Tema: evoluția culturii în epoca contemporană

1. Trăsăturile generale:
La începutul secolului XX, arta și viața culturală cunosc o perioadă de cotitură pe care cel de-
al doilea război mondial nu face decât s-o accentueze. Anii 20 dezvoltă forme de creație care
contravin cel mai des normelor admise. Populația se lasă în voia plăcerilor de tot felul pentru a
uita de anii de suferință. Urbanizarea și industrializarea stimulează dezvoltarea arhitecturii.
În anii 30 atunci când artiștii și intelectualii adoptă poziții cât mai radicale, dictaturile
întăresc limitarea culturală a popoarelor. În URSS numeroși artiști (Maiakovski, Esenin ...)
nonconformiști ajung în contradicție cu Lenin apoi cu Stalin care erau adepți ai unei arte
realiste, accesibile tuturor, în slujba regimului comunist. În Germania presa, radioul, manualele
din învățământ, cinematografia, sunt îndeaproape controlate de statul nazist.
Perioada interbelică consacră în țările bogate afirmarea unei culturi de masă distractive care
se difuzează pe scară largă.
După 1945, suporturile informației și ale culturii s-au schimbat atât ca natură, cât și ca
dimensiune: domnia informației scrise a fost înlocuită cu cea a audiovizualului și a televiziunii.
Această transformare s-a tradus printr-o avalanșă de informații și o omogenizare a practicilor
culturale. Cultura tinde să se mondializeze și să devină un produs economic, supus legilor pieței.
2. Literatura:

 Curentele literare: Curentele de avangarda (dadaism, suprarealism, expresionism) au

promovat noutatea si experimentul in arta/ afiseaza atitudini critice fata de existenta ostila a
existentei umane.

 Expresionismul se manifesta prin tendinta de reintoarcere in zonele arhetipale ale culturii si

ale omenirii, spre paradigma mitica, spre timpurile primordiale, cand fiinta se contopea cu
cosmicului. Astfel, apare negarea orasului, iar scriitorii cauta refugiu in credinte si ritualuri
stravechi. Crezul artistic reprezinta o permanenta aspiratie spre ideal, persistand stari ca:
nelinistea metafizica, disperarea si absenta spirituala.

 Legătura dintre literatură și dezvoltarea societății contemporane : Asa cum intreaga societate
contemporana a fost marcata de 2 razboaie mondiale, scriitorii din sec. XX au transpus in
literatura ororile si efectele distrugatoare ale acestor fenomene. Astfel, Andre Gide reda in
,,Falsificatorii de bani „ o societate demoralizata, urmarind scopul de a demonta
mecanismele care mutileaza psihologia oamenilor. Mesajul general al operelor lui Franz
Kafka este ca razboiul distruge cele mai nobile calitati ale umanitatii, transformandu-ne in
niste ipocriti calculati („Procesul”). De asemenea, intelectualii adoptă poziții radicale, in
contextul in care dictaturile întăresc limitarea culturală a popoarelor si raspandesc la scara
sociala valori false. Bunaoara, se pune accentul pe cultivarea adevarului si a demnitatii
umane „Mutter Courage” de B.Brecht (1938). Un ultim aspect este desfraul social care a
cauzat ilustrarea vietii sexuale in scrierile artistice ca o forta vitala regeneratoare ce nu
submineaza moralitatea „Amantul doamnei Chatterley” de D.Lawrence.