În ultimii ani, descoperirile din genetica şi biologia moleculară au permis apariția unor
metode de manipulare şi modificare directă şi controlată a moleculelor de ADN .Organismele
modificate genetic(transgenice) sunt așadar acele organisme al căror material genetic a fost alterat prin manipularea directă a ADN-ului propriu utilizând tehnici de inginerie genetică. Printre primele organisme modificate cu utilizare pe scară largă au fost bacteriile producătoare de insulină, hormon uman necesar tratării diabetului. Plantele de cultură sunt unul dintre cele mai frecvente exemple de organisme modificate genetic. Prin inginerie genetică s-au obținut soiuri de plante ce au o productivitate mai bună, au o mai bună rezistență la dăunători şi necesită mai puţine pesticide, plante ce produc medicamente sau hormoni umani. ”Orezul auriu” spre exemplu, este o varietate de orez modificată prin inginerie genetică pentru a produce pro-vitamina A şi creată special pentru a fi cultivată şi consumată în zonele asiatice în care carenţa acestei vitamine generează o mortalitată crescută în rândul copiilor. Şi animalele au fost modificate prin inginerie genetică pentru a fi mai rezistente la boli sau pentru a crește mai mari. Primul animal de companie transgenic este peștele zebră GloFish ce se comercializează încă din 2003 în Statele Unite ale Americii şi în genomul căruia a fost inserată o genă din meduză ce il face fosforescent.Organismele modificate genetic îşi pot arăta utilitatea pe viitor în domenii extrem de variate. Astfel, unele microorganisme sunt considerate ca o potenţială alternativă ”curată” şi ”verde” de producere a combustibililor. Plantele ar putea fi modificate pentru a produce vaccinuri în fructe sau frunze. Se fac astfel eforturi pentru producerea unor soiuri de salată care să conţină vaccinuri pentru virusul hepatitei B (HBV) eliminând astfel necesitatea realizării de campanii costisitoare de vaccinare. Animalele modificate ar putea fi folosite pentru a obține țesuturi sau organe umane, atât de necesare pentru realizarea transplanturilor salvatoare de vieţi. Modificările genetice ale bacteriilor, plantelor sau animalelor, chiar dacă făcute spre a ne ajuta, au dat naştere la reacții variate şi contradictorii din partea opiniei publice.Utilizarea OMG-urilor în agricultură poate genera o altă problemă legată de controlul reproducerii soiurilor modificate genetic. Este dificil de controlat modul cum polenul sau seminţele sunt împrăştiate de vânt şi animale. Dacă soiurile transgenice ”scapă” de pe loturile dedicate, ele vor intra în competiţie cu soiurile sălbatice şi, deoarece au un avantaj faţă de acestea, vor deveni predominante şi le vor înlocui. Acest lucru are potențialul de a afecta puternic biodiversitatea şi relaţiile trofice din cadrul ecosistemelor.Astfel, o utilizare rationala ar putea salva omenirea de o catastrofa globala.