Tema I: NOUA ORDINE INTERNAȚIONALĂ DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

 SISTEMUL DE LA VERSAILLES - WASHINGTON=Totalitatea tratatelor senmate în cadrul Conferinței de pace de la Paris și cele din cadrul
Conferinței de la Washington care reglementau relațiile dintre state după primul război mondial.

 CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS 18 ianuarie 1919-21 ianuarie 1920:

Cele mai importante organismele:

1. „Consiliul celor Zece” - șefi de stat/guvern/miniștrii de externe ai SUA,Franța,Marea Britanie, Italia și Japonia;
2. ”Consiliul celor Cinci" - doar șefii de stat,guvern ai Puterilor Aliate și Asociate. 
3. „Consiliului celor Patru”- Lloyd George, Vittorio Orlando,George Clemenceau și Woodrow Wilson (caci Japonia
era interesată de problematica Extremului Orient).

1)David Lloyd George(1863-1945) 2)Vittorio Orlando(1860-1952) 3)Georges Clemenceau(1841-1929) 4)Woodrow Wilson(1856-1924)

O.P britanic. Lider al Partidului
Liberal. Prim-ministru(1916-1922).
Dorea să asigure păstrarea
supremației maritime și să extindă
Imperiul britanic.Oponent al
radicalilor francezi care-și
propuneau îngenuncherea
germanilor(a făcut tot posibilul
pentru a atenua prevederile dure
pe care Clemenceau le inainta
Germaniei).
O.P italian. Prim-ministru(1917-
1919). Dorea să obțină teritorii
pentru Italia,precum coasta
Dalmatiei și oraşul Fiume, insa
Italia a fost desconsiderată pe
motiv că aportul ei la victoria
finală a fost minor, dar și pentru
că revendicările sale atacau
principiile autodeterminării,
incluse in "cele 14 puncte".
O.P francez. Orator strălucit. Lider
al Partidului Radical. Prim-ministru
(1906-1909,1917-1920).Supranu-
mit Tigrul pentru energia cu care a
guvernat ţara. Preşedinte al
Conferinţei de Pace de la Paris
(1919-1920).A dorit schimbări
teritoriale: crearea unei zone de
tampon între Franța și Germania
(anexarea malului stâng al Rinului)
și o importantă despăgubire de
război care să încetinească
refacerea Germaniei.
O.P american. Democrat. Preşedinte
al SUA (1913-1921). Nu era interesat
de pedepsirea drastică a Germaniei,
pentru ca să nu provoace
resentimente.El voia stabilirea unei
paci albe, crearea unui organism
internațional (Societatea Natiunilor)
care să acționeze pentru menținerea
pacii in lume si a unui sistem de
relații international durabil și
echitabil conform celor 14 puncte
(1918).

14 puncte ale lui Woodrow Wilson:

1. diplomaţie sinceră „în văzul tuturor";
2. libertatea absolută a navigaţiei pe mări;
3. suprimarea tuturor „barierelor economice";
4. reducerea armatelor naţionale;
5.înţelegere liberă privind „revendicările coloniale";
6. „Evacuarea teritoriilor ruse şi reglementarea chestiunilor
privitoare la Rusia, care vor asigura cea mai bună cooperare a
celorlalte naţiuni, pentru a da Rusiei prilejul să hotărască pentru
independenţa propriei sale dezvoltări şi a politicii sale naţionale şi
pentru a i se asigura o sinceră primire în S.Naţiunilor
libere.Tratamentul acordat Rusiei de către naţiunile surori va fi
piatra de încercare a bunăvoinţei lor şi a înţelegerii nevoilor ei,
abstracţie făcând de propriile lor interese".
7. Belgia trebuie evacuată şi restaurată suveranitatea;
8. teritoriul francez „va trebui să fie liber";
9. reglementarea frontierei italiene „de-a lungul liniilor
naţionalităilor clar reconoscibile";
10. „Popoarelor Austro-Ungariei, cărora noi dorim să le vedem locul
asigurat printre naţiuni, va trebui să li se dea mai larg ocazia unei
dezvoltări autonome";
11. „România, Serbia şi Muntenegru vor trebui să fie evacuate şi
teritoriile ocupate vor trebui restituite";
12. „O suveranitate certă va trebui asigurată părţilor turceşti ale
Imperiului Otoman actual";
13. „Un stat polonez independent va trebui să fie creat";
14 „O asociaţie generală de naţiuni va trebui formată prin convenţii
speciale, în scopul de a da garanţii mutuale de independenţă politică
şi de integritate teritorială statelor mari, ca şi celor mici".

TARA/ Germania,VERSAILLES 28.06. Austria,SAINT Ungaria,TRIANON Bulgaria,NEUILLY Turcia,SEVRES 10.08. 1920

R.razboi 1919, 132 mlrd. franci-aur GERMAIN 10.09. 04.06.1920,Valoare SUR SEINE 27.11.
1919,Nu are resurse despagubirilor urma sa fie 1919, 2,25 mlrd.
suficiente pt. stabilita franci-aur
acoperirea pagubelor
cauzate
Teritorii Pierde toate posesiunile Recunoaste Or.Fiume cedat Italiei; Tracia de Vest Palestina,Mesopotamia si
cedate coloniale.Cedeaza Frantei Alsacia independenta Croatia si partea de vest a cedata Greciei; iar Transiordania trec sub
si Lorena; Societatii Natiunilor- statului Sarbo- Banatului- reagatului cateva teritorii mici mandat britanic si francez;
Saar; Belgiei- Eipen,Morone; Croato-Sloven si a Sarbo-Croato-Sloven; regatului Sarbo- renunta la drepturile asupra
Poloniei- Poznan si reg. din Prusia Cehoslovaciei; Transilvania revine Croato-Sloven. Libiei , Egiptului si insulelor
Orientala; regiunea demilitarizata renunta la drepturile Romaniei; Slovacia si din M.Egee.
a Rinului; Danzig=oras liber. asupra Bucovinei. Ucraina subcarpatica-
Cehoslovaciei;Burgenland-

Cadrul Sunt interzise submarinele,navele de
linie,avioanele militare,tancurile; e
militar
anulat serviciul militar obligatoriu;
armata nu depaseste 100 mii soldati.
Flote militare de cel mult 30
mii oameni; preda tarilor
invingatoare navele de
razboi(submarine,aviatia)
Austriei.
Fortele militare nu depasesc
30 mii oameni; nave de razboi
predate Puterilor Aliate si
Asociate
Renunta la navele maritime
militare, in afara de 4
torpiloare si 4 barci cu
motor. Armata de pana la
33 mii oameni.
Forte militare de pana la 50
mii oameni recrutati
voluntar; se interzice aviatia
militara si flota maritima.

 ROMÂNIA LA CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS

Pe parcursul participarii României la Conferința de la Paris s-au succedat 4 guverne:

a) Ion Bratianu (29 nov.1918 - 12 b) Arthur Vaitoianu ( 27 sept. -28 d) A.Averescu (13 martie 1920 - 13
sept. 1919 ) - a semnat tratatul cu nov. 1919 ). După o lună de criză c) AL. Vaida-Voevod (1 dec.1919 - 13 dec. 1921) .Politica externă
Germania(a dus la încordarea politică, martie 1920 ). În fața presiunilor consacrată luptei pentru
raporturilor României cu marile s-a constituit guvernul de militari și Puterilor Aliate (nota ultimativă de recunoașterea unirii Transilvaniei cu
puteri). Tratatul anula prevederile tehnicieni. Aflat sub influența lui Ion la 15.11 care cerea României să România și combaterii propagandei
păcii de la București din Brătianu, noul prim-ministru a semneze tratatul cu Austria în maghiare. Prin Tratatul de la
1918.Tratatul cu Austria cuprindea declarat că guvernul său nu este termen Trianon (semnat în numele
condiții care afectau independența abilitat să semneze tratatul de pace de 8 zile, în caz contrar aceștia îşi României de cître Nicolae Titulescu
politică și economică a României, cu Austria. vor retrage misiunile diplomatice de şi dr. Ion Cantacuzino) din 4 iulie
motiv pentru care Brătianu a refuzat la Bucureşti), la 10.12. 1919, a fost 1920, s-a recunoscut unirea
să-l semneze. semnat tratatul de pace cu Austria, Transilvaniei cu România, decisă de
care confirma unirea Bucovinei cu Marea Adunare Națională de la Alba
România, dar menținea prevederile Iulia din 01.12.1918.
privind minoritățile și liberul tranzit. kkkkkkkkkkkkkiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Tot la 10.12. 1919, România a iiiiii-
semnat tratatul de pace cu Bulgaria, ==============================
care confirma granița din 1913. ==================

Delegația basarabeană la Conferința de Pace de la Paris (1919): Ion Codreanu, S. Cujbă, Ion Pelivan, Gh. Nastase ” Reunirea Basarabiei la
România a fost ... rezultatul propagandei efectuate de Pelivan la Paris”.

 CONFERINȚA DE LA WASHINGTON 12 noiembrie 1921 – 6 februarie 1922

OBIECTIVE: Atenuarea contradicțiilor dintre Marile Puteri în Extremul Orient și bazinul Oceanului Pacific.

1. TRATATUL CELOR PATRU PUTERI (SUA, Marea Britanie, Franța și Japonia)=acordarea garanțiilor reciproce privind posesiunile coloniale din
Oceanul Pacific;
2. TRATATUL CELOR NOUĂ PUTERI (SUA, Marea Britanie, Franța, Japonia, Italia, Belgia, Olanda, Portugalia și China)=respectarea suveranității,
inviolabilității și integrității Chinei;
3. TRATATUL CELOR CINCI PUTERI (SUA, Marea Britanie, Franța, Japonia și Italia)=limitarea înarmărilor maritime, a construcției de noi baze
maritime militarea în anumite zone.

Tema II: RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

 Liga Națiunilor - organizație internațională creată în scopul asigurării păcii și protejării securității membrilor săi pe baza statu-quo-ului politic
și teritorial stabilit după primul război mondial, precum și promovarea cooperării dintre state.

 Proiectul Pactului L. Națiunilor a fost inclus în preambulurile  Unul dintre cei mai eficienți lideri a fost ministrul român de

tratatelor Sistemului de la Versailles.
 Apare la Paris 10.01.1920. Sesiunea inaugurală pe 15.11.1920.
 Fondată de 42 de state, care urmăreau
prevenirea izbucnirii unui nou conflict armat.
 Ideea fondării aparține lui W. Wilson. Însă, din
cauza opoziției Congresului, S.U.A nu au făcut parte din
această organizație,fapt ce a slăbit considerabil forța Ligii.
 Liga avea mai multe structuri: Ad.Generală,
Consiliul și Secretariatul Permanent. Asemenea, a coordonat  subminat eficiența Ligii, care a fost incapabilă să prevină
Comisia pentru Dezarmare si Organizația Internațională a
Muncii (s-au afiliat apoi O.N.U)
 Numărul maxim de membri 58 de state e atins în anii 1934 și
1935.
Externe, Nicolae Titulescu, care a condus-o in 1930 și 1931
(unicul cu 2 mandate).
 A arbitrat cu succes o serie de conflicte locale, a oferit
mandate de administrare a unor teritorii precum
foste provincii ale I.Otoman, foste colonii ale Germaniei , a
administrat direct teritorii din Europa- Regiunea Saar si Orașul
Liber Danzig.
 Ascensiunea regimurilor totalitare de extrema dreaptă a
 
izbucnirea 2.R.M, fiind desființată în 1946.
 A rămas în istorie prin idealurile sale
generoase și prin încercarea de a înlocui dreptul forței cu
forța dreptului internațional.

1919-1924- Reluarea legăturilor dintre învinşi şi învingători

 PERIODIZAREA RELAŢIILOR INTERBELICE: 1924-1929- destindere
1929-1939- tensiuni intre state -plata reparaţiilor de război
-garantarea noilor graniţe
-rezolvarea problemei minorităţilor
-refacerea economică
 PROBLEMELE PRINCIPALE ALE EPOCII INTERBELICE : -dezarmarea rivalităţile dintre state

 CURENTE POLITICE AFLATE IN CONFRUNTARE:

curentul pacifist =promovează arbitrajul în conflictele internaţionale
curentul revizionist=promovează modificarea tratatelor de pace prin forţă

 1921  MICA ÎNȚELEGERE/Mica Antantă-organizaţie politică defensivă, alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României.

Scop: menţinerea integrităţii teritoriale în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită
pe principii democratice, a fost  a 5-a putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal.

1. 1923 La Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care ţările membre aveau o bază organizatorică solidă,
prin unificarea politicii lor generale. În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în
Europa,alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.

2. 16.04.1922  TRATATUL DE LA RAPALLO. Germania și Rusia, foștii adversari din timpul 1.R.M, renunța la

pretențiile teritoriale și financiare stabilite în 1918 prin Tratatul de la Brest-Litovsk. Actul marchează, oficial, normalizarea relațiilor dintre cele
2 state, care se pun de acord să „coopereze în spiritul bunăvoinței reciproce pentru satisfacerea nevoilor economice”. Potrivit clauzelor
secrete ale tratatului, Rusia permitea germanilor să-și antreneze soldații pe teritoriul său. În schimb, Germania
trimitea în Rusia ofițeri pentru instruirea Armatei Roșii.

3. 27 august 1928 Pactul Briand-Kellogg dupa numele secretarului de stat american Frank Billings Kellogg și al ministrului de

externe francez Aristide Briand. A fost un tratat internațional "care milita pentru renunțarea la război ca instrument al politicii naționale".
Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas înainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internațional. 

 În 1931, pe fondul impactului crizei economice, a izbucnit criza manciuriană. Japonezii au ocupat cea mai mare parte a Manciuriei refuzand

retragerea imediată. M. Britanie și SUA aveau probleme financiare imense și nu-și permiteau lansarea unei intervenții militare. Dar
Londra dorea un acord cu Japonia în privința delimitării sferelor de influență în Extremul Orient. Pe 5 mai, se încheie un
armistițiu prin intermediul unei medieri britanice. Japonia își continuă totusi ofensiva. Pe 18.02.1932 a
fost proclamată independența Manciuriei. In sesiunea extraordinară a Ligii din 1932-1933 e adoptat un document conform:
suveranitatea chineză asupra Manciuriei e incontestabilă; noul stat era lipsit de legitimitate; iar trupele japoneze trebuiau retrase imediat. Pe
27 martie 1933, Japonia a cerut formal să părăsească Liga.

 1934   ÎNȚELEGEREA BALCANICĂ- alianță formată pe 09.02. 1934, la Atena, de către Iugoslavia, România, Grecia și Turcia cu caracter defensiv,

în cazul izbucnirii unui război îşi garantează mutual securitatea frontierele (în armonie cu Mica Înțelegere).Ideea principală a acestor înțelegeri
a fost de a crea o alianță a Balcanilor, țările din acest spațiu fiind o zonă tampon între Rusia si Vest. Bulgaria nu a participat la aceste alianțe
caci avea mari pretenții teritoriale (Doc.  semnat in timpul Guvernului  Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe= Nicolae Titulescu).

 1936 Pactul anticomintern- un pact anticomunist incheiat la data de 25.11.1936 intre Germania si Japonia.

Prevedea consultari reciproce intre cele 2 state semnatare in cazul vreunei agresiuni a URSS impotriva lor, precum si luarea de
masuri pentru securitatea intereselor comune. Prin aderarea Italiei la 06.11.1937 se naște Axa Berlin-Roma-Tokyo.

 În noaptea de 07.07.1937, trupele nipone pornesc un atac împotriva militarilor chinezi staționați la podul Luguagiao, fapt ce

marhează începutul războiul sino-japonez și al operațiunilor pentru ocuparea Chinei. În cele din urmă 1938,
trupele japoneze reușesc să ocupe teritorii importante din China de Est, precum și orașe ca Shanghai, Nanking si anexează și teritoriile din
nord și sud.

 1938 Anschlussul Austriei– unirea politică a Austriei cu Germania prin anexare. Invazia a avut loc la 12.03, iar entuziasmul arătat de populaţie
l-a convins pe Hitler s-o anexeze a doua zi. Deşi Franţa şi Marea Britanie au protestat faţă de metodele lui Hitler, au acceptat 
faptul deja împlinit.

 29/30.09.1938 – Conferința de la Munchen (încercare eșuată de conciliere cu Germania Nazistă) a fost o înțelegere care a
permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă a Cehoslovaciei. Acordul a fost negociat la o conferință care a avut loc în München,
fără reprezentanții Cehoslovaciei, fiind semnat de Germania Nazistă, Franța, Marea Britanie și Italia(Chamberlain, Daladier, Hitler, Mussolini).
Sudetenland avea o importanță strategică imensă pentru Cehoslovacia, deoarece acolo era situată majoritatea defensivei de apărare a
graniței, si foarte multe dintre băncile sale. De aceea,actul a autorizat implicit ca Germania să ocupe întreaga Cehoslovacie.

CONCILIATORISM-concepție dominantă în Marea Britanie și Franța în anii 30, care pleda pentru o politică de cedare față de pretențiile teritoriale ale
Germaniei naziste.
REVIZIONISM-  acțiune  sau  atitudine care urmărește revizuirea și modificarea unui tratat, a unei legi sau a unei concepții.

STATE REVIZIONISTE Acestea  au încheiat tratate: EVENIMENTE REVIZIONISTE:

-Germania 1. Rapallo-1922( Germania-URSS) - 1931 agresiunea Japoniei în Manciuria
-URSS 2. Pactul Anticomintern -1936 -1935 anexarea Etiopiei de către Italia
-Italia 3. Axa Berlin Roma Tokyo -1936-1937 -1938 Anschluss-ul (anexarea Austriei de
-Japonia 4.Pactul Ribbentropp-Molototov- 1939 către Germania)
-Ungaria -1938 desprinderea regiunii Sudete din
Cehoslovacia şi alipirea ei la Germania

 REVIZIONISMUL GERMAN

Apariția lui A. Hitler la putere în 1933 în Germania a stârnit îngrijorare internațională. În cadrul Conferinței de la Geneva delegația germană într-o

formă de ultimatum a cerut recunoașterea „egalității” Germaniei cu alte puteri în domeniul armamentelor. Cu toate acestea, a fost refuzata. La
14.10.1933, Germania a părăsit conferința despre dezarmare, iar câteva zile mai târziu a anunțat retragerea sa din Liga Națiunilor. Astfel incepe
eliminarea unilaterală a restricțiilor militare ale Tratatului de la Versailles:

 În martie 1934, Reichstagul german a aprobat bugetul militar, care prevedea credite mari pentru întreținerea flotei aeriene.

  În iulie 1934, Hitler a încercat să invadeze Austria, dar nu reuseste, caci B. Mussolini se impotriveste.
 În ianuarie 1935, în Saar (Franța), a avut loc un plebiscit (sondajul poporului), in urma careia regiunea returnată Germaniei, ceea ce a
mărit mult potențialul militar-industrial.
 În martie 1935, guvernul german a adoptat o lege de restabilire a serviciului militar universal în Germania, a recreat aeronave militare și o
flotă submarină.
 La 7 martie 1936, guvernul german a anunțat oficial abolirea clauzei Tratatului de pace de la Versailles privind crearea zonei demilitarizate a
Rinului. În aceeași zi, trupele germane au intrat în zona Rinului și au început să construiască structuri militare în ea.
 Încetarea unilaterală a Germaniei a articolelor militare din Tratatul de la Versailles și creșterea rapidă a armatei germane au dus Europa la
război.

REVANȘISM-Spirit de revanșă, dorință de răzbunare pentru un rău suferit, politică revanșardă.