Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

STUDIUL PARTICULARITĂŢILOR DE FABRICARE A

BRÂNZEI DE CAPRĂ
Chiţanu Ana
Universitatea Agrară de Stat din Moldova, or.Chişinău, Republica Moldova
chitanu07@gmail.com

Abstract: Raising goats is becoming more and more interesting for many farmers.
Milk and especially goat cheese are in demand on the market and ensure the sale of
production at attractive prices. This paper is of scientific interest due to the fact that the
manufactured product itself is a product requested by consumers of all ages and knowing
the particularities of manufacturing we will be able to prove the quality of the finished
product obtained - goat cheese. Therefore, goat's milk obtained from goats of local
population in the central area of the Republic of Moldova can serve as a raw material for
the manufacture of goat cheese, respecting all the particularities of production. The
cheese obtained corresponds to the requirements in force and is much appreciated by
consumers.
Keywords: raising goats, goat's milk,goat cheese, organoleptic indices of goat
cheese, chemical composition of goat cheese.

INTRODUCERE
Creşterea caprelor devine din ce în ce mai interesantă pentru mulţi fermieri.
Laptele şi mai ales brânza de capră au căutare pe piaţă şi asigură desfacerea producţiei la
prețuri atractive. Lucrarea de faţă prezintă interes ştiinţific din motive că însăşi produsul
fabricat este un produs solicitat de consumatori de toate vârstele şi, cunoscând
particularităţile de fabricare, vom putea da dovadă de calitatea produsului finit obţinut -
brânza de capră. Brânza de capră este o brânză deosebită prin puterea gustului şi a
proprietăţilor nutritive superior calitative în faţa celorlalte brânzeturi [2]. Este foarte
apreciată în cultura culinara franceză, aflându-se în topul producătorilor mondiali, urmată
de cea italiană, greacă şi spaniolă. Brânza de capră este uneori considerată ca fiind doar
brânza moale, care se digeră mult mai uşor decât celelalte brânzeturi, deoarece are un
conţinut redus de grăsimi și de proteină din lapte. În timp ce 100 g de brânză de capră
conţin 3 g de proteine şi 4 g de grăsimi, 100 g de telemea de vacă conţine 15 g de proteine
şi 20 g de grăsimi. Diferenţa se reflectă şi în numărul de calorii: 100 g de brânză de capră
conţin 60 de calorii, aceeaşi cantitate de telemea de vacă ajungând să valoreze însă până la
250 de calorii [1]. Brânza de capre este preferată de nutriţionişti în curele de slăbire având
un conţinut relativ scăzut de grăsimi în comparaţie cu alte alimente. Potrivit specialiştilor
o bucată de brânză consumată după masă stimulează secreţia de salivă, protejează smalţul
dinţilor şi restabileşte aciditatea normală a mediului din cavitatea bucală. 100 g de brânză
de capră conţin 100 mg de calciu şi 90 mg de fosfor, minerale necesare sistemului osos.
Calciul şi fosforul se asimilează mai bine din brânză, decât din lapte. De asemenea, brânza
de capră este printre puţinele surse naturale de vitamina B 12 (2 micrograme/100 g).
Datorită vitaminei B12, brânza atenuează stările de stres, anxietate şi creşte capacitatea de
concentrare. Datorită conţinutului redus de grăsimi, brânza de capră poate fi consumată şi
de persoanele care suferă de ateroscleroză, afecţiuni renale, colecistite, obezitate. În
acelaşi timp, persoanele care au intoleranţă la lactoză pot consuma liniştite brânză de
capră, deoarece, fiind fermentată, aceasta nu mai conţine lactoză [3]. Un singur mic
obstacol rămâne - formularea exactă a brânzei de capră. Întrucât majoritatea rețetelor
pentru cele mai faimoase brânzeturi de capră sunt păstrate de producătorii lor în cele mai
stricte confidențe, tot ce rămâne să-și caute propriile rețete, să încerce să experimenteze.

41
 Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

Deși există un anumit punct pozitiv în acest sens: așa s-au născut faimoasele brânzeturi
Feta, Manchego, Ker de Chevre, Brânza, Crottin și al.
Drept scop al cercetărilor a servit brânza de capră fabricată din lapte de capră –
materie primă, produsă de caprine de populaţie locală din centru Republicii Moldova.
Reieşind din scopul cercetărilor s-a apreciat calitatea brânzei de capră - produs autohton,
obţinut din laptele caprinelor autohtone.

MATERIAL ŞI METODĂ
În ultimul timp, creşterea caprelor a devenit o activitate productivă rentabilă,
producţia de lapte şi de brânză de capră devenind specialităţi apreciate de consumatori. La
noi în ţară, creșterea caprelor este cunoscută din timpuri străvechi, fiind practicată mai
mult de crescători din zonele de sud şi centru ale Republicii Moldova [4].
În calitate de material de cercetare a servit brânza de capră, obţinută din zona de centru
a Republicii Moldova, de la populaţie de caprine locale, crescute în sectorul particular:
- lotul I - mun.Chişinău;
- lotul II - or. Hânceşti;
- lotul III - s. Cenuşa, r-nul Ialoveni.
Toate investigaţiile referitoare la aprecierea calităţii laptelui de capră – materie
primă, procesarea lui, precum şi obţinerea brânzei de capră şi aprecierea calităţii brânzei,
au derulat în Laboratorul pentru aprecierea calităţii laptelui şi produse lactate, blocul II,
facultatea de Agronomie, UASM. Din fiecare lot de lapte în volum de 1,5 l a fost obţinută
brânza de capră. În total s-au examinat 9 loturi de brânză din 9 loturi de lapte. Procesul de
cercetare s-a început cu colectarea probelor medii de lapte, pentru că este cunoscut faptul
că de colectarea corectă a probelor medii depinde veridicitatea datelor obţinute. Probele
medii de lapte s-au constituit din lapte de amestec, care după mulgerea caprinelor se stoca
într- un vas, apoi se omogeniza bine şi după omogenizare s-a colectat volumul solicitat –
1,5 litri. Această procedură a fost respectată pentru fiecare lot de lapte de capră colectat.
Laptele de capră colectat s-a transportat în laborator. În lotul de lapte de capră transportat
în laborator primul lucru ce se făcea se încălzea la temperatura de 20 ± 2°C, apoi s-a supus
analizelor. În laptele de capră materie primă s-au determinat indicii organoleptici, fizico-
chimici şi tehnologici. Calitatea brânzei de capră obţinută s-a apreciat prin metode
standarde luând în considerație indicii organoleptici şi fizico-chimici. Toţi indicii
examinaţi s-au determinat cu ajutorul metodelor standard de laborator. Datele obţinute au
fost prelucrate cu ajutorul programei Excel şi comparate cu cerinţele în vigoare [4], [5].

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Brânza joacă un rol important în alimentația noastră, reprezentând o sursă bogată
de factori nutritivi. Are un conținut ridicat de substanțe proteice, vitamine și grăsimi ușor
asimilabile, săruri minerale de calciu, fosfor, magneziu, sodiu. Atunci când vorbim despre
procesul de fabricație al brânzeturilor, inclusiv şi a brânzei de capră, trebuie să fim foarte
atenți la calitatea laptelui materie primă. Laptele de capră constituie un mediu propice
dezvoltării microorganismelor, înmulțirea acestora fiind favorizată de temperatura de
recoltare care este foarte apropiată de temperatura de dezvoltare a germenilor patogeni. De
aceea, sunt foarte importante operațiile de colectare, răcire și analiză ale laptelui de capră.
În ultimii ani în Republica Moldova tot mai mulţi fermieri se preocupă de creşterea
caprelor. Din datele din literatură rezultă că din punct de vedere nutriţional şi dietetic
calitatea laptelui de capră este mai înaltă decăt calitatea laptelui de vacă. Noi ne-am propus
să studiem laptele de capră de la populaţii locale crescute în zona de centru a ţării noastre.
Din punct de vedere organoleptic loturile de lapte de capră (tabelul 1) examinate au avut

42
Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

culoarea laptelui – albă cu nuanţă gălbuie, mirosul specific de lapte de capră, gustul dulciu şi
consistenţa omogenă. Aceşti indicatori au corespuns cerinţelor în vigoare, abateri şi defecte
în loturile examinate nu s-au depistat. Din punct de vedere organoleptic laptele a fost
calificat ca lapte de capră – materie primă bună pentru fabricarea brânzei de capră.
Tabelul 1. Indicii organoleptici a laptelui de capră
Indicii Lotul Cerinţe în vigoare
organoleptici I II III
Culoare albă cu nuanţă albă cu nuanţă albă cu nuanţă albă cu nuanţă
gălbuie gălbuie gălbuie gălbuie
Miros specific laptelui de specific laptelui de specific laptelui de specific laptelui de
capră capră capră capră
Gust plăcut dulciu plăcut dulciu plăcut dulciu plăcut dulciu
Consistenţă omogenă omogenă omogenă omogenă

În loturile de lapte de capră s-au mai determinat şi indicii fizico-chimici. Din datele
tabelului 2 observăm că în probele de lapte din lotul II densitatea a fost mai mică
comparativ cu loturile I şi III, dar şi mai mică comparativ cu cerinţele minime în vigoare.
Densitatea din loturile de lapte I şi III au avut valori satisfacătoare.
Alt indicator examinat a fost aciditatea, valoarea căreia atestă prospeţimea laptelui.
Acest indicator la lotul I a fost cel mai bun de 18,66°T, la loturile II şi III aciditatea a avut
valori mai mari comparativ cu primul lot şi cu cerinţele maximale în vigoare. Conţinutul de
grăsime în toate loturile examinate a fost satisfacător având valori mai mari cu 1,23 - 1,33%
comparativ cu cerinţele minime în vigoare. Conţinutul de proteină este un indicator foarte
apreciabil în tehnologia brânzeturilor, de aceea valoarea proteinei este foarte binevenită în
materia primă. În loturile examinate conţinutul de proteină a fost la lotul II de 3,5% sau la
nivelul minim după cerinţele în vigoare şi puţin mai mare la lotul I - 3,66% şi lotul III - 3,67%.
Tabelul 2. Indicii fizico-chimici a laptelui de capră
Specificare Lotul Cerinţe în
I II III vigoare
Densitatea, °A 30,60 ± 0,11 29,46 ± 0,07 31,80 ± 0,35 minimum 30
Aciditatea, °T 18,66 ± 0,33 19,67 ± 0,33 19,67 ± 0,33 15-19
Conţinutul de grăsime, % 5,33 ± 0,03 5,23 ± 0,03 5,23 ± 0,03 minimum 4,0
Conţinutul de proteină, % 3,66 ± 0,14 3,50 ± 0,06 3,67 ± 0,03 minimum 3,5
Conţinutul de cazeină, % 2,97 ± 0,03 2,73 ± 0,03 3,23 ± 0,03 minimum 2,7
Conţinutul de substanţă uscată totală, % 14,68 ± 0,02 14,28 ± 0,03 14,86 ± 0,09 minimum 13
Conţinutul de substanţă uscată degresată,% 9,35 ± 0,02 9,04 ± 0,02 9,63 ± 0,09 minimum 9,0

Din componenţii laptelui, cazeina este acel component care asigură coagularea lui
sub acţiunea enzimelor. Conţinutul de cazeină a fost cel mai mare la lotul III de 3,23%,
urmat de lotul I – 2,97% şi lotul II - 2,73%. Următorul indicator chimic, conţinutul de
substanţă uscată totală, este indicatorul ce determină valoarea nutritivă a laptelui de capră
şi consumul specific a laptelui – materie primă la o unitate de producţie (în cazul nostru la
un kg de brânză de capră). Valorile substanţei uscate totale sunt satisfăcătoare, mai mari
comparativ cu cerinţele minime în vigoare, pentru toate loturile experimentale. Aceleaşi
tendinţe se observă şi la valorile substanţei uscate degresate.
Pentru ca laptele de capră să fie utilizat la fabricarea brânzei el trebuie supus unor
analize specifice care vor demonstra că materia primă este pretabilă pentru fabricarea brânzei.
După cum se cunoaşte din datele literaturii de specialitate, proprietăţile tehnologice ale laptelui
sunt influenţate nu atât de compoziţia chimică a laptelui, sau mai bine zis de conţinutul unor
componenţi separaţi ai laptelui, cât de raportul dintre aceştia. Conform cerinţelor în vigoare,

43
 Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

pentru ca randamentul de brânzeturi să fie unul optim, raportul dintre conţinutul de grăsime şi
proteină trebuie să posede valori minime de 1,14, în cazul studiului nostru acest raport la toate
loturile a fost mai mare cu 0,3 decât valorile minime. Raportul între grăsime şi substanţă uscată
totală tot a avut tendinţa de a fi mai superior comparativ cu minimum admisibil (0,44), pentru
toate loturile experimentale. Coagularea laptelui sub acţiunea enzimelor coagulante este unul
dintre cei mai importanţi indici tehnologici care determină proprietăţile tehnologice ale laptelui
şi condiţionează în mare măsură rentabilitatea procesului tehnologic. Coagularea laptelui este
condiţionată de conţinutul de cazeină care în laptele de capră trebuie să fie nu mai mic de 75%
din totalul de proteine. În loturile experimentale conţinutul de cazeină din proteina totală a
constituit la lotul II – 78%, lotul I – 81%, lotul II - 88%. Acest indicator demonstrează că
laptele din toate loturile experimentale este un lapte cazeinic şi poate servi drept materie primă
pentru fabricarea brânzeturilor. Laptele bun pentru producerea brânzeturilor trebuie să
coaguleze uşor şi repede sub acţiunea fermentului şi să formeze un coagul dens şi elastic. În
cazul nostru în calitate de enzimă coagulantă am folosit cheag industrial Super Maya. Super
Maya este un cheag lichid obținut pe cale industrială și distribuit prin intermediul farmaciilor
veterinare. Se utilizează la fabricarea brânzei cu cheag. În cazul nostru l-am folosit la
fabricarea brânzei de capră (foto 1).

Foto 1. Coagularea laptelui la fabricarea brânzei de capră

Are o putere de coagulare de 1:8000. Se recomandă de introdus 3 ml de cheag la
10 litri de lapte. Coagularea laptelui se petrece timp de 20 - 30 minute în dependență de
materia primă utilizată și temperatura de introducere a cheagului. Pentru ca laptele să fie
însămânţat el s-a încălzit până la temperatura de însămânţare:
- lotul I - 38,33°C;
- lotul II - 37,67°C;
- lotul III - 37,67°C.
Temperatura admisibilă de însămânţare a laptelui este de 35 - 40°C.
Tabelul 3. Pretabilitatea laptelui de capră pentru fabricarea brânzei
Specificare Lotul Cerinţe în
I II III vigoare
Raportul grăsime : proteină 1,46 1,49 1,43 minimum 1,14
Raportul grăsime : substanţă uscată totală 0,57 0,58 0,54 minimum 0,44
Conţinutul de cazeină din proteina totală, % 81 78 88 minimum 75
Temperatura de însămânţare a laptelui,°C 38,33±0,33 37,67±0,33 37,67±0,33 35-40
Durata de coagulare, min. 15,33±0,33 17,67±0,88 18,67±0,33 până la 40
Proba coagulării, grupa I I I I - II
Cheltueli de lapte / kg de brânză 4,47±0,08 5,03±0,02 4,77±0,02 mediu 5

44
Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

Aptitudinea de coagulare a laptelui se determină prin intermediul probei coagulării.

Conform acestei probe laptele se clasifică în 3 grupe: I grupă - lapte care coagulează timp
de 15 min.; II grupă – timp de 16-40 min, a III grupă – mai mult de 40 min. Este bun
pentru brânzeturi laptele care coagulează timp de maximum 40 minute. În cazul nostru
probele de lapte din loturile experimentale au coagulat în timp de:
- lotul I - 15,33 min.
- lotul II - 17,67 min.
- lotul III - 18,67 min.
Conform rezultatelor obţinute toate loturile de lapte de capră, după proba
coagulării, se clasează în I grupă – lapte bun pentru brânzeturi.
La finele procesului de fabricare după strecurare şi autopresare s-a obţinut brânza
de capră, care s-a cântărit şi apoi am determinat cheltuieli de lapte la un kilogram de
brânză. Ca rezultat am obţinut la lotul I şi III cheltuieli de lapte/kg de brânza respectiv de
4,47 - 4,77 kg, la lotul II - de 5,03 kg.

Foto 2. Brânza de capră Foto 3. Aspectul în secţiune al brânzei de capră

Brânza de capră (foto 2), din cele trei loturi examinate, s-a obţinut cu un aspect
exterior – bucăţi întregi cu suprafeţe curate, urme de sedulă nu se observă, exteriorul este
neted fără rupturi. Culoare albă uniformă în toată masa. Aspectul în secţiune – ochiuri
mici de fermentare (foto 3), repartizaţi pe toată masa de brânză ce dau dovadă că
fermentarea a fost prezentă şi cheagul și-a făcut efectul. Consistenţă dură, se prezintă ca o
masă omogenă. Miros plăcut specific, puţin acrişor pentru brânza din lotul II şi III. Gust
dulce, specific de brânză proaspătă (tabelul 4).

Tabelul 4. Indicii organoleptici a brânzei de capră

Indicii Lotul Cerinţe în vigoare
organoleptici I II III
Aspect bucăţi întregi cu bucăţi întregi cu bucăţi întregi cu bucăţi întregi cu
exterior suprafaţa curată suprafaţa curată suprafaţa curată suprafaţa curată
Culoare albă uniformă în albă uniformă în albă uniformă în albă uniformă în
toată masa toată masa toată masa toată masa
Aspect în mici ochiuri de mici ochiuri de mici ochiuri de mici ochiuri de
secţiune fermentare fermentare fermentare fermentare
Consistenţă dură dură dură dură
Miros plăcut specific plăcut specific, plăcut specific, plăcut specific
de fermentaţie de fermentaţie
Gust dulce specific dulce specific dulce specific dulce specific

45
 Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

Din indicii fizico-chmici am luat în consideraţie aciditatea brânzei de capră,

conţinutul de apă, conţinutul de substanţă uscată şi conţinutul de grăsime (tabelul 5).

Tabelul 5. Indicii fizico-chimici a brânzei de capră

Specificare Lotul Cerinţe în
I II III vigoare
Aciditatea, °T 39,67 ± 0,33 42,37 ± 0,07 42,33 ± 0,07 40
Conţinutul de apă, % 52,47 ± 0,07 53,20 ± 0,11 53,27 ± 0,03 50
Conţinutul de grăsime, % 20,63 ± 0,14 20,10 ± 0,06 20,30 ± 0,06 20 - 25

Aciditatea este un indicator al prospeţimii produsului. Aciditatea ridicata este

cauzată de: folosirea unei cantităţi prea mari de maia; tăierea întârziată a coagulului;
durata mare de scurgere a zerului şi eliminarea insuficienta a acestuia; nerăcirea brânzei
imediat după scurgerea zerului; depozitarea brânzei la temperaturi > 10°C. În cazul nostru
aciditatea mărită a brânzei de capră din loturile II şi III este cauza acidităţii sporite în
laptele de capră materie primă utilizată şi după cum s-a presupus de la începutul preparării
brânzei că produsul obţinut va fi cu aciditate sporită (figura 1).

42,37 42,33
44
Lotul I
42
39,67 Lotul II
40 Lotul III
38
Lotul I Lotul II Lotul III

Figura 1. Aciditatea brânzei de capră, °T

Conform cerinţelor în vigoare aciditatea brânzei proaspete de capră trebuie să fie
nu mai mare de 40°T. Brânza de capră din lotul I se încadrează în cerinţele în vigoare, pe
când brânza de capră din loturile II şi III s-a obţinut cu o aciditate mai mare decât cerinţele
în vigoare cu 2,3°T, prin urmare este mai acidă.
Valoarea nutritivă a unui produs, inclusiv şi brânza de capră se apreciază după
compoziţia chimică a brânzei.
Brânza de capră din lotul I se caracterizează prin următoarea compoziţie chimică:
conţinutul de apă este de 52,47 %, conţinutul de substanţă uscată de 47,53 %, inclusiv
20,63 % de grăsime.
Lotul I

47,53 conţinutul de apă

20,63
conţinutul de substanţă
52,47 uscată
conţinutul de grăsime

Figura 2. Compoziţia chimică a brânzei de capră din lotul I, %

46
Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

În brânza de capră din lotul II conţinutul de apă este de 53,20 %, conţinutul de

substanţă uscată de 46,80 %, inclusiv 20,10 % de grăsime (figura 3).

Lotul II
conţinutul de apă
46,80
20,10 conţinutul de substanţă
uscată
53,20 conţinutul de grăsime

Figura 3. Compoziţia chimică a brânzei de capră din lotul II, %

În brânza de capră din lotul III conţinutul de apă a fost de 53,27 %, conţinutul de
substanţă uscată 46,73 % şi conţinutul de grăsime de 20,30 % (figura 4.).
Lotul III

46,73 conţinutul de apă

20,30
conţinutul de
substanţă uscată
53,27 conţinutul de grăsime

Figura 4. Compoziţia chimică a brânzei de capră din lotul III, %

Cu toate că materia primă a fost obţinută din diferite gospodării, brânza de capră
fabricată în aceleaşi condiţii de laborator a avut aproximativ aceeaşi parametrii nutritivi.
Comparând datele obţinute cu cerinţele în vigoare pentru brânza de capră, putem
menţiona că la brânza obţinută de noi conţinutul de apă a fost mai mare in toate loturile
comparativ cu cerinţele în vigoare (50 %):
Lotul I - 52,47 %;
Lotul II - 53,20 %;
Lotul III - 53,27 %.
Conţinutul de grăsime la toate loturile experimentale s-a încadrat în cerinţele
admisibile - 20 - 25 %.

CONCLUZII
Ca rezultat al cercetărilor putem înainta următoarele concluzii:
- indicii organoleptici al laptelui de capră examinat din cele 3 loturi experimentale au
corespuns cerinţelor în vigoare. Laptele a fost de culoare alb-gălbuie, consistenţa omogenă,
gust dulceag, miros specific pronunţat. Defecte de ordin organoleptic nu s-au depistat;
- din indicii fizico-chimici ai laptelui de capră am obţinut la indicatorul de aciditate
valori mai mari la lotul II şi III, comparativ cu cerinţele în vigoare, ceilalţi indici s-au
încadrat în cerinţele admisibile;

47
 Inovații în zootehnie și siguranța produselor animaliere – realizări și perspective

- parametrii tehnologici obţinuţi la laptele de capră din loturile experimentale, de la

caprinele de populaţia locală din zona de centru al Republicii Moldova, au dat dovadă că
laptele de capră este pretabil drept materie primă pentru fabricarea brânzei de capră;
- brânza de capră obţinută a avut indici organoleptici fără defecte. Aspectul exterior
bucăţi întregi cu suprafaţa curată. Culoarea albă uniformă pe toată masa. În secţiune s-au
observat ochiuri mici de fermentare, consistenţă dură, miros specific, gust dulce plăcut de
brânză proaspătă;
- aciditatea brânzei din loturile II şi III a fost mai mare, ce şi s-a presupus de la
începutul procesului de fabricare. La lapte de capră din loturile II şi III a fost acest
indicator mai mare şi acesta regularitate s-a menţinut pe parcursul fabricării;
- brânza de capră obţinută a avut un conţinut de grăsime ce corespunde cerinţelor în
vigoare 20-25 %. Conţinutul de apă în brânza de capră obţinută a fost mai mare cu 2,47-
3,27 % comparativ cu cerinţele în vigoare.
Prin urmare laptele de capră obţinut de la caprine de populaţie locală din zona de
centru a Republicii Moldova poate servi drept materie primă pentru fabricarea brânzei de
capră, respectând toate particularităţile de fabricare. Brânza obţinută corespunde cerinţelor
în vigoare fiind mult apreciată de consumatori.

BIBLIOGRAFIE
1. Banu C., Pasat Gh.,Stratilă S.,Daraba A. Valorificarea laptelui de capră. Ghid practic pentru
fermieri. Bucureşti: ed. AGIR, 2007.
2. BOGDAN, Nina. Composition and characteristics of goat milk: a review. In: Proceedings of
International Conference „Modern technologies in the food industry-2016”, Chișinău, Republic
of Moldova, 20-22 october 2016.
3. BOGDAN, Nina. Analysis of high biological properties of goat milk. In: Book of abstract 83
International scientific conference of young scientist and students “Youth scientific achievements
to the 21st century nutrition problem solution” Part 1, NUFT, Ukraine, Kiev, 5-6 april 2017.
4. NICOLĂESCU M.,COEV Gh. Caracteristicile indicilor de calitate a laptelui de capră în
Republica Moldova. Chişinău: Lucrări ştiinţifice UTM, vol. II. 2012.
5. STANDARD SM 317: 2015 „Lapte crud de capră şi oaie. Specificaţii”
6. STANDARD SM 331: 2020 „Brânză din lapte de capră și de oaie. Specificații”

48