secolului al XX-lea,
chiar dacă vor apărea noi legi, reforme şi partide
politice.
Modernizarea în societate a avut ca reflex
modernismul în literatură.
Literatura română interbelică se caracterizează
prin două tendinţe majore: modernismul şi
tradiţionalismul.
Termenii au fost introduşi în vocabularul istoriei
literare de criticul E. Lovinescu, deşi circulaseră
şi7 mai înainte. CLICK/ENTER
Prof. IOAN HAPCA , după citirea ultimului cuvânt!
Discurs despre avangardă
SCURT ISTORIC (PREZENTARE SINTETICĂ)
Avangarda este o mişcare artistică specifică primelor
decenii ale secolului al XX-lea, care îşi propune să
impună noi forme de expresie în dauna celor
tradiţionale, considerate a fi depăşite.
Avangarda – afirma Eugen Ionescu într-un „Discurs
despre avangardă” – ar fi deci un fenomen artistic şi
cultural precursor: ceea ce ar corespunde sensului
literal al cuvântului. Ea ar fi un fel de pre-stil,
conştientizarea şi dirijarea unei schimbări care trebuia
să se impună în cele din urmă, o schimbare care trebuie
într-adevăr să schimbe totul, [...] Prefer să definesc
avangarda în termeni de opoziţie şi de ruptură. În timp
ce majoritatea scriitorilor, a artiştilor, a gânditorilor
îşi închipuie că sunt ai vremii lor, autorul rebel e
conştient că este împotriva timpului său.
8 CLICK/ENTER, după citirea
Prof. IOAN ultimului cuvânt!
HAPCA
 Precursori ai mişcării europene
Între artiştii care pot fi consideraţi precursori ai mişcării europene
de avangardă se numără doi scriitori francezi, poetul Conde de
Lautréamont, autorul unui insolit şi „scandalos” poem,
„Cântecele lui Maldoror” (1869), şi dramaturgul Alfred
Jarry, scriitor afiliat, într-o oarecare măsură, mişcării simboliste
de la sfârşitul veacului, autorul unei tetralogii, Ubu rege, Ubu
încornorat, Ubu înlănţuit şi Ubu pe colină (1896 - 1901), în
care artiştii de avangardă, mai cu scamă suprarealiştii, vor vedea
un precursor.
Începutul secolului al XX-lea lărgeşte sfera de manifestare a
mişcării. În artele plastice avangarda se manifestă în pictura
fauvistă (din fr. fauve – „fiară”) a lui Henri Matisse, André
Derain sau Raoul Dufy, ale căror tablouri se remarcă prin
violenţă coloristică şi stilizare. Pictorul spaniol Pablo Picasso,
prin tabloul său „Domnişoarele din Avignon” (1907), este
considerat iniţiatorul picturii cubiste, care se distinge prin
caracterul geometrizat al desenului şi prin importanţa tot mai
redusă acordată perspectivei. Îl vor urma Georges Braque,
9
Fernand Leger, Juan Gris ş.a.HAPCA
Prof. IOAN CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 Lautréamont Alfred Jarry Henri Matisse André Derain

10
Raoul Dufy Pablo Picasso
Prof. IOANGeorges
HAPCA Braque Fernand Leger
 Precursori ai mişcării europene
Referindu-se la pictura cubistă, poetul Guillaume Apollinaire
afirma că geometria e cuprinsă în artele plastice aşa cum
gramatica se cuprinde în arta scrisului.
În anul 1909, italianul F.T. Marinetti publică primul manifest
futurist (de la it. Il futuro - „viitorul”) în care poetul exaltă epoca
modernă, energia, vitalismul. „Un automobil de curse - afirma el -
este mai frumos decât „Victoria din Samotrace”.
Din acest moment, manifestul va fi cultivat în mod deosebit de
mişcarea de avangardă, devenind principalul mod al artiştilor de
a-şi face cunoscute ideile.
Mişcarea futuristă se va extinde şi în artele
plastice, în cinematografie, în modă chiar.
În anul 1910 rusul Wassily Kandinsky pictează prima acuarelă
abstractă, în care îşi propune să nu se mai inspire în niciun fel din
realitatea înconjurătoare, ci să pună în prim-plan rigoarea
intelectuală, regula geometrică. I se vor alătura olandezii Piet
Mondrian şi Theo Van Doesburg, cel din urmă fiind şi poet,
11
arhitect şi critic de artă. CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Precursori ai mişcării europene
Din acelaşi an, la Berlin mai întâi, începe să se manifeste, în literatură, în
cinematografie, în arte plastice, expresionismul, ai cărui adepţi considerau că
este necesar să extragă din viaţă inspirația creatoare şi că opera de artă se
naşte din transpunerea totală a ideii personale în lucrare.
Între iniţiatori se numără pictorii Ernst Ludwig Kirchner,
Emil Nolde şi Otto Miller, cărora li se vor alătura Edvard
Munch, James Ensor, Georges Rouault ş.a.
În Rusia, debutează poeţii Osip Mandelştam, Anna
Ahmatova şi Vladimir Maiakovski.
În 1916, la Zürich, românul Tristan Tzara iniţiază un nou
curent, numit, prin hazard, dadaism (Cuvântul dada l-am găsit din
întâmplare în dicţionarul Larousse, va mărturisi Tzara), poate cea mai
violent-negatoare direcţie a avangardei. Dada s-a născut dintr-o revoltă care
era pe atunci comună tuturor tinerilor, o revoltă care cerea o adeziune
completă a individului la necesităţile naturii sale, fără referiri la istorie,
logică, morala comună. Onoarea, Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea,
Frăţia şi atâtea alte noţiuni corespunzătoare unor necesităţi umane, din care
însă nu mai subzistau decât nişte convenţii scheletice, pentru că fuseseră
golite de conţinutul lor iniţial.
Mişcarea „moare” în 1922, an care marchează, în Rusia, apariţia unui nou
12 constructivismul.
curent, Prof. IOAN HAPCA
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
G. Apollinaire F.T. Marinetti W. Kandinsky Piet Mondrian

13
T.V.Doesburg E.L.Kirchner
Prof. IOAN Emil
HAPCANolde Otto Miller
 Edvard Munch James Ensor Georges Rouault Osip Mandelştam

14 Ahmatova VladimirProf.
Anna Maiakovski
IOAN HAPCA Tristan Tzara
 Momentul de vârf al avangardei
artistice europene
În acelaşi an, în România, Urmuz publică primele proze, la insistenţele lui
Tudor Arghezi. Tot acum apare la Bucureşti prima revistă de avangardă,
Contimporanul, sub conducerea poetului Ion Vinea şi a pictorului Marcel
Iancu.
Doi ani mai târziu, în 1924, André Breton publică „Primul manifest al
suprarealismului”, curent definit ca automatism psihic pur, prin care ne
propunem să exprimăm fie verbal, fie în scris, fie în orice alt chip,
funcţionarea reală a gândirii.
I se vor alătura, pe rând, pictorul belgian Rene Magritte, spaniolul Salvador
Dali, românul Victor Brauner, regizorul spaniol Luis Bunuel, poeţii
francezi René Char şi Louis Aragon, românii Tristan Tzara, Ilarie
Voronca, Ştefan Roll, Geo Bogza ş.a. Este momentul de vârf al avangardei
artistice europene. Mişcarea va continua să se manifeste intens, va cuprinde
practic întreaga Europă, precum şi America de Nord, dar, în ciuda
permanentei nuanţări şi rescrieri a obiectivelor, a frondei perpetue, începe să
fie acceptată „oficial” de public.
La începutul anilor '30, în U.R.S.S. mai întâi, apoi în Germania nazistă,
mişcarea de avangardă va fi interzisă, fiind considerată fie „nepartinică”, fie
„degenerată”. Operele de artă moderne sunt scoase din muzeele germane, unele
sunt distruse, altele, vândute unor colecţionari din S.U.A.
15 CLICK/ENTER, dupăProf. IOAN
citirea HAPCA cuvânt!
ultimului
 André Breton René Magritte Salvador Dali

16Victor Brauner Luis Buñuel René Char

Prof. IOAN HAPCA Louis Aragon
 Stephan Roll V.Teodorescu Paul Păun Gellu Naum
Un al doilea val al avangardei, mai cu seamă în direcţia
suprarealismului, se va manifesta imediat după 1945, atât în
România, prin poeţi precum Virgil Teodorescu, Paul Păun şi
Gellu Naum, cât şi în restul Europei şi în America de Nord
unde în timpul războiului se refugiaseră numeroşi artişti europeni.
Ultima manifestare de anvergură a avangardei a fost „Expoziţia
internaţională a suprarealismului de la Paris”, din anul
1947, dar mişcarea suprarealistă va supravieţui cel puţin încă două
decenii.
17 Prof. IOAN HAPCA
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
* Trăsături definitorii ale mişcării de avangardă
 Principala trăsătură a avangardei artistice în perioada
începuturilor este negaţia.
 Declaraţii imperative precum Jos cu poeţii, jos zidurile..., Jos
arta..., Huoooooooo..., S-au făcut totdeauna greşeli, dar cele
mai mari greşeli sunt poemele care s-au scris... nu sunt însă
doar simple teribilisme, manifestări ale unui nihilism anarhic, ci
declaraţii programatice cuprinse în diverse manifeste artistice.
Această formă „zgomotoasă” de exprimare se va dovedi
modalitatea cea mai eficientă de răspândire a ideilor. Negaţia
tinde să depăşească totuşi adesea teritoriul esteticului şi să
devină un adevărat stil de viaţă, nonconformist, voit şocant. O
formă mai puţin agresivă, dar tot atât de eficace a negaţiei va fi
spiritul ludic. Extrema mobilitate, teama de formulă ca expresie a
nemişcării sunt alte trăsături ale avangardei. Artiştii se împotrivesc
„clasicizării”, „refuză capodopera”, „exaltă insuccesul”, tocmai pentru că neagă
tradiţia care tinde să se eternizeze prin intermediul capodoperei. Avangarda
înseamnă ruptură totală de trecut, experiment.
18 Prof. IOAN
 HAPCA
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
* Trăsături definitorii ale mişcării de avangardă
 Odată depăşită însă faza iconoclastă, pe terenul astfel eliberat
ea va contribui la apariţia unor noi formule estetice, unei noi
sensibilităţi pe care se va sprijini în bună măsură arta modernă.
Vasali visului trândav, ne trebuie suzeranitate; Ne vrem de
beton armat, acestea sunt dorinţele artiştilor de avangardă,
exprimate într-un manifest al revistei „Integral”.
 Cum însă mişcarea se va dezvolta simultan pe întreg tărâmul
artei (literatură, arte plastice, muzică, cinematografie,
arhitectură etc.), este dificil de trasat o linie precisă de
demarcaţie între diversele ei forme de manifestare.
 Principalele curente ale avangardei artistice europene,
dadaismul, cubismul, futurismul, constructivismul şi
suprarealismul se vor regăsi şi în mişcarea de avangardă din
România, care a fost, în mare măsură, sincronă cu
manifestările similare din Europa.
 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
19 Prof. IOAN HAPCA
 • Reviste şi grupări româneşti. Aplicaţii
 Prima revistă de avangardă din România a fost „Contimporanul” (1922
1932), condusă de Ion Vinea şi unde pictorul Marcel Iancu se ocupa de
prezentarea artistică. Ea a promovat iniţial un „dadaism constructiv” mai
moderat în manifestări decât al „colegilor” săi europeni, în ciuda violenţei
unui „Manifest activist către tinerime”, scris de Ion Vinea în 1924
(Jos arta, căci s-a prostituat! Poezia nu e decât un teasc de stors glanda
lacrimală a fetelor de orice vârstă; Teatrul, o reţetă pentru melancolia
negustorilor de conserve...).
 În general, constructivismul declarat al unor colaboratori, între care cei mai
cunoscuţi au fost Tristan Tzara, Stephan Roll şi Ilarie Voronca, se
suprapune peste influenţe futuriste, cubiste şi expresioniste.
 Ideile dominante au fost negarea ideii de literatură şi a oricăror constrângeri
formale, proclamarea subiectivităţii absolute a artistului, plasată în opoziţie
cu academismul anchilozat, şi dinamismul.
 Lirismul, interiorizarea, atât de apreciate de poeţii romantici şi simbolişti
sunt abolite în numele libertăţii absolute de creaţie care permite orice
abatere, atât de la estetica tradiţională, cât şi de la normele gramalicale sau
ale punctuaţiei.
 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
20 Prof. IOAN HAPCA
 • Reviste şi grupări româneşti. Aplicaţii
 Înrudite ca orientare, dar cu o viaţă mult mai scurtă decât a
„Contimporanului” au fost revistele „75 HP” (număr unic la 1 octombrie
1924) şi „Punct” (1924-1925), avându-i între colaboratori pe Ion Vinea, F,
Brunea-Fox, Ilarie Voronca şi Marcel Iancu.
 „Integral” (1925-1927) apare sub redacţia lui F. Brunea-Fox. Vor colabora,
între alţii, Ion Călugăru, Ilarie Voronca şi pictorul M.H. Maxy. Prin
paginile sale se fac auzite în România întâile ecouri ale suprarealismului.
 „unu” (1928-1932), condusă de Saşa Pană, este cu siguranţă cea mai
„zgomotoasă” dintre revistele de avangardă româneşti. Între colaboratori s-au
numărat Geo Bogza, Victor Brauner, Ion Vinea ş.a., dar idolii grupării
au fost Urmuz şi Tristan Tzara. ale căror texte au fost strânse în două
plachete, imprimate într-un tiraj limitat la editura omonimă şi care au devenit
azi rarităţi bibliofile. Orientarea revistei este apropiată de linia
suprarealismului, cu tot ceea ce presupune acesta: supremaţia visului,
imaginaţia, eliberarea expresiei umane de sub toate formele rigide, dicteul
automat.
 Alte reviste ale momentului, mai mult sau mai puţin efemere, au fost „ Urmuz”
(1928), sub direcţia lui Geo Bogza, XX- literatură europeană (1928 - 1929),
Alge (1930 - 1931). Viaţa imediată (1933 - număr unic).
21  CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 MANIFEST
de Sașa Pană
„cetitor, deparazitează-ți creierul!”
strigăt în timpan
avion
t.f.f. - radio
televiziune
76 h.p.
marinetti
breton
vinea
tzara
ribemont-dessaignes
arghezi
brâncuşi
theo van doesburg
ùraaaa ùaa ùraaaaaaaa
22 CLICK/ENTER , după
Prof. IOAN HAPCAcitirea ultimului cuvânt!
 arde maculatura bibliotecilor
a, et p. Chr. n.
1234567X9000.000.000.000.000 kg.
sau îngraşă şobolanii
scribi
apţibilduri
sterilitate
amanita muscaria
eftimihalachisme
brontozauri
hùooooooooooooooo

combină verb
abcdefghijklmnopqrstuvwxyz
— artă ritm viteză neprevăzut granit
guttenberg reînvii
23 („unu”, nr. 1, aprilie 1928)
Prof. IOAN HAPCA
 • PUNCTE DE REPER
 Nicio altă mişcare artistică românească nu a apelat atât de des la
manifeste cum a tăcut-o avangarda. Înainte de a-şi construi
„opera”, scriitorii afiliaţi diverselor curente ale mişcării au simţit
nevoia de a se delimita violent de înaintaşi.
 De aceea, fără excepţie, tonul acestor texte este vehement,
surescitat. Autorii lor, în război cu toată lumea, par a crede că se
află doar ei în posesia Adevărului şi, în numele lui, îşi propun
să deschidă noi drumuri, singurele care duc spre tărâmul artei.
 Dar dincolo de afirmaţiile patetice sau de strigătele
ameninţătoare ale unor tineri care calcă peste leşuri de şcoli şi
inşi, toate sunt în fond nişte justificări ale acelor artişti care,
respingând academismul, anchilozarea, îşi caută o cale proprie.
 Teribilismul punerii în scenă, forma voit şocantă trebuie
considerate aşadar în primul rând încercări de a atrage cu orice
preţ atenţia publicului asupra lor. De aici rezultă sintaxa eliptică,
preferinţa pentru imperative, renunţarea la punctuaţie.
24 Prof. IOAN
 HAPCA
CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
 • PUNCTE DE REPER
 Senzaţia de improvizaţie, de scriere de urgenţă, a acestor texte
este însă falsă, căci ele sunt minuţios construite, cu un fin dozaj
al efectelor. „Manifestul” lui Saşa Pană, publicat în numărul
I, aprilie 1928 al revistei „unu”, propune o alternativă la arta
momentului. El se deschide cu un adevărat strigăt de luptă,
extras dintr-un text al poetului Ilarie Voronca, publicat în
efemera revistă 75 HP, singurul scris în conformitate cu legile
sintaxei şi ale punctuaţiei, ca şi cum s-ar fi dorit ca măcar aceste
prime cuvinte să fie înţelese fără efort de cititorul „obişnuit”.
Este un îndemn adresat „consumatorului de artă” şi nu
creatorului, căci confruntarea se poartă în acest moment nu în
domeniul producerii, ci al receptării.
 Lunga înşiruire care urmează amestecă sugestii futuriste ale vitezei, ale
tehnicii de ultimă oră (t.f.f. - telegrafie fără fir, televiziune - să nu uităm că
suntem doar în anul 1928!), cu nume ale unor artişti care, avangardişti sau
nu (căci Arghezi nu a fost în niciun caz un adept al mişcării), prin inovaţiile
lor au reuşit să scurtcircuiteze gustul comun. Lor le sunt adresate uralele
25aprobatoare din final. Prof. IOAN HAPCA
CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
 • PUNCTE DE REPER
 Acceptarea acestor modele, deparazitarea creierului presupun
renunţarea la vechea artă, cea creată înainte (a.) şi după
naşterea lui Hristos (et. p. Chr. n.) care, considerată simplă
maculatură, este bună doar pentru a fi arsă.
 Conjuncţia disjunctivă „sau” oferă alternativa: refuzul de a fi
alături de „noi” înseamnă să îngraşi şobolanii.
 Scriitorii de până atunci nu au fost decât nişte scribi, pictorii,
nişte sterili creatori de abţibilduri, nişte inşi derizorii asemeni
ciupercii otrăvitoare amanita muscaria, creatori de
ejtimihalachisme, în fond nişte brontozauri. Lor nu li se poate
adresa decât un prelung hùooooooooooooooo.
 Toate aceste îndemnuri sunt proclamate din perspectiva noii
arte a cărei menire trebuie să fie dinamismul – combină verb.
Aceasta presupune ritm viteză neprevăzut şi, în consecinţă,
teoria granitului.

26 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Director

Lucian Nichifor Adrian Gib I. Pamfil

Blaga Crainic Maniu Mihăescu Şeicaru

27 Prof. IOAN HAPCA

 Ion Pillat Vasile Voiculescu Aron Cotruş Emil Isac

Ionel Camil George Mateiu I.

28
Teodoreanu Petrescu Prof. IOAN HAPCA Bacovia Caragiale
 O sinteză a „Manifestului”
 Apărut în revista „unu”, „Manifestul” lui Sașa Pană exprimă tendința
violentă a scriitorilor avangardei de a se delimita de înaintași, pe care îi
neagă dintr-o postură de înnoitori. Vechile norme și metode literare
perpetuează falsul, monotonia, de care cititorul trebuie să se elibereze, în
sensul recomandării citate din Ilarie Voronca: „cetitor,
deparazitează-ți creierul!”
 Simbolurile noii lumi, care își așteaptă intrarea în spațiul literar, sunt
prezentate cu ostentație, prin dicteu automat, în limbajul specific al științei
și tehnicii triumfătoare: Numele poeților sunt scrise cu litere mici, într-o
manieră nonconformistă, iar noile simboluri tehnice sunt consemnate cu
mare exactitate. „75 h.p” înseamnă „75 horse-powers”, „75 de cai-
putere”. Bibliotecile sunt vechi, iar arderea maculaturii devine un punct
important în economia poemului.
Limbajul se abstractizează pe măsură ce se propune această trecere a lumii
în orizonturi ascunse, iar semnele și simbolurile matematice se schimbă,
alternând cu o dezordine totală a sensurilor.
 SURSA: https://brainly.ro/tema/4552236
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
29 Prof. IOAN HAPCA
 CUVINTE și SINTAGME EXPLICATE
 Manifestul artistic este un text teoretic în care se prezintă o anumită
concepţie despre artă. El poate enunţa principiile unui curent artistic, ale
unei mişcări literare, dar și al unui scriitor, legate de concepţia sa asupra
literaturii sau a relației acesteia cu alte arte, cu alte mişcări literare, cu
anumite doctrine filozofice etc. Celebre sunt, de exemplu, Prefaţa lui Victor
Hugo la drama Cromwell (1827) prin care se va impune în Franţa estetica
romantică. Introducţie la Dacia literară (1840), a lui Mihail
Kogălniceanu, programul romantismului romanesc. Le symbolisme
(1880) de Jean Moréas ş.a.
 CONSTRUCTIVISM = Mişcare artistică de avangardă apărută în Rusia în
preajma anului 1914, răspândită în Europa de vest în deceniul următor,
caracterizându-se prin tendinţa de esenţializare, dar şi prin armonizarea
dintre evoluţia artei şi cea a ştiinţei şi tehnicii. Tendinţa constructivistă este
dominantă la revista Contimporanul, fiind folosit şi numele de
integralism. Ceea ce diferenţiază constructivismul de alte mişcări din zona
avangardei, precum dadaismul sau suprarealismul este tendinţa de
disciplinare a creaţiei, constructivismul fiind prezentat de Ion Vinea în
revista Contimporanul drept „vis lucid, elan constructiv al minţii omului
care descompune şi realcătuieşte după legi înnăscute, natura”.
30CLICK/ENTER, după citirea ultimului
Prof. cuvânt!
IOAN HAPCA
 CUVINTE și SINTAGME EXPLICATE
SUPRAREALISM = Mişcare literar-artistică din zona avangardei secolului
al XX-lea înfiinţată în Franţa de către André Breton, Louis Aragon,
Philippe Soupault, la puţin timp adăugându-li-se Paul Eluard şi Max
Ernst. Dacă la început drumul suprarealismului se confunda cu cel al
dadaismului, din anul 1922 estetica suprarealistă începe să se clarifice, ea
fiind clar exprimată în „Manifestul suprarealismului” (1924), unde va
fi oferită o definiţie tip dicţionar: „SUPRAREALISM: Automatism psihic pur
prin care se propune exprimarea, fie verbală, fie scrisă, fie de orice altă
manieră a funcţionării reale a gândirii, în absenţa oricărui, control exercitat
de raţiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale. Suprarealismul
se bazează pe credinţa într-o realitate superioară a anumitor forme de
asociaţie neglijate până la el, pe atotputernicia visului, pe jocul dezinteresat,
al gândirii. Tinde să ruineze definitiv orice alt mecanism psihic şi să i se
substituie în rezolvarea principalelor probleme ale vieţii.” Suprarealiştii vor
impune o nouă teorie a imaginii, vor subţia graniţele dintre arte, aducând în
poezie un nou tip de imagine şi în artele vizuale „modelul interior”
(corespunzând nu unei imagini a realităţii, ci unei viziuni personale a
artistului, inexistentă în realitate), vor propune o altă accepţie a conceptului
de frumuseţe şi vor cultiva în opera lor dicteul automat.
31 CLICK/ENTER , după
Prof. IOAN citirea ultimului cuvânt!
HAPCA
 CUVINTE și SINTAGME EXPLICATE
 Dadaism – curent ce se încadrează în avangarda artistică europeană, iniţiat
de un grup de tineri boemi refugiaţi în Elveţia în anii Primului Război
Mondial. Se „naşte” în februarie 1916, în Cabaretul Voltaire din Zurich
şi se remarcă prin manifestările de teribilism anarhic, recitaluri absurde de
anti-poezie, expoziţii de colaje, farse scandaloa­se menite să ultragiere
gândirea comună. Sufletul mişcării a fost poetul român Tristan Tzara.
Printre adopţi se mai numără şi francezii André Breton, Paul Eluard,
Louis Aragon, care ulterior vor migra spre suprarealism. Mişcarea se
destrămă către sfârșitul anului 1922.
 DICTEU AUTOMAT = Concept impus de suprarealism, scriere realizată
conform „dictării” inconştientului, pusă în practică de André Breton şi
Philippe Soupault în lucrarea realizată în comun, numită „Les Champs
magnitiques” (1919) şi prin care se urmăreşte captarea unor imagini
venite în flux continuu, în absenţa raţiunii şi a oricărui efort ordonator.
Singura problemă a artistului care realizează această scriitură automată
este să-şi armonizeze viteza notării cu această curgere a imaginilor. (Ex. din
scrierea lui Breton şi Soupault: „Prizonieri ai picăturilor de apă, nu suntem decât nişte
animale perpetue. Alergăm în oraşe fără zgomote şi afişele încântătore nu ne mai atrag. La ce
bun aceste mari entuziasme fragile, aceste salturi de bucurie seci ? Nu ştim cu nimic mai mult
decât astrele moarte; privim chipurile ; şi suspinăm de plăcere”)
32CLICK/ENTER, după citirea ultimului
Prof. cuvânt!
IOAN HAPCA
 EXPLORAREA TEXTULUI
 1. Chiar dacă prima lectură este derutantă, niciun cuvânt din Manifest nu este
plasat la întâmplare. Constatarea este valabilă şi în legătură cu îndemnul-ameninţare
cetitor, deparazitează-ţi creierul!, al lui Ilarie Voronca, plasat în fruntea textului.
Ce înţeles au aceste cuvinte adresate direct cititorului?
 2. Precizează elementul comun al termenilor care compun enumeraţia: strigăt în
timpan/ avion/ t.f.f. - radio/ televiziune/ 76 h.p. (din eng. h.p., horse power = cal-
putere).
 3. Mihail Dragomirescu a fost un estetician, continuator al lui Titu
Maiorescu, autorul, între altele, al unei cărţi celebre în epocă, dar şi controversate,
„Ştiinţa literaturii”. „Şcoala” sa milita împotriva „eczemei literare”, cum numea
el direcţia novatoare promovată de poeţi precum Bacovia, Blaga, Arghezi, Barbu
sau Vinea. În volumul de pamflete „Tablete din ţara de Kuty”, Mihail
Dragomirescu este numit ironic de Tudor Arghezi, chinezul Mya Lak; explică
modul de formare al acestui nume.
 4. Scrie un enunţ în care cuvântul chinez să fie utilizat în sens figurat.
 5. Ce sugerează cifra 123456789000.000.000.000.000 kg., în text?
 6. Explică sintagma finală, guttenberg reînvii, raportând-o la ansamblul
Manifestului.
 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

33 Prof. IOAN HAPCA

 DINCOLO DE TEXT
1. Scrie, apelând la un dicţionar enciclopedic sau la un tratat
de istoric a artei, o scurtă prezentare a unuia dintre artiştii
admiraţi de Saşa Pană în Manifestul său.
 2. Exprimă-ți punctul de vedere despre mişcarea artistică
promovată de Manifestul lui Saşa Pană.
 3. Citeşte, cu scopul de a le compara, şi alte texte
programatice ale avangardei româneşti, de exemplu Manifest
activist către tinerime, publicat în revista „Contimporanul”
de Ion Vinea, sau „Urmuz”, publicat de Geo Bogza în revista
omonimă.
 4. Scrie un eseu liber de tip argumentativ, de una-două
pagini, în care să-ţi exprimi opinia în legătură cu rolul jucat de
mişcarea de avangardă în acţiunea de înnoire a artei moderne
(româneşti sau europene); găseşte un titlu potrivii eseului tău.
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, manual pentru clasa a XII-a,
editura ART GRUP EDITORIAL, 2009, pag. 69-74 CLICK/ENTER, după
34citirea ultimului cuvânt! Prof. IOAN HAPCA
 DINCOLO DE TEXT
5. Împreună cu încă doi-trei colegi, realizaţi un proiect având
ca temă prezentarea unuia dintre curentele avangardei artistice.
Ar trebui să aveţi în vedere cel puţin următoarele probleme:
periodizarea, o prezentare a principalelor manifeste artistice şi
a autorilor acestora, identificarea celor mai importanţi artişti
care au aderat la mişcarea respectivă şi o trecere în revistă a
creaţiei acestora. Puteţi completa proiectul vostru cu imagini,
puteţi realiza, eventual, şi o microantologie de texte. V-ar fi util
să apelaţi, de asemenea, şi la bibliografia recomandată la pagina
82 din manual.
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, manual pentru clasa a XII-a,
editura ART GRUP EDITORIAL, 2009, pag. 69-74 CLICK/ENTER, după
citirea ultimului cuvânt!

35 Prof. IOAN HAPCA

 „O singură rugăciune am: Doamne,
să nu mă laşi niciodată să fiu
mulţumit de mine însumi.” —
36 Lucian Blaga
Prof. IOAN HAPCA
„Unora le place numai ce înţeleg,
alţii înţeleg numai ce le place.” —
37 Lucian Blaga
Prof. IOAN HAPCA
 Concluzii la POEZIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
•Între cele două războaie mondiale, lirica românească e împinsă înainte şi de o
ascuţită dialectică interioară.
•Revoluţia poetică declanşată de simbolism nu se opreşte la obiectivele
acestuia. Ea e dusă cu o stăruinţă neîntreruptă şi un spor permanent de
luciditate intelectuală mai departe.
•Poezia îşi caută, prin abandonarea mereu a altor idei preconcepute, natura
proprie, ireductibilă, urmând astfel tendinţa tuturor artelor în secolul al XX-lea,
de a ieşi dintr-un prelungit sincretism iniţial şi a câştiga o independenţă
capabilă să le valorifice cu adevărat însuşirile specifice, intrinseci.
•Nu muzica îi dă, însă, de astă dată principalele impulsuri, ca pe timpul
simbolismului, ci pictura, care se află acum în fruntea acestor iniţiative.
•Arghezi, Blaga, Adrian Maniu, Philippide lucrează cu „viziuni”, înainte
de orice. De la curentele plasticii moderne — fauvism, cubism, futurism,
expresionism, simultaneism sau abstracţionism — îşi împrumută şi
poezia avangardistă majoritatea tehnicilor noi; suprarealismul este iarăşi,
prin excelenţă, „vizual”. Împinsă la limită, „muzicalizarea” lirismului atrage o
redescoperire a „materialităţii” cuvântului, de al cărui volum, culoare, greutate,
asprime sau moliciune poezia trebuie să ţină seamă. Aceeaşi dialectică
interioară poate fi urmărită şi în alt plan.
38 Prof. IOAN HAPCA
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 Concluzii la POEZIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
•Cerebralizarea ermetică reuşeşte să cureţe lirismul de sentimentalism,
atingându-şi, prin Ion Barbu, punctul ei maxim la care poate ajunge.
•De aici încolo însă, lucrurile se răstoarnă din nou. Emoţia alungată revine sub
o formă inedită, „mascată” de fantezie, gestică teatrală, frondă sau ironie, în
producţia ultimei generaţii poetice a epocii.
•Însuşi procesul „esenţializării” lirismului are un caracter dialectic.
„Stângăciile” deliberate pe care le practică Adrian Maniu, limbajul
„telegrafic” al lui Ion Vinea, „colajele” avangardiste de fraze tăiate din gazete
scot la iveală faptul surprinzător că poezia se poate ascunde nu o dată şi în
expresia cea mai prozaică.
• Două decenii adună astfel o experienţă extrem de bogată, făcând să se clatine
pe rând orice absolutizări şi să reiasă rodnicia unui relativism înţelept.
•Nicio tendinţă nu e ignorată, dar excesele sunt evitate consecutiv, prin reflexe
spontane care le echilibrează.
•Simţul măsurii, propriu spiritului românesc, caracterizează până la urmă
practic momentul acesta poetic mare şi complex al literaturii noastre.
•LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, manual pentru clasa a XII-a, editura
ART GRUP EDITORIAL, 2009, pag. 69-74
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

39 Prof. IOAN HAPCA

 CRONOLOGIE
1919 - Lucian Blaga, Poemele luminii
1921 - Vasile Voiculescu, Pârgă
1922 - Alexandru Philippide, Aur sterp
1923 - Ion Pillat, Pe Argeş în sus
1923 - Camil Petrescu, Versuri. Ideea. Ciclul morţii
1923 - Ilarie Voronca, Restrişti
1924 - Lucian Blaga, În marea trecere
1924 - Adrian Maniu, Lângă pământ
1926 - George Bacovia, Scântei galbene
1927 - Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite
1927 - Vasile Voiculescu, Poeme cu îngeri
1930 - Ion Barbu, Joc secund
1930 - B. Fundoianu, Privelişti
1931 - Tudor Arghezi, Flori de mucigai
1931 - Dan Botta, Eulalii
1933 - Lucian Blaga, La cumpăna apelor
1934 - Tristan Tzara, Primele poeme
1935 - Tudor Arghezi, Cărticică de seară
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

40 Prof. IOAN HAPCA

41 Prof. IOAN HAPCA
42
VALORI pe tema conştiinţei naţionale:
 Patriotism – Punem ţara înainte de orice,
datoria înainte de propria persoană, suntem
mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru
elevii din România şi Diaspora română.
Integritate – Promovăm cele mai înalte
standarde de etică, onestitate şi corectitudine.
Respectându-ne beneficiarii ne respectăm pe
noi. VASSULA – mesager al unirii Bisericilor
Excelenţă profesională – Avem standarde
înalte de calitate. Acţionăm cu profesionalism şi
pragmatism. Dăm tot ce e mai bun pentru că
doar aşa ne putem atinge ţelurile.
 Documentează-te, descoperă şi spune-le tuturor că viaţa cu Hristos e
viitorul! Difuzează mesajele divine primite de Vassula Rydén începând cu anul
1985.
43 Prof. IOAN HAPCA  CLICK/ENTER,
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 Curente culturale/ literare: orientări avangardiste
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com

DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!

http://sites.google.com/site/ihapca2002/
44 Prof. IOAN HAPCA