Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ALIMENTAIE I
TURISM
LAPTE PASTEURIZAT
Realizator :
Coordonator tiinific:
Stud:Zemuoar Veronica
profesor:Csatlos Carol
-2015-
Cerinele proiectului
Cuprins
1. Introducere privind materia prim i produsul final.
2. Analiza comparativ privind animalele de provenien............................................
3. Analiz comparative a tehnologiilor de procesare
a laptelui in vederea obtinerii produsului
4. Adoptarea reetei i a schemei tehnologice
5. Descrierea operiilor tehnologice conform schemei..
6. Adoptarea echipamentelor instalaiilor conform tehnologiei
7. Norme de tehnic a securitii muncii pentru unitatea proiectat.
1.
Prin definiie, prin lapte se nelege produsul de secreie al glandei mamare a unor mamifere
sntoase, bine hrnite, obinut prin mulgere igienic, nentrerupt i complet
Laptele este unul dintre alimentele cele mai complete prin compoziia sa chimic variat
i de asemena foarte
Valoarea caloric a laptelui i a produselor lactate obinut din prelucrarea laptelui este
foarte mare. n mare laptele conine: ap, gaze, substan uscat. Gazele ntlnite se prezint sub
form de: dioxid de carbon, oxigen, amoniac. Substana uscat cuprinde: substane anorganice
(sruri minerale) i substane organice (grsimi, substane azotate, substane neazotate, vitamine,
pigmeni).
Laptele este unul dintre cele mai importante alimente, destinat att pentru hrana omului,
ct i pentru hrana animalelor. Reprezint de asemenea o materie prim deosebit de important
pentru industria alimentar. Este un aliment pentru copii i pentru majoritatea bolnavilor, foarte
bun pentru adolesceni, btrni, muncitori care lucreaz n medii ce prezint o toxicitate mare.
Laptele este un aliment valoros i necesar avnd o aciune deosebit de fortificare a
organismului. n condiiile unei civilizaii moderne, consumul de lapte reprezint un indicator
important al standardului de via.
Consumul de lapte variaz cu climatul i latitudinea, n zonole cu climat temperat se
produce o cantitate mai mare de lapte i de asemenea se consum mai mult lapte i produse
lactate (laptele reprezint 10-20% din raia alimentar).
Au fost evaluate nevoile alimentare zilnice ale omului sub aspect energetic i al
principalelor componente i proporia n care acestea sunt acoperite de lapte
Laptele are presiunea osmotica totala de 6,78 atm.,din care presiunea osmotica a lactozei
reprezinta 46%.
Aciditatea reprezinta gradul de concentrare a solutiei acide din lapte si se exprima prin pH
sau aciditate titrabila.Aceasta depinde de concentratia in ioni de hidrogen(H+);pH-ul constitue
concentratia de ioni de hidrogen din lapte.Valoarea pH-ului unei solutii sau produs reprezinta
aciditatea existenta(adevarata).Laptele normal constitue o solutie moderat acida cu un pH mediu
de 6,6 si temperatura de 25C.
Aciditatea maxima admisa prin normele standard variaza in functie de specie(vaca 1519T,capra 19T,bivolita 21t,oaie 24T)
Punctul de congelare(criscopic) reprezinta temperatura la care se produce inghetarea
laptelui(-0,52..-0,59C).Laptele isi modifica punctul de congelare in functie de tratamentul
termic aplicat si de presiunea osmotica.Astfel,atunci cand este sterilizat,se inregistreaza
precipitarea unor fosfati,grabindu-se congelarea.daca laptele este falsificat cu apa,punctul de
congelare tinde spre 0C.Deci,aceasta proprietate se foloseste pentru a verifica combinabilitatea
laptelui cu apa.
Punctul de fierbere.Laptele trece in stare de vapori,prin clocotire in toata masa sub actiunea
caldurii,in conditiile unei presiuni normale,la temperatura de 100,55C.Aceasta proprietate are o
semnificatie deosebita in depistarea falsificarilor prin adaos de apa.
Caldura specifica reprezinta numarul de calorii necesare pentru a ridica cu un grad
temperatura unui gram de lapte.Laptele are caldura medie specifica de 0,94 cal/g/grad.Valoarea
caldurii specifice este important de cunoscut in procesarea laptelui.
Conductibilitatea termica reprezinta proprietatea laptelui de a transmite caldura.Aceasta
proprietate indica rezistenta in Ohmi la diferite temperaturi.La 25C,laptele normal are 175-200
Ohmi.Cunoasterea conductibilitatii termice a laptelui este necesara,pe de o parte pentru a depista
mastitele,iar pe de alta parte,falsificarile laptelui.
Indicele de refractie reprezinta raportul dintre viteza de propagare a radiatiilor luminoase sau
a undelor in mediul in care provin si viteza de propagare in mediul in care patrund.Determinarea
indicelui de refractie se bazeaza pe proprietatile potice ale lactoserumului,obtinut dupa
extragerea grasimilor si proteinelor.
Tensiunea superficiala reprezinta forta care se exercita la suprafata de contact a laptelui cu
aerul.Laptele integral are tensiunea superficiala de 47-53 Dyne/cm.Si prin acest parametru se pot
identifica falsificarile laptelui.
Temperatura.Laptele la livrare trebuie sa corespunda normelor standard.Aceasta variaza in
functie de specie(temperatura maxima la livrare trebuie sa fie de 14C pentru laptele de vaca si
bivolita si de 15C pentru laptele de capra si oaie)
Laptele de vaca crud contine aproximativ 35 g lipide/l sub forma unor mici globule cu
diametrul 3-5m.
Globulele de grasime sunt inconjurate de o membrana constituita din mono si
digliceride,acizi grasi,steroli,fosfolipide,glicolipide,proteine si caroteni.Membrana impiedica
aglomerarea acestor particule care au aceeasi incarcatura electrica si astfel,sunt mentinute in
emulsie.
Incalzirea la cca 80C si scaderea pH-ului determina aglomerarea globulelor de grasime sub
forma de smantana.
Lipidele din laptele de vaca contin 96-98% trigliceride si fosfolipide 0,2-1%.
Laptele de vaca contine,de asemenea,0,2-0,4% steroli,in special colesteroli.
Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi identici sau diferiti.Spectrul acizilor grasi
caracteristic lipidelor din lapte este bogat relativ constant.
Laptele de vaca contine preponderent acizi grasi saturati,deoarece bacteriile din rumen prin
procese de hidrogenare impiedica formarea unei proportii mai mari de acizi grasi
nesaturati.Raportul acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati are o valoare mai mare in lapte
comparativ cu nutretul ingerat de animal.
Trigliceridele din globulele de grasime contin 60-70% acizi grasi saturati,dintre care o
proportie importanta o reprezinta cei cu puncte de topire ridicate,ca acidul miristic,acidul
palmitic si acidul stearic.
Acizii grasi cu catena scurta,ca de exemplu,acidul butiric(p.t.=-8C)si acidul capronic(p.t=3C) sunt volatili si imprima laptelui si produselor din lapte un miros particular.
Fosfolipidele sunt lipide complexe.In functie de alcoolul pe care-l contin in structura lor se
clasifica in glicerofosfolipide care contin glicerol si sfingolipide care contin
sfingozina.Concentratia fosfolipidelor din laptele de vaca este de 0,33%.
Sfingolipidele din lapte sunt reprezentate in principal de lecitine,cefaline,fosfatidilserina si
sfingomieline.
Fosfolipidele sunt puternic hidrofile.Datorita acestei proprietati,ele fac legatura intre faza
grasa si faza apoasa a laptelui.
Sterolii sunt alcooli policiclici si reprezentanti in lapte de colesterol.Cea mai mare parte din
colesterol se gaseste in grasimea laptelui esterificat ci acizi grasi sub forma de colesteride.In
asociere cu lecitinele,sterolii intervin in stabilizarea emulsiei de grasime.
Glucide
Principalul glucid din lapte este lactoza.Laptle de vaca contine 45-50 grame lactoza la
litru,glucoza si galactoza libera si acizi salicilici(urme).
Vitamine
Laptele de vaca contine vitamine hidrosolubile si liposolubile.Concentratia in vitamina A ,acid
folic, tiamina si acid ascorbic este suficient de ridicata pt a acoperi necesitatile organismului
animal evitandu-se astfel inbolnavirile pri carenta.
Hormonii
Laptele de vaca contine hormoni.Activitatea lor este cunoscuta dar rolul acestor hormoni este
mai putin elucidat.In laptele de vaca s-au identificat hormoni esterogeni si prolactine a caror
concentratie scade pe masura ce lactatia progreseaza.Activitatea biologica a hormonilor naturali
din lapte de vaca asupra omului poate fi considerata practic nula.Daca se administreaza
animalului hormoni de sinteza acestia se regasesc in lapte.
Minerale
Elementele minerale se gasesc in lapte fie in solutie sau sub forma lehgata in fractiunea
insolubila sau coloidala.Elementele minerale sunt componentele din lapte cel mai bine absorbite
si retinute.Calciul din lapte se absoarbe mai usor decat alte elemente.Laptele nu contine acid
oxalic si fitinina care pot impiedica absorbtia acestui element.
Oligoelementele
Laptele mai contine o serie de elemente minerale in cantitati foarte mici care au totusi importanta
fiziologica si nutritionala.Continutul in oligoelemente din laptele de vaca variaza mult .Crestera
concentratiilor peste anumite limite reprezinta un indice de poluare si deci un indice de crestere
al toxicitatii pentru organism.
Digestibilitatea bun a grsimii laptelui este rezultatul concentraiei de acid oleic, uor
asimilabil, i a concentraiei de acid stearic, care este mai greu absorbit. Lecitina din lapte, prin
coninutul su de colin, faciliteaz echilibrul lipidic din organism. Substanele minerale din
lapte sunt mai bine absorbite de organism, n comparaie cu substanele minerale din alimente,
att datorit prezenei lactozei, ct i datorit prezenei acidului citric. Prin calciul pe care l
conine, laptele ofer o protecie deosebit de eficient mpotriva cariilor dentare, chiar i n
prezena zahrului. n ceea ce privete vitaminele, este de remarcat c n laptele de vac exist
majoritatea vitaminelor ntr-o proporie mai mare dect n laptele uman.
1.5 Pasteurizarea laptelui
Specificare termica
Temperatura grade
Timpul de past.(sec)
Recuperare de past.
%
Lapte de baut
72-80
15
90-94
70-72
15
50-65
racirea laptelui -se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula
agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 C dupa care aceasta se
depoziteaza in tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru
preparatele din lapte. Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice
descrise anterior sunt obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
Prin racirea laptelui imediat dupa muls se impiedica dezvoltarea microorganismelor,
asigurandu-se prelungirea fazei bactericide in functie de nivelul temperaturii de racire. In cazul
laptelui neracit, tinut la 25 C numarul de microorganisme creste cu 50-60% in primele 3 ore
dupa muls.
Temperatura de racire a laptelui este in functie de durata pastrarii acestuia pana in
momentul ajungerii in unitatile de prelucrare, variind intre 12 si 3 C.
Racirea laptelui sub punctul de inghet cat si pastrarea la temperaturi scazute mai mult de
36-38 ore provoace defecte in special de gust si de aspect ca urmare a inmultirii
microorganismelor criofile si a modificarii echilibrului coloidal.
Racirea laptelui se face imediat dupa receptionare in vederea depozitarii, fie chiar in
timpul depozitarii in functie de utilajul de care dispune laptarie. In functie de posibilitatea
fermelor, racirea se poate face cu apa sau folosind instalatii frigorifice.
Cele mai importante 7 rase si speci de bovine din tara, sunt: Bruna,
Baltata romaneasca,
Baltata cu negru romaneasca, Holstein Friza, Pinzgau, Sura de stepa, bivoli.
Rasa Balat Romnesc este o ras local de taurine mixt i s-a format prin incruciarea de
absorbie a taurinelor de rasa Sura de stepa, varietatea transilvnean cu rasa Simmental.
Incrucisarile nu s-au facut in mod sistematic, astfel in unele zone incrucisarea de
absorbtie a mers numai pana la a doua si a treia generatie si s-au folosit la incrucisari tauri metisi,
fapt ce explica variabilitatea materialului existent.
In nordul Moldovei se creste in partea de est a judetului Suceava si judetul Botosani. Este
raspandita si in alte judete indeosebi in jurul centrelor populate. Ea formeaza impreuna cu metisii
circa 33 -36 % din efectivul total de taurine ale tarii noastre.
Fig 2 : Bruna
Rasa Bruna are aptitudini bune pentru carne fiind competitiva cu alte rase, mai ales prin
tipul de carne-lapte. Acest din urma tip are greutatea corporala mare, spor mediu zilnic mai
ridicat, consum mai mic si indici de abator mai buni.
n general, rasa Bruna manifesta o buna precocitate n productia de carne si se preteaza la
ngrasarea n toate sistemele. Efectul economic n procesul de ngrasare este generat de potentialul
genetic al rasei privind aptitudinile pentru productia de carne si tehnologiile de furajare existente.
Rasa Bruna se preteaza la o gama larga de sisteme de exploatare. n productia de carne se
preteaza bine la sistemul de ngrasare intensiva, cele mai bune rezultate obtinndu-se n cazul ngrasarii
intensive cu valorificare la 14 luni, fiind o rasa mai precoce pentru carne. Realizeaza greutatea de 420 kg,
avnd un spor de peste 1000 g/zi.
Aceasta rasa se comporta bine si n celelalte sisteme de ngrasare. Datorita conditiilor specifice
din nordul tarii, respectiv suprafetele mari de pajisti, ngrasarea tineretului taurin n zona se poate face cu
rezultate foarte bune n sistemele semiextensiv si extensiv, n care furajarea se face pe baza de nutreturi
de volum, adaosul de concentrate fiind foarte mic. n felul acesta costurile de productie sunt reduse si se
valorifica n mod eficient furajele existente n zona.
2.1.4
Vacile Holstein
Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista exemplare de culoare roscat cu alb
(aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la preponderent
alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei Holstein este data de
stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.
O vaca Holstein sanatoasa are 40 de kilograme la nastere. Cand este complet matura, la varsta de
4 ani, media de greutate a vacii Holstein este 680 kilograme si are 1.5 metri inaltime (de la
picioare pana la umeri). Taurii din rasa Holstein pot ajunge la o greutate de 1180 de kilograme.
Vacile Holstein au fost inmultite in mod special pentru a produce mai mult lapte decat ar fi avut
nevoie viteii lor. Acest lucru inseamna ca o vaca Holstein excelenta produce 90 de litri de lapte
pe zi. Cu toate acestea, majoritatea vacilor Holstein produc considerabil mai putin lapte. De
asemenea, vacile Holstein contribuie la industria carnii. Potrivit unei statistici, 2.35 milioane de
vaci Holstein sunt sacrificate anual pentru carne.
2.1.5 Rasa Pinzgau de Transilvania
inele in regiunea superioara a braului si jaretului. Rasa Pinzgau are o constituie robust,
temperamentul vioi, precocitate mai puin bun, rezisten la boli i capacitate bun de adaptare.
Gestatia: La vaca, gestatia dureaz in medie 283 zile cu variaii cuprinse ntre 278-290 zile
determinate de o serie de factori: rasa (rasele precoce au o durat mai redus a gestaiei cu cea. 23 zile), vrsta (animalele tinere au o durat a gestaiei mai mic cu 3-4- zile), numrul de produi,
(n cazul ftrilor gemelare gestatia este mai scurt cu 4-6 zile), sexul produsului (n cazul
femelelor durata gestaiei este mai mic cu 2-6 zile).
Producia de lapte: este variabil, funcie de condiiile de exploatare putnd oscila ntre 1500 i
3000 kg/lactaie, cu 3,85 % grsime. Este o rasa mixta atat de carne cat si de lapte are o
adaptabilitate ridicata la condiiile de mediu specifice zonelor montane, are osatur puternic i
membre solide, cu ongloane rezistente, pretabile la munci forestiere etc.).
2.1.6 Rasa Sura de Stepa
2.1.7 Bivoli
Fig 7: Bivoli
nainte de a fi folosit pentru consumul uman, laptele trebuie pasteurizat, procedeu prin care se
urmrete distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene i ale sporilor din
lapte. Pe lng pasteurizarea convenional n ultima perioad s-a nceput i folosirea
pasteurizrii cu microunde a laptelui. Tratamentul termic al laptelui n scopul pasteurizrii lui n
cmp de microunde difer principial de sistemul de pasteurizare al laptelui bazat pe transferul de
cldur de la un agent purttor de energie termic (ap cald, abur) ctre lapte. Diferena nu este
de variant ci de sistem. Realizarea unui echipament si a unei tehnologii corespunzatoare de
pasteurizare in camp de microunde a laptelui si smantanii, constituie o alternativ modern,
nepoluant, creat prin progresul tehnic realizat n domeniul cmpurilor electromagnetice.
tiind c pasteurizarea prin metoda clasic prezint o serie de dezavantaje precum distrugerea
unor principii nutritive de mare valoare ale produselor (vitamine termolabile, unele enzime, etc.),
dezechilibrri chimice, modificarea ireversibil a unor constituieni nutriionali (proteine,
fosfolipide), la care se adaug un consum apreciabil de energie termic, prin metoda propus,
pasteurizarea cu ajutorul microundelor, pe lng modernitate, se urmresc i alte obiective,
precum: - -micorarea substanial a consumului de energie necesar pasteurizrii (exemplu: la
pasteurizarea laptelui economia de energie este de cca. 24.000 kcal / 1000 litri lapte) - creterea
siguranei alimentare prin obinerea unui produs cu caliti nutritive superioare i cu o mai bun
conservare a calitilor iniiale; - creterea competitivitii industrei alimentare romneti n
contextul european. Efectele tratamentului termic al laptelui intr-un sistem cu microunde, care
are curgere continua, a fost analizat prin studierea denaturarii -lactoglobulinei si a inactivarii
fosfatazei alcaline si a lactoperoxidazei. Rezultatele obtinute au fost comparate cu cele
determinate in tratamentul termic cand se utilizeaza un schimbator de caldura plat si s-a
determinat faptul ca gradul de inactivare cauzat de tratamentul termic in ambele cazuri este
similar.
Pasteurizarea cu microunde a laptelui produce o denaturare mai scazuta a proteinelor din zer
decat in cazul proceselor termice conventionale si denaturarea - lactoglobulinei este comparabila
in ambele procese. In plus, a rezultat si o scadere a numarului de microbi si o isomerizare scazuta
a lactozei. Pentru reducerea polurii mediului nconjurtor de ctre procesele industriale (precum
cel de prelucrare a laptelui) investigrile n domeniul tehnologic trebui ndreptate spre elaborarea
i desvrirea a ceea ce numim tehnologii integrate adic tehnologii care, din complexitatea
de substane oferite de materiile prime nu las nimic sau mai nimic sub form de substane
nevalorificate ce polueaz mediul nconjurtor. Aceste tehnologii sunt utilizate n Uniunea
European i recomandate pentru utilizare .
Alte msuri de reducere a polurii mediului ar consta n intensificarea cercetrilor de proces n
tehnologiile de industrie alimentar, punndu-se accent pe noi aplicaii ale acionrilor fizice
asupra materiei prime, acionri care trebuie s modifice ct mai puin componentele naturale ale
acesteia. Instalaia care face obiectul acestei analize, conceput n domeniul pasteurizrii cu
ajutorul microundelor, confirm aceast idee i deschide noi perspective n obinerea unor
produse purificate microbiologic printr-un impact termic mai redus, compensat de aciunea
direct a microundelor asupra microorganismelor nsei. n acelai timp, instalaiile de
pasteurizare cu microunde, de capacitate mic, ca i cea prezentata, nu necesita centrale termice.
Lipsa centralelor termice conduce la protecia calitii aerului din zon ntruct sunt excluse
noxele produse de arderea combustibililor. Prin urmare, din procesul tehnologic, nu rezult
poluani pentru aer. Singurele substane toxice utilizate sunt cele din sistemul de splare constnd
din soluii de hidroxid de sodiu de concentraia 0,5 - 0,8 %. Depozitarea acestora se face ntr-un
depozit special amenajat i asigurat cu sistem de nchidere, pentru limitarea accesului
persoanelor neavizate la aceste substane. In sala de splare se aduc numai cantitile necesare
consumului zilnic, la sfritul programului de lucru. Deeurile ce pot rezulta din activitatea
centrului de colectare sunt de tip menajer, provenite de la personalul de deservire sau din
ambalajele de la detergenii folositi la igienizare. Acestea se colecteaza n container special i
sunt preluate de serviciul de salubrizare al localitii.
Instalaia de pasteurizare cu microunde proiectat pentru un debit de 500 litri/or, cuprinde: un vas tampon, de alimentare la nivel constant, capacitate 75 l; - o pomp centrifug; - un ventil
cu trei ci (cap de recirculare); - un debitmetru electronic, cu afiaj digital; - un schimbtor
recuperator de cldur; - o zon de pasteurizare cu microunde, compus dintr-o incinta de
pasteurizare cu microunde de forma paralelipipedic (1200 x 950 x 1830mm), cu urmtoarele
caracteristici: Pabsorb. = 5,5 Kw; Putil n nalt frecven = 3,4 Kw; incinta conine o spiral
din material siliconic, transparent pentru microunde, prin care circul laptele/smntna, n
1-citerna auto pentru lapte , 2-pomp ,3-cntar , 4-van de receptie a laptelui , 5-filtru , 6refrigerent, 7-instalaie pentru obtinerea apei graciare , 8- tanc de pstrare.
Pierderi dupa
L= LR +P1
LR=L-P1
P1=0.5
P1 =0,5 /100 *
6800=34 ml
LR = 6800-P1 =6,766
c
u
r
a
t
i
r
e
Lapte dupa curatire =Lc
L=Lc +Pi
Lc=L-Pi
Pi=0,5/100*6766=33,83
Lc =6766-Pi=6,732
Normalizare
L=Ln+Pi
Ln=L-Pi
Pi=0,5/100*6,733=33,66
Ln =6,732-Pi= 6,689
Lapte
Normalizat=Ln
L=Lp+Pi
Pasturizare
Lp=L-Pi
Pi=0,5/100*6,698=33,49
Lapte pasteurizat=Lp
Rci
re
Lp=6,698-Pi=6,665
L=Lr+Pi
Lr=L-Pi
Pi=0,5/100*6,665=33,32
Lr=6,665-Pi=6,631
Ambalare
L=La+Pi
La=L-Pi
Pi=0,5/100*6,631=33,15
La=6,631-Pi=6,598
Depozitare
L=Ld+Pi
Ld=L-Pi
Pi=0,5/100*6,598=32,99
Ld=6,598-Pi=6.564
Normalizarea
Prin normalizare se nelege operaia prin care laptele este adus la un procent de grsime dorit.
Realizarea acestei operaii se face prin dou ci:
- Creterea coninutului de grsime prin adugare de smntn
-Prin micorarea coninutului de grsime prin extragerea smntnii sau prin amestecul unui lapte
gras cu unul slab.
Pasteurizarea
Prin pasteurizare se nelege tratarea termic sub 100 oC a laptelui i smntnei, urmat de rcire
instantanee la temperaturi de 5 oC. Ea reprezint un compromis ntre cerina distrugerii tuturor
germenilor patogeni, nesporogeni i n procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedorii i
cerina meninerii insuirilor nutriional- gustative ale laptelui. Se mai urmrete i inactivarea
1-robinet de scurgere
2-motor electric
3-vizor
4-stut de umplere
5-agitator.
Asigur distrugerea bacteriilor patogene precum i a majoritii microflorei banale din lapte prin
tratamentul termic aplicat la diferite temperaturi (72...85 C).
Capaciti: - 500...5000 l/h
Scala (tija) din otel inoxidabil gradata in litri sau mm cu harta / tabel de
calibrare pentru masurarea laptelui
verticale( deschide)fara
spalare disponibile intre 200-2000 L
verticale
200-1600L
Masina confectioneaza punga din folie de polietilena aflata in rulou, dozeaza laptele,
inchide punga prin termosudare si marcheaza data prin presare mecanica. Pentru
sterilizare folie, masina este dotata cu sistem de ultraviolete.