DREPT CONSTITUTIONAL

1 Dreptul constituional ca ramur a dreptului public (definiie, obiect, specificul normelor

de drept constituional, locul dreptului constituional n cadrul sistemului dreptului)

Ramura de drept formata din norme juridice ce reglementeaza relatii fundamentale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii statale.

Norma de drept este norma generala si obligatore de conduita. Are ca scop Aparitie : pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1923 care a reglementat expres un control juisdictional al constitutii legilor, au fos parcurse mai multe etape: Norme de dr const complete si incomplete Norme de dr const cu un grad mare de abstractizare (sfera de aplicare generala) Norme principii, au val sisttematica pentru intreg sistem normativ al unui stat Norme imperative Norme cu aplicare directa si indirecta Directa -pentru punerea in aplicare nu este nevoie de existenta unei alte norme jur Indirecta- pt punerea in aplicare este nevoie de existenta unei alte norme de drept

Locul dr. Const in cadrul sistemului dreptului este conditionat de cercetarea a cel putin 2 elemente : implementarea? Relatiilor sociale (reglementata prin Const) Valorificarea formelor juridice (prin care vointa guvernantilor la nivelul juridic al acestor relatii devine drept)

Dr. Const. reprez principala ramura a oricarui sistem juridic Dr const. reprez un instrument indispensabil nu numai pt constructia oricarui stat de drept, dar si pt asigurarea si generarea democratiei.

2 Raporturile juridice de drept constituional (noiune, specific, subiecte, coninut i obiect).

a) Rap juridice de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de norme juridice intre subiecte de drept la care apar ca titular de dr. subiectiv si obligatii juridice collective : b) Catarcteristici: Caracter social Character dublu- rational raporturi fundamentale Relatii sociale referitoare la fenomenul puterii in stat Pozitia de inegalitate juridica a subiectelor participante la acest raport Unul dintre subiecte este statul Dubla natura juridical c) Subiectele rap. juridic de dr Constitutional sunt pers fizice si autoritati publice participante la rap de dr Const care beneficiaza de toate drepturile prevazute de normele dr Const si le sunt impuse toate obligatiile prin dr. aceleasi norme. Subiectele rap. Jur. De dr Const pot fi collective (popor, stat, pers juridice de drept public, autoritatile si institutile statului), cat si individuale (cetatenii, strainii, apatrizii) d) Continutul rap jur de dr Const este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor prevazute de normele juridice ale dr Const. e) Obiectul rap de dr Const este reprezentat de conduita subiectelor normelor juridice instituite si sanctionate de catre stat referitoare la organizarea si functionarea statului, la modul de alegere , numire si formare a organelor statale, precum si la modul de instituire si garantare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

3 Actul normativ ca izvor al dreptului constituional (noiunea de izvor al dreptului constituional, poziia actelor normative n cadrul izvoarelor dreptului constituional, enumerarea actelor normative ce constituie izvor al dreptului constituional)

Prin izvoare de drept intelegem formele de exprimare a normelor jhuridice care sunt determinate de modul de edictare sau sanctionare a lor de catre stat. Sunt izvoare de drept Const numai actele normative care sunt adaptate de autoritatile publice representative. Aceste acte normative trebuie sa indeplineasca cumulative si conditia de a contine norme juridice care sa reglementeze relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.

Actele normative:

-Nationale (decrete, hotarari de govern, legi, ordonanta de govern, ordonanta de urgenta) -Internationate (tratate international)

4 Legea ca izvor al dreptului constituional (noiune, clasificare, scurt caracterizare)

Notiune Prin izvoare de drept intelegem formele de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de adictare sau santionate a lor de catre stat. Legile, atat cele organice, cat si cele ordinare sunt izvoare ale dreptului constitutional cu conditia sa reglementeze relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii. Sunt izvoare ale dreptuconstitutional, printer altele, legea privind cetatenia romana, legile electorale, statutul parmalentarilor. Clasificare

Legi constitutionale Legi organice Legi ordinare

c) Caracterizare : -legile constitutionale sunt legile de revizuire a Constitutiei, legi supreme celorlalte legi - legile organice sunt considerate prelungiri ale dispozitiilor constitutionale - legile ordinare sunt toate celalalte legi elaborate, in alte domenii decat cele normale

5 Actele normative internaionale izvoare ale dreptului constituional romn (aspecte comune, enumarea principiilor stabilite de: norma constituional cadru - art.11 din Constituie, art.20 din Constituie ct privete situaia particular a tratatelor internaionale n materia drepturilor omului, art.148 din Constituie ct privete actele Uniunii Europene)

Pentru ca un tratat international sa fie izvor in dreptul constitutional, el trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: Sa reglementeze raporturi juridice de drept constitutional Sa fie ratificat de Parlament potrivit legii Sa fie in concordanta cu dispozitiile constitutionale Sa fie interpretat si aplicat intocmai si cu buna credinta Sa fie licit Sa fie de aplicatie directa

Tratatele notificate de Parlament fac parte din dreptul intern ( art 11) Statul Roman se obliga sa indeplineasca intocmai cu buna credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte ( norma constitutional) Art 20 Contitutie Interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor in concordanta cu tratatul privind Drepturile Omului la care Romania ia parte. ( Prin situtatia particulara a tratatului international in natura drepturilor omului) Art 148

Prioritatea tratatelor in material dr. omului in caz de neconcordanta cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. (alin 2) Tratatele constitutive ale UE, precum si alte reglementari comunitare cu character obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile din legile interne. (Actele UE)

6 Jurisprudena Curii Constituionale ca izvor al dreptului constituional (noiunea de jurispruden, caracterizarea i efectele deciziilor Curii Constituionale)

Doar jurisprudenta in material controlului de Constitutionalitate a legilor poate fi luata in considerare ca avand rol de izvor de drept constitutional. Sunt avute in vedere atat deciziile Tiburnalelor Constitutionale sau a Curtilor Constitutionale, cat si ale Curtilor Supreme in materie de control de constitutionalitate din statele in care acest tip de control este exercitat de catre judecatori obisnuiti de la instantele judecatoresti. Jurisprundenta=stiinta a dreptului ,ansamblu de principii judecatoresti.

Constituia (definiie, caractere juridice, distincia dintre constituii cutumiare i scrise) Constituia (definiie, coninutul normativ al constituiei, funciile constituiei)

Reprez un ansamblu de reguli juridice investite cu forta suprema si adoptate dupa o procedura speciala, reguli care stabilesc autoritatile esentiale ale statului si functionarea lor, precum si drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Const scrisa asigura o mai mare stabilitate si securitate institutiilor politice deoarece continutul articolelor sale este clar. Const scrisa se prezinta sub forma unui document politico juridic, avand mai multe sau mai putine articole si care este adoptat direct de catre popor sau de reprezentantii acestuia, potrivit unei procedure special, solemne.

Const scrisa garanteaza suprematia regulii constitutionale asupra celorlalte reguli juridice. Suprematia Const se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor acte cu continut normative : regulamente de organizare si functionare ale Parlameentului, decrete, ordonante ale Guvernului. Atatata timp cat este in vigoare, Const este practiv intangibila.

In Const au fost inscrise drepturile si indatoririle cetatenilor, garantiile impotriva tiraniei si abuzului de putere.

constituii cutumiare -reprezinta rezultatul experientei si practii zilnice ale unor traditii, uzante, procedee -nu este clar definita, incerta, incomplete, in continua miscare, ignora orice fapt derogator de la cutuma -principii fundamentale cristalizate in decursul timpului in activitatea statala

Constitutii scrise -creata printr-un act normative de putere, larg raspandita in intreaga lume -clara, permanenta, intangibila in timp cata vreme nu intervine procedura de revizuire

-la baza acesteia au stat printer altele, ideea domniei legii si teoria contractului social

Constinutul normativ al constitutiilor ne arata ca intr-o intitutie intalnim, de regula, trei categorii de relatii sociale reglementate de norme const: Rel referitoare la puterea de stat Rel ref la drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor Ale rel sociale considerate fundamentale pentru o societate

Functie normativa si functie interogatoare

9 Supremaia constituiei (noiunea de supremaie a constituiei, consecine i garanii ale supremaiei constituiei )

Suprematia Const reprez o trasatura care exprima pozitia superioara pe care o are Const fata de toate celelalte acte normative ale unui stat. Modul de manifestare a conceptului de suprematie a Const se poate analiza din 2 perspective: Plan vertical Plan orizontal

Pozitia privilegiata a Const in sistemul de drepturi implica o multime de consecinte juridice care evidentiaza ca suprematia Const este o realitate juridical nu o simpla teorie. Suprem Const beneficiaza de garantiile specifice intregului drept care fac sistemul normativ sa se aplice si sa fie respectat de unele garantii specifice, anume controlul general al aplicarii Const, controlul constitutionalitatii legilor, indatorirea fundamental de a respecta Const. Adoptarea constituiei (noiune, iniiativa constituional, distincia dintre putere constituant originar/putere constituant derivat, moduri de adoptare a constituiei,)

Adoptarea Const trebuie vazuta ca un process compelx cu profunde semnificatii politico juridice, proces care cuprinde 3 elemente: Initiative adoptarii Const Organul competent Modurile de adoptare

Initiativa Const trebuie sa apartina acelui organism in primul rand politic, al 2-lea rand statal sau social care ocupand in sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt si reprezinta in cea mai inalta masura poporul ca detinator al puterii care este abilitat sa aiba intiativa Const. In unele Const se prevede cine poate avea initiativa adoptarii, in altele nu. In Const Rom nu exista prevederi cu privire la initiativa Const, ci doar la revizuirea acesteia.

Prin putere constitutionala se intelege de fapt organul care beneficiind de o autoritate politica speciala are dreptul de a adopta Const. Puterea Constitutionala apare sub 2 forme: Puterea const. originara Puterea const. instituita

Puterea const originara intervine atunci cand nu mai exista Const in vigoare (state noi, revolutii) Puterea const instituita este prevazuta de Const in vigoare, atat in ceea ce priveste competenta, cat si organizarea si functionarea ei. Ea poate adopta sau modifica o Const (putere de revizuire)

Exista mai multe moduri de adoptare: Const acordata : Suveranul, regale, monarhul elabora o Const si o vota poporul Const plebiscitara / statutul -> O Const elaborate de puterea suverana, dar se supune plebiscitului popular. Const conventie opera unei adunari numita Conventie. Adunare special aleasa pt a adopta Const, o expresie a intelegerii dintre toti membrii societatii, fiind considerata chiar deasupra Parlamentului. Aceasta adunare stabilea inclusive puterile. Pactul / C. Pact /Statut o Const rezultat al unei intelegeri intre regi si Parlament ca reprezentant al poporului. Const parlamentara model generalizat dupa al II-lea Razboi Mondial, mai ales in tarile din zona Europei, folosindu-se urmatoarea procedura: Initierea, elaborarea si editarea proiectului se facea exclusiv de Parlament, cu o majoritate calificata de cel putin 2/3 din nr total al parlamentarilor. Astfel sau adoptat const din anii: 1948, 1952 si 1965.

11 Modificarea Constituiei ( noiune, distincia ntre constituii rigide i flexibile, elemente de rigidizare a constituiilor)

Dr de revizuire trebuie sa apartina, in principiu, aceluias organism care a adoptat. Sub aspectul revizuirii sunt 2 tipuri de Const: rigida si flexibila. Const rigida Prevad norme speciale pt revizuirea lor.

Aceste norme speciale au forta juridical superioara celor din legile ordinare

Const flexibila Pot fi modif oricand printr-o lege ordinara, fara sa fie vreo diferenta intre ele si legile ordinare Au doar superioritate fata de legile ordinare, nu si de un ordin juridic

Const care prevad ca nu pot fi revizuite o anumita perioada de timp Const care prevad ca anumite dispozitii ale lor nu pot fi revizuite Const care prevad o procedura extreme de complicata de revizuire Const ce prevad ca nu pot fi modificate in anumite perioade.

Reglementarea procedurii de revizuire a Constituiei Romniei din anul 1991 (iniiativa de revizuire, adoptarea i aprobarea legii de revizuire)

Const din 1991 a fost reglementata de Curtea Constitutionala dupa modelul European de model de constitutionalitate conceputa ca o autoritate directa si independenta de celelalte autoritati ale statului. Rolul statului fiind garantarea suprematiei Const. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie legile si orice normative de domeniul legii.

Reglementarea procedurii de revizuire a Constituiei Romniei din anul 1991 (limitele revizuirii, rolul Curii Constituionale n procedura de revizuire a Constituiei)

ART. 152 Limitele revizuirii (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republican de guvernmant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficial nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fcut dac are ca rezultat suprimarea drepturilor si a liberttilor fundamentale ale cettenilor sau a garantiilor acestora. (3) Constitutia nu poate fi revizuit pe durata strii de asediu sau a strii de urgent si nici in timp de rzboi.

Rolul Curii Constituionale: Curtea Constituional se pronun din oficiu: a) asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei; pentru realizarea acestei atribuii, iniiatorul revizuirii are obligaia de a depune proiectul sau propunerea legislativ, mpreun cu avizul Consiliului Legislativ, la Curtea Constituional nainte de sesizarea Parlamentului. Curtea dispune de un termen de maxim 10 zile pentru a se pronuna n plen, cu votul a cel puin dou treimi din membrii si. Ulterior, proiectul sau propunerea de lege constituional pot fi prezentate Parlamentului numai nsoite de decizia obligatorie a Curii Constituionale. b) asupra legii de revizuire a Constituiei adoptat de Parlament; prin modificarea din anul 2004 a Legii nr.47/1992 s-a stabilit c n termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituiei, Curtea Constituional se pronun, din oficiu, asupra acesteia. Decizia prin care s-ar constata c n procesul de revizuire a Constituiei nu au fost respectate prevederile Constituiei se trimite Camerei Deputailor i Senatului, n vederea reexaminrii legii de revizuire a Constituiei. Aceast atribuie a Curii Constituionale nu a fost exercitat pn n prezent.

Controlul constituionalitii legilor (noiune, apariia controlului de

constituionalitate, clasificri ale controlului de constituionalitate - 3 criterii, la alegere)

Controlul de constitutionalitate a legilor este acea institutie a dreptului constitutional alcatuita dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor cu textul Constitutiei, autoritatea care face aceasta verificare, procedura de urmat si sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea dispozitiilor constitutionalitatii de catre legi.

1. Aparitia Const scrise nevoia de a asigura acestor const stabilitate si o recunoasere fata de regulile nescrise intalnite pana atunci au determinat aparitia acestei noi Const 2. Asigurarea puterilor in stat modalitatea prin care se asigura ca toate puterile in stat isi indeplinesc atibutile ce le revin si respecta legea in raporturile dintre ele. 3. Armonizarea intereselor sociale mai ales in statele feudale ca urmare a tendintelor de centralizare / descentralizare in cadrul federatiei.

c) Clasificare: 1. Criteriul organizatiei si efectul controlului -> control difuz -> control concentrate 2. Criteriul nationalitatii controlului -> control abstract

-> control concret 3. Dupa momentul exercitarii controlului -> a priori ( are ca obiect legea inainte de promulgare) -> a posteriori (este exercitat asupra unei legi care este deja in vigoare) 4. Dupa modul de sesizare a instantei constitutionale: -> control pe cale principala (control sesizat direct) -> control pe cale incidental (control sesizat prin intermediul instantei judecatoresti) 5. Dupa autoritatea care sesizeaza controlul: -> judecatoresti (inst jud) -> politic ( autoritati politice) -> juristictional (autoritati specializate pentru exercitarea controlului) 15 Controlul constituionalitii legilor (noiune, obiect, modele de control de constituionalitate)

Obiectul controlului de const il constituie legile, reglementarile de lege, actele cu forta juridical echivalenta legii, tratatele internationale, regulamentele de organizare si functionare a Parlamentului. Modelul American presupune un control exercitat de instantele judecatoresti obisnuite care nu separa conflictul constitutional ca sa fie judecat ca o chestiune prealabila ci se pronunta asupra tuturor aspectelor in litigiu, unificarea practicii fiind realizata la cea mai inalta instanta in virtudea de precedent. ( ex. Decizia Marbury vs Madison)

16Controlul constituionalitii legilor n Romnia (istoric, controlul de constituionalitate potrivit Constituiei din 1991, revizuit n anul 2003 - autoritate competent, modelul de control consacrat, enumerarea actelelor normative ce pot forma obiectul controlului de constituionalitate)

Aparitie : pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1923 care a reglementat expres un control juisdictional al constitutii legilor, au fos parcurse mai multe etape:

S-a continuat in maniera reglementata si pana acum- un control de constitutionalitate , politic ,a priori ,a preventiv (exercitat inainte de intrarea in vigoare a legii fara nici o consecinta reprisiva.) Se mainfesta dorinta de doctrinar si jurisprudential de a acorda judecatorului dreptul de a se pronunta asupra conformitati legilor cu textului Constitutiei, adica spre un control jurisdictional al constitutiei legii. Consacrarea, prin intermediul deciziei nr. 261 din martie 1912 a ICCJ, a dreptului instantelor judecatoresti de a se poronunta asupra constitutionalitatii legilor

Autoritate competent:
Curtea Constitutionala Asigura controlul constitutionalitatii legilor, regulamentelor parlamentare si ordonantelor guvernului, pronuntandu-se numai asupra problemelor de drept, fara a putea imbunatatii sau modifica prevederea legala supusa controlului; de asemenea, nu se poate pronunta asupra modului de aplicare sau interpretare a legii ci numai asupra intelesului sau contrar legii.

17Funciile controlului de constituionalitate (noiunea de control de constituionalitate,

enunarea i explicarea funciilor controlului de constituionalitate, explicarea conceptului de constituionalizare a dreptului) Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia . asigura suprematia Constitutiei Functiile controlului de constitutionalitate : a)Garanteaza suprematia Constitutiei (reprezinta o garantie a principiului separatiei puterilor in stat) b)Rolul de protectie si garantarea drepturilor omului c)Realizarea unei interpretari unitare a institutiei pentru toate ramurile de drept d)Exprimarea eficienta a opozitiei parlamentare e)Constitutionalizarea dreptului : se elimina din cuprinsul actelor normative dispozitiile neconstitutionale si este orientata activitatea legiuitorului in sensul elaborarii unor relgementari in conformitate cu dispozitiile Constitutiei

18 Cetenia romn (noiune, principiile ceteniei romne)

Reprezinta legatura politico-juridica dintre persona fizica si stat dovedind apartenenta acelei persoana la statutul respective si atribuindu-I posibilitatea de a fi titulara a drepturilor si indatoririlor prevazute in constitutia acelui stat

Principiile cetateniei romane: Orice pers are drept la cetatenie Cetatenia reprez o chestiune de stat Cetatenii sunt titulari ai tuturor drepturilor prevazute in Constitutie si le revin toate indatoririle prevazute de aceasta Cetatenii sunt egali in drepturi Cetatenia nu-I poate fi retrasa cei ce a dobandit-o prin nastere Casatoria nu influenteaza cetatenia

19 Cetenia european (noiune, drepturile cetenilor europeni).

Pt cetatenii UE dreptul de a alege si de a fi ales exista si este reglementat ca atare, dar numai in cadrul alegerilor locale deoarece prin aceste alegeri se desemneaza organele puterii locale, nu organele puterii de stat. Cetatenii UE au un regim al liberei circulatii pe teritoriul Rom, asa cum si cetatenii romani au dr la libera circulatie in UE, situatie creata in urma aderarii Rom la UE. Dreptul de prioritate imobiliara in Rom este neingramadita si ocrotita exclusiv pt cetatenii romani, precum si pt cetatenii UE.
Tratatul de la Maastricht introduce cetatenia europeana in scopul intaririi relatiei existente intre U.E. si cetatenii statelor membre.Tratatul se margineste sa declare ca :" este cetatean al U.E. orice persoana care are cetatenia unui stat membru" si ca "cetatenii U.E. se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor prevazute ini tratat." Potrivit normelor in vigoare"este cetatean al U.E. orice persoana avand cetatenia unui stat membru". Drepturile prevazute sunt: 1.otarea in alegerile europene, 2. Drepturi lingvistice, 3.Dreptul la libera circulatie si sedere, 4.Dreptul la protectie consulara si Dreptul la libera exercitare a unei profesii.

20 Dobndirea ceteniei romne (enunarea a modurilor de dobndire; scurt caracterizare) Moduri de dobandire ale cetateniei: -Prin nastere -Prin adoptie -Acordarea la cerere -Redobandirea cetateniei (repatriere) *Dobandirea cetateniei prin nastere: Sunt cetateni romani cei care: -s-au nascut pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani -nascuti pe teritoriul romaniei si numai unul dintre parinti este cetatean roman -s-au nascut in strainatate si parintii/unul dintre parinti este cetatean roman -situatie particulara-copilul gasit pe teritoriul Romaniei se prezuma ca este cetatean roman pana la proba contrara daca niciun parinte nu a fost gasit *Adoptia: Copilul cetatean strain dobandeste cetatenia romana daca adoptatorii sunt cetateni romani. Daca numai unul dintre adoptatori este cetatean roman cetatenia copilului minor se va hotari de catre parinti, de comun acord, iar daca ei nu sunt de acord hotaraste instanta judecatoreasca care incuviinteaza adoptia. In situatia in care copilul are 14 ani (impliniti) este necesar consimtamantul acestuia. Aceiasi este situatia si daca respectivul copil este apatrid.

21 Dobndirea ceteniei romne la cerere (condiii i procedur) Pierderea ceteniei romne : modaliti (enunare i scurt caracterizare)

Retragerea cetatenie In cazul in care pers savarseste in strainatate fapte deosebit de grave Aprobarea renuntarii la cetatenie Alte cazuri : adoptia, anularea, stabilirea filiatiei

Aprobarea renunrii la cetenia romn (condiii i procedur)

este o modalitate de a se reglementa situatia unei personae

Conditii: Existenta unor motive temeinice Pers sa nu fie invinuita (inculpata intr-o cauza penala sau sa aiba de executat o pedeapsa penala) Sa nu aiba datorii catre stat / sa existe garantii ca le poate achita A socilitat si are asigurarea dobandirii unei alte cetatenii sau are deja o alta cetatenie

Procedura: Cererea trebuie sa fie individuala. Aprobarea cererii de anulare a cetateniei revine Autoritatii Nationale pt Cetatenie la propunerea Comisiei pt cetatenie.

24 Retragerea ceteniei romne (condiii i procedur)

Retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune. Nu se poate retrage cetatenia dobandita prin nastere. Conditii:

Se poate retrage cetatenia romana celui aflat in strainatate care a savarsit fapte deosebit de grave prin care vatameaza interesele statului roman / lezeaza prestigiul Ro Aflandu-se in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Ro a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in razboi. A obtinut cetatenia fraudulos Este cunoscut avand legaturi cu grupuri teroriste Procedura:

Retragerea cetateniei se pronunta de catre Curtea Nationala pt Cetatenie, prin ordin la propunerea Comisiei pt cetatenie si se comunica petitionarului.

25 .Drepturi i liberti fundamentale (noiune i trsturi, noiunea de pluralism legal n materia drepturilor i libertilor fundamentale, cu menionarea de exemple de documente de referin n materie, sistemul european de protecie a drepturilor i libertilor fundamentale) 1. Definiia drepturilor fundamentale Pentru definirea lor trebuie s lum n considerare urmtoarele criterii: a) sunt drepturi subiective; b) sunt drepturi eseniale pentru cetean; c) datorit importanei lor sunt nscrise, n acte deosebit, cum ar fi declaraii de drepturi, legi fundamentale ( constituii). a) Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ceea ce nsemn c ele sunt facultii ale subiectelor raportului juridic de a aciona ntr-un anumit fel sau de a cere celuilalt sau celorlalte subiecte o atitudine corespunztoare i de a beneficia de protecia i sprijinul statului n realizarea preteniilor legitime. b) Drepturile fundamentale sunt drepturi eseniale sunt daruri eseniale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge n nici un fel ( J.J. Rousseau); sunt libertii necesare ( A. Esmein) pentru ceteni. Acest criteriu explic de ce din sfera drepturilor subiective numai un anumit numr de drepturi sunt fundamentale, nscrise, ca atare, n constituie. Aceast categorie de drepturi prezint cea mai mare importan att pentru ceteni, ct i pentru stat i societate n ansamblu. Pentru c ele sunt determinante pentru statutul juridic al ceteanului sunt identificate, din ansamblul drepturilor subiective, pe criteriul valoric care privete viaa, libertatea, personalitatea cetenilor, i ca urmare sunt nscrise n acte fundamentale. Caracterul de drepturi eseniale l capt n raport de condiiile concrete ale unei societii date. c) Datorit importanei lor sunt nscrise n acte juridice cu for juridic suprem. Astfel, odat selectate pe criteriul valoric, ca fiind eseniale ntr-o anumit etap istoric, li se confer o form i o ocrotire juridic aparte La sfritul acestor consideraii, achiesm la concepia prin care drepturile fundamentale sunt definite ca, acele drepturi subiective ale cetenilor, eseniale pentru viaa, libertatea i

demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitii umane, drepturi stabilite prin Constituie i garantate prin Constituie i legi

26 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: universalitatea; neretroactivitatea legii (caracterizare) Universalitatea drepturilor, libertilor i ndatoririlor fundamentale Principiul universalitii drepturilor i libertilor este reglementat n art. 15 alin. 1 din Constituie unde se precizeaz c cetenii beneficiaz de drepturile i libertile consacrate prin Constituie i prin alte legi i au obligaiile prevzute de acestea. Universalitatea drepturilor i libertilor se refer att la sfera propriu-zis a drepturilor ct i la titularii acestora. Sub primul aspect ea exprim vocaia omului, a ceteanului, pe planul realitilor juridice interne ale fiecrui ri, pentru toate drepturile i libertile. Sub cel de al doilea aspect, universalitatea exprim ideea c toi cetenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi i liberti. Valorificarea drepturilor i libertilor garantate de constituie depinde de fiecare cetean, de capacitatea i eforturile sale, n condiiile conferite de ordinea constituional. Universalitatea ndatoririlor exprim pe fond legtura indisolubil dintre drepturi, liberti i ndatoriri, intercondiionarea lor. ntr-o viziune larg i desigur corect, ndatoririle devin garanii ale drepturilor ntruct, pentru a avea trebuie mai nti s creez, s produci, s depui eforturi. Art. 15 alin. 1) din Constituie consacr principiul universalitii drepturilor, libertilor i ndatoririlor fr deosebire de faptul c sunt reglementate prin Constituie sau prin alte legi. Neretroactivitatea legii Acest principiu este consacrat constituional n articolul 15 alin. 2 din Constituie unde se precizeaz c legea dispune numai pentru viitor i de asemenea este consacrat i legal n art. 1 din Codul civil unde se arat c legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiv, precum i n aer. 11 din Codul penal unde se arat c legea penal nu se aplic faptelor care, la data cnd au fost svrite, nu erau prevzute ca infraciuni. De la acest principiu exist i dou excepii. Astfel, prima excepie este reglementat de constituie n art. 15 alin. 2 potrivit cruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepia legii penale sau contravenionale mai favorabile. O a doua excepie o reprezint ipoteza referitoare la legile interpretative. Aceast ipotez nu este n fond o excepie de la neretroactivitatea legii, ntruct

interpretarea general obligatorie, ca orice interpretare de altfel, lmurete nelesul normei interpretate, deci nici nu adaug i nici nu modific acest neles, ci l clarific, n funcie de diversitatea situaiilor pe care norma interpretat le reglementeaz. n aceast ipotez este necesar ns de distins ntre ceea ce constituie interpretare - stricto sensu de ceea ce reprezint reguli noi, care, chiar dac au fost consacrate cu scopul de a asigura o mai riguroas aplicare a legii, sunt aplicabile neretroactivitii.

27 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: egalitatea, principii referitoare la ocuparea funciilor i demnitilor publice (caracterizare)

Egalitatea n drepturi a cetenilor Art 16 Const (aln 1) cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatiolor publice fara privilegii si discriminari. Presupune faptul ca cetatenii romani, fara deosebire de rasa, nationalitate ( art 4 Const) se pot folosi in mod egal de toate drepturile prevazute in Const si legi.Pot participa in mod egal la viata politica si culturala, sunt tratati in mode egal de autoritati. Principiul egalitatii presupune un tratament egal pt situatii care in functie de scopul urmarit nu sunt diferite. Principiul egalitatii propune reglementarea unitara si tratament nediscriminatoriu pt situatii identice, iar pe de alta parte presupune un drept la diferentiere.

Functiile publice desemneaza acele functii care presupun exercitiul autoritatii statle Demnitatile publice desemneaza acele functii care presupun formalitati specifice de alegere. Functiile publice si demnitatile pot fi ocupate doar de personae cu cetatenie romana si domiciliu in tara. Egalitate intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice. Cetatenii UE care indeplinesc conditiile legii organice au dr de a alege si de a fi alesi autoritati publice locale.

28 Accesul liber la justiie i dreptul la aprare (caracterizare) dezvoltri jurisprudeniale) Accesul liber la justiie

Articolul 21 din Constituie stabilete: (1) Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept. (3) Prile au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil. (4) Jurisdiciile speciale administrative sunt facultative i gratuite. Principiul liberului acces la justiie se aplic indiferent de calitatea persoanei protejate, cetean romn, cetean strin sau apatrid. El permite accesul la justiie pentru aprarea oricrui drept sau a oricrei liberti i a oricrui interes legitim, fr deosebire dac acesta rezult din Constituie sau din alte legi. De asemenea, nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept. Articolul 21 din Constituie implic o corect delimitare ntre dreptul la aciune n justiie i obligaia constituional de ocrotire a drepturilor libertilor i intereselor legitime. Este subneles c accesul liber la justiie permite depunerea oricrei cereri a crei rezolvare este de competena autoritilor judectoreti. Caracterul legitim sau nelegitim al preteniilor formulate n aciunea n justiie va rezulta numai n urma judecrii respective i va fi constatat prin hotrre judectoreasc.

Dr la aparare este dr fundamental cetatenesc de traditie, reglementat distinct pt ca, desi in stransa leg cu libertatea individuala si siguranta persoanei, dr la aparare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera persoanei posibilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor care I se aduc, sa conteste invinuirile, sa scoata la iveala nevinovatia sa.

In procesele civile, comerciale, de munca dreptul la aparare ca totalitate de drepturi si reguli procedurale ofera partilor posibilitatea de a-si valoritica pretentiile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor adversarului. Dr la aparare cuprinde posibilitatea de a folosi un avocat.

29 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: caracterul de excepie al restrngerii unor drepturi i liberti, principiul securitii juridice (caracterizare) Caracterizare: Caracterul de exceptie ar restrangerii exercitiului de / a unor liberatati (art 53 Const) permite restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, dar doar in urmatoarele conditii: Numai prin lege Doar daca se impune dupa caz pentru: Apararea sigurantei nationale Oridinii publice A sanatatii moralei publice A drepturilor si libertatilor cetatenilor Desfasurarea instructiei penale Prevenirea unor calamitati naturale / a unui sinistru deosebit de grav

Sa nu aduca atingere existentei dreptului / libertatii Sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o Masura prin care opereaza restrangerea sa fie nediscriminatorie

Principiul securitatii juridice Nu are consacrare expresa in Const, dar a fost desprinsa pe care de interpretare din art 1, al 5 care statueaza in Rom respectarea Const si a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Cu referire de lege, s-au stabilit o serie de calitati pe care legea trebuie sa le indeplineasca: Accesibilitatea Claritatea

Precizia

Protectia noastra ca cetateni impotriva dr.

30 Dreptul la via, la integritate fizic i psihic. Libertatea individual. Caracterizare Dr la viata

Este cel mai natural drept ,un dr cetatenesc cu care incepe inventarul dr. omului in cele mai importante acte internationaledin acest domeniu.

Dr la integritatea fizica si psihica

Este un complex de elemente in care fizicul si psihiculnu pot fi despartite. Art 53 . prevede ca orice atingere adusa inegritatii psihice si fizice a persoanei va trebuit sanctionat de cartre lege. Interzicerea torturii, a pedepselor inumane sau tratamentelor degradante(Conventia torturii 10 de 1984)

31 Dreptul la via intim, familial i privat. Inviolabilitatea domiciliului. Caracterizare

Autorittile publice respect si ocrotesc viata intim, familial si privat. (2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea inssi, dac nu incalc drepturile si liberttile altora, ordinea public sau bunele moravuri.

32 Dreptul la nvtur, accesul la cultur. Caracterizare

Dr la invatatura Reprezinta o parte a dreptului la educatie, la care orice om are vocatie , precum si mijlocul principal de formare si perfectionare a fortei de munca. Din analiza dispozitiilor care privesc institutiile de invatamant exista 3 astfel de categorii: De stat

Particulare Confesionale

Se garanteaza gratuitatea invatamantului. Posibilitatea de a beneficia de burse scolare.

Accesul la cultura. Este un drept fundamenta, introdus in urma revizuirii Const din 2003, adevarat complement al dr la invatatura exprimat in legea fundamental, parte integrate a unui dr la invatatura vazut intr-un sens mai larg de posibilitatea neingramadita si nediscriminatorie de acces la informatie cu caracter cultural si educativ.

33 Dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la un mediu sntos. Caracterizare Dreptul la ocrotirea sntii:
Este un dr fundamental cetatenesc receptat in ConstitutiaRomaniei indeosebi in pactu international relativ la drepturile economice,sociale si culturale.Garantand dr la ocrotirea sanatatii. (art .34 const )

Dreptul la un mediu sntos

(Art .35 const ) precizeaza ca statu recunoaste dreptul la un mediu iconjuratir sanatos, ehilibrat si ecologic.

34 Dreptul la munc, protecia social a muncii i interzicerea muncii forate, dreptul la grev. Caracterizare
Dreptul la munc nu poate fi ingrdit. Aleger ea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munc este liber (2) Salariatii au dreptul la msuri de protectie social. Acestea privesc securitatea si sntatea salariatilor, regimul de munc al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tar, repausul sptmanal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normal a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La munc egal, femeile au salariu egal cu brbatii. (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munc si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate

35 Dreptul de proprietate privat. Dreptul la motenire. Libertatea economic. Caracterizare. economic. Caracterizare.

Dreptul de proprietate privat (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privat este garantat si ocrotit in mod egal de lege, indiferent de titular. Cettenii strini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea European si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baz de reciprocitate, in conditiile prevzute prin lege organic, precum si prin mostenire legal. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt si prealabil despgubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte msuri de trecere silit in proprietate public a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprietti imobiliare, cu obligatia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau con structiilor, precum si pentru alte daune imputabile autorittii. (6) Despgubirile prevzute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergent, prin justitie. (7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobandit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobandirii se prezum. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii. ART. 45 Libertatea economic Accesul liber al persoanei la o activitate economic, libera initiativ si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. ART. 46 Dreptul la mostenire Dreptul la mostenire este garantat.

Dr la prop privata. Este un dr fundamental reprezentand dreptul persoanei fizice de a dobandi o proprietate, de a folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si de a putea transmite dreptul altuia. Dr la prop presupune obligatia statului de a garanta si apara proprietatea obtinuta pe cai licite. Dr la mostenire. Dr unei personae de a putea dobandi pe cale succesorala, in conditiile legii, orice bun. Drept reglementat in Const, ar 46 Dreptul la mostenire este garantat.

Libertatea economica. Tine de esenta unei economii de piata si presupune posibilitatea oricarei personae de a initia si intreprinde o activitate cu scop lucrativ. Dreptul oricarei pers de desfasura o activitate economica este liber, statul garanteaza doar accesul neingradit la libera initiativa, precum si exercitarea acesteia.

36 Dreptul la cstorie i dreptul de a ntemeia o familie. Protecia copiilor i tinerilor. Caracterizare

Cstoria este o alian liber consimit ntre dou persoane de sex diferit, ncheiat potrivit dispoziiilor legale, n principiu pe via, cu scopul de a ntemeia o familie i reglementat de normele imperative ale legii. Familia este o valoare fundamental a oricrei societi". Familia este fondat pe cstorie, unire intim de via n complementaritatea dintre un brbat i o femeie, care se constituie ca o legtur indisolubil a cstoriei n mod liber ncheiat i exprimat public, i este deschis la transmiterea vieii

Protecia copiilor i tinerilor Copiii si tinerii se bucur de un regim special de protectie si de asistent in
realizarea drepturilor lor. (2) Statul acord alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie social a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activi tti care le-ar duna snttii, moralittii sau care le -ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normal sunt interzise. (4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autorittile publice au obligatia s contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea liber a tinerilor la viata politic, social, economic, cultural si sportiv a trii

37 Dreptul la un nivel de trai decent. Protecia persoanelor cu handicap.

Dreptul la un nivel de trai decent. Protecia persoanelor cu handicap. Caracterizare

Statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic si de protectie social, de natur s asigure cettenilor un nivel de trai decent. Protectia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucur de protectie special. Statul asigur realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participrii efective a persoanelor cu handicap in viata comunittii, respectand drepturile si indatoririle ce revin printilor si tutorilor.

38 Libertatea contiinei. Libertatea de exprimare. Dreptul la informaie.

Caracterizare.

Liberul acces la informaiile de interes public definete conceptul de informaii de interes public orice informaie care privete activitile sau rezult din activitile unei

autoriti publice sau instituii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaiei.
Libertatea contiinei Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor. Libertatea de exprimare orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat. Atr 30 const (2) Cenzura de orice fel este interzis. (3) Libertatea presei implic si libertatea de a infiinta publicatii. (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimat.

39 Libertatea ntrunirilor. Dreptul de asociere. Caracterizare

Libertatea ntrunirilor, prevzut de art.39 din Constituie, este o libertate cu caracter social politic care const n posibilitatea oamenilor de a se ntruni reuniuni private sau publice, cu scopul de a da expresie unor preocupri, gnduri, convingeri. Prin noiunea de ntrunire se desemneaz o grupare de persoane organizat, cu caracter temporar, destinat schimbului de idei, concepii, opinii.

Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfsura numai in mod pasnic, fr nici un fel de arme.
ART. 39 Libertatea intrunirilor

Asociaia presupune existena unui scop permanent, precis, determinat n momentul nfiinrii, declarat prin actul de nfiinare sau organizare. ntrunirile se desfoar pe baza unor reguli stabilite ad-hoc, n timp ce asociaia funcioneaz pe baza regulilor statutare.
ART. 40 Dreptul de asociere

(1)Cettenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

40 Drepturile garanii: enunare i caracterizare

prin petiie se nelege cererea, reclamaia, sesizarea sau propunerea formulat n scris ori prin pot electronic, pe care un cetean sau o organizaie legal constituitale ca o poate adresa autoritilor i instituiilor publice centrale i locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale, companiilor i societilor naionale, societilor

comerciale de interes judeean sau local, precum i regiilor autonome, denumite n continuare autoriti i instituii publice
ART. 51 Dreptul de petitionare (1) Cettenii au dreptul s se adreseze autorittilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizatiile legal constituite au dreptul s adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezint. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutit de tax. (4) Autorittile publice au obligatia s rspund la petitii in termenele si in conditiile stabilite potr ivit

41 Drepturile exclusiv politice: enunare i caracterizare

In acesta categorie se includ acele drepturi ale cetatenilor romani care au ca obiect particiaprea cetatenilor la conducerea statului ,la guvernare. In categoria drepturilor exclusiv politice se incadreaza dr electorale.
ART. 36 Dreptul de vot (1) Cettenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pan in ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotrare judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale

42 ndatoririle fundamentale: enunare i caracterizare

Dintre acestea ndatoriri, sunt circumscrise ca fiind fundamentale acele obligaii ale cetenilor, considerate eseniale pentru realizarea intereselor generale, nscrise n Constituie i asigurate n realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin fora de constrngere a statului.

ART. 54 Fidelitatea fat de tar (1) Fidelitatea fat de tar este sacr. (2) Cettenii crora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, rspund de indeplinirea cucredint a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune jurmantul cerut de lege. ART. 55 Aprarea trii (1) Cettenii au dreptul si obligatia s apere Romania. (2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organic. (3) Cettenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pan la varsta de 35 de ani, cu exceptiavoluntarilor, in conditiile legii organice. ART. 56 Contributii financiare (1) Cettenii au obligatia s contribuie, prin impozite si prin taxe, la che ltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie s asigure asezarea just a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.

ART. 57 Exercitarea drepturilor si a liberttilor Cettenii romani, cettenii strini si apatrizii trebuie s-si exercite drepturile si liberttile constitutionale cu bun-credint, fr s incalce drepturile si liberttile celorlalti

43 Avocatul Poporului (statut, durata mandatului, numire, atribuii

ART. 58 Numirea si rolul (1) Avocatul Poporului este numit pe o durat de 5 ani pentru aprarea drepturilor si liberttilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii si nu pot indeplini nici o alt functie public sau privat, cu exceptia functiilor didactice din invtmantul superior. (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organic.

Atribuii :
a) coordoneaz activitatea instituiei Avocatul Poporului; b) decide asupra petiiilor formulate de persoanele fizice lezate prin nclcarea drepturilor sau libertilor acestora de ctre autoritile administraiei publice; c) verific activitatea de rezolvare legal a petiiilor primite i solicit autoritilor sau funcionarilor administraiei publice n cauz ncetarea nclcrii drepturilor i libertilor persoanelor fizice, repunerea n drepturi a petiionarului i repararea prejudiciilor; d) formuleaz puncte de vedere, la cererea Curii Constituionale; e) poate sesiza Curtea Constituional cu privire la neconstituionalitatea legilor, nainte de promulgarea acestora; e) poate sesiza direct Curtea Constituional cu excepia de neconstituionalitate a legilor i ordonanelor; f) reprezint instituia Avocatul Poporului n faa Camerei Deputailor, a Senatului i a celorlalte autoriti publice, precum i n relaiile cu persoanele fizice sau juridice; g) angajeaz salariaii instituiei Avocatul Poporului i exercit dreptul de autoritate disciplinar asupra acestora; h) exercit funcia de ordonator principal de credite, atribuie pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finanele publice; i) poate sesiza instana de contencios administrativ, n condiiile legii contenciosului administrativ; j) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege. Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuii adjuncilor si sau unor persoane cu funcii de conducere din cadrul instituiei