Evaluarea Activelor Imobilizate

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI,
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA

AFACERILOR
CLUJ –NAPOCA
Lucrare de licenţă
Coordonator ştiinţific
Conf.univ.dr.ADELA DEACONU
Absolvent
2010
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI,
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA
AFACERILOR
CLUJ –NAPOCA
Lucrare de licenţă
Evaluarea activelor imobilizate
corporale la S.C.NAPOMAR S.A.
Coordonator ştiinţific
Conf.univ.dr.ADELA DEACONU
Absolvent
2010
CUPRINS
CAPITOLUL 1............................................................................................................10
PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A..........................................10
1.1 DATE DE IDENTIFICARE...............................................................................10
1.2 ISTORICUL S.C.NAPOMAR S.A....................................................................10
1.3 DIAGNOSTICUL SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A.................................14
1.3.1 Piaţa şi produsele societăţii..........................................................................14
1.3.2 Activitatea de cercetare-proiectare..............................................................19
1.3.3 Capacităţile de producţie.............................................................................20
1.3.4 Activitatea productivă.................................................................................29
1.3.5 Participanţii la societăţi mixte......................................................................32
1.3.6 Forţa de muncă............................................................................................34
1.4 REZULTATELE FINANCIARE LA 31.12.2009.........................................36
A.)Veniturile totale...............................................................................................36
B.)Cheltuieli totale................................................................................................37
C.) Rezultatul brut.................................................................................................38
D.) Impozitul pe profit.........................................................................................38
E.) Rezultatul net al exerciţiului...........................................................................38
1.5 FLUXUL DE NUMERAR (CASH-FLOW)....................................................38
1.6 PRINCIPALII INDICATORI............................................................................39
A.) Indicatori de lichiditate...................................................................................39
B.) Indicatori de risc.............................................................................................39
C .) Indicatori de activitate....................................................................................40
D.)Indicatori de profitabilitate..............................................................................40
CAPITOLUL 2............................................................................................................41
ABORDĂRI PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE CORPORALE........................41
2.1 CARACTERISTICI............................................................................................41
2.2 RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA ACTIVELOR CORPORALE ÎN

SITUAŢIILE FINANCIARE...................................................................................46
Evaluarea activelor la intrarea în entitate.............................................................46
B.) Evaluare la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ...............................47
C.) Evaluarea da data ieşirii din unitate................................................................47
2.3 EVALUAREA ACTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL

EVALUATORULUI................................................................................................48
CAPITOLUL 3.............................................................................................................51
EVALUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE CORPORALE LA S.C.NAPOMAR

S.A................................................................................................................................51
3.1 OBIECTUL ŞI TIPUL DE VALORI ESTIMATE ALE EVALUĂRII................51
3.2 EVALUAREA TERENURILOR.......................................................................52
METODA NORMATIVĂ....................................................................................55
Evaluarea TEREN NAPOMAR............................................................................57
3.3 EVALUAREA CONSTRUCŢIILOR................................................................58
3.3.1 Metode de evaluare......................................................................................58
3.3.2 Evaluare HALĂ MONOBLOC...................................................................60
3.4EVALUAREA ECHIPAMENTELOR................................................................63
Evaluare Ventilator...............................................................................................66
Concluzii......................................................................................................................67
Bibliografie...................................................................................................................69
Abrevevieri
IAS –International Accounting Standards
IFRS-International Financial Reporting Standards
C.C.M.-Contract Colectiv de Muncă
N.T.S.M.-Norme Tehnologice de Securitate a Muncii
BVC-Bugetul de Venituri şi Cheltuieli
Vcb-Valoarea construcţiei brută
Vba-Venituol brut anual
c- rata de capitalizare
V-Valoarea teren
Vb-Valoarea de bază a terenului
N-Coeficentul de corecţie
Vcost-Valoarea costurilor
Lista figurilor,graficelor şi tabelelor
Figuri:
Figura 1.Vedere situaţia viitoare..................................................................................27
Figura 2.Vedere situaţie viitoare..................................................................................28
Figura 3.Amplasare teren NAPOMAR........................................................................55
Grafice
Graficul 1. Structura pieţei pe produse.........................................................................15
Graficul 2. Structura pietei în 2009..............................................................................16
Graficul 3.Structura pieţei pe ţări.................................................................................16
Graficul 4.Evoluţia pieţei în perioada 2001-2008.Estimări pentru 2009.....................17
Graficul 5.Evoluţia investiţiilor în 2001-2008.Estimari 2009......................................20
Graficul 6.Evoluţia costurilor.......................................................................................24
Graficul 7.Evoluţia costurilor.......................................................................................25

Tabele:
Tabelul 1.Volumul vânzărilor în 2009.........................................................................14
Tabelul 2.Evoluţia producţiei marfă 2001-2008.Estimări 2009...................................18
Tabelul 3.Investiţii realizate în 2001-2008..................................................................21
Tabelul 4.Investiţii realizate în 2009............................................................................21
Tabelul 5.Valoarea de înlocuire a activelor la 31.12. 2009.........................................22
Tabelul 6.Starea activelor imobilizate din societate.....................................................23
Tabelul 7.Volumul costurilor.......................................................................................23
Tabelul 8.Evoluţia producţiei marfă în 2008-2009.Perspective 2010-2014................29
Tabelul 9.Situaţia terenurilor........................................................................................53
Tabelul 10.Date Hală Monobloc..................................................................................62
Tabelul 11.Date evaluate Hală Monobloc...................................................................62
Tabelul 12.Date ventilator............................................................................................66

INTRODUCERE
Activitatea de evaluare a întreprinderilor din România a devenit în ultima vreme un

domeniu deoserbit de important, prin prisma creşterii numărului de specialisti
evaluatori în domeniul economic (evaluării).
Evaluarea esteo activitate efectuată de către profesionişti care respectă nişte

principii,metode şi standarde specifice prin care se determină o valoare pentru
proprietatea respectivă (fie întreprindere ,fie proprietate imobiliară ) care să fie mai
apropriată de valoarea recunoscută de piaţă în urma unor tranzacţii.
Evaluatorii trebuie să cunoască atât baza teoretică necesară pentru estimarea valorii
întreprinderii,cât şi gama complexă şi diversificată de metode de evaluare
fundamentate .
Metodologia de evaluare diverselor tipuri de proprietăţi ,prin aplicarea şi

aprofundarea standardelor de evaluare şi lucrărilor de specialitate,reprezintă condiţia
supremă (esenţială) a formării ţi perfecţionarării nivelului de pregătire profesional al
evaluatorilor.
Calitatea unei lucrări de evaluare constă în corectitudinea şi atenţia prin care persoana
evaluatoare, numit evaluator reuşeşte prin opinia sa asupra valorii să se aproprie de
preţul tranzacţiei.
Modul de abordare al tematicii lucrării este structurat în patru capitole ,al căror
conţinut este prezentat în continuare.
Primul capitol ,,Prezentarea societăţii S.C.NAPOMAR S.A ’’ este destinat analizei

şi structurii societăţii, fiind structurat în şase subcapitole cuprinzând toate activitatea
entităţii.În acest prim capitol am încercat să prezint importaţa pe care o are societatea
în producţia de maşini de rectificat şi echipament hidraulic pe piaţa externă cât şi cea
internă.
Al doilea capitol ,,Abordări privind activele imobilizate corporale ‘’ prezintă

conceptele de activ,şi tratamentul lor de la intrare şă până la ieşirea din
entitate.Capitolul este structurat în două subcapitole cuprinzând metodele şi
tratamentele din punct de vedere contabil,cât şi concepţii din punct de vedere al
profesioniştilor evaluatori.
În lucrarea de faţă atingerea scopului particular s-a realizat în capitolul trei,prin

studiul privind evaluarea activelor imobilizate corporale ,exemplificând prin metode ţi
procedee contabile specifice evaluaării.
Ultimul capitol ,,Concluzii şi recomandări ‘’rezumă rezulatele cercetării mele,prin

extragerea şi argumetarea ideilor esenţiale în exercitarea funcţiei de
evaluator,concluzând cu exprimarea unei opinii asupra valorii entităţii sau valorii
imobiliare.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A
1.1 DATE DE IDENTIFICARE
Sediul societăţii comerciale NAPOMAR S.A. este în România, municipiul Cluj-Napoca,

B-dul Muncii, nr.14, judeţul Cluj, este înregistrată la O.R.C. sub nr. J12/5/1991 şi are
codul de înregistrare fiscală (C.I.F.) RO 199176.
Societatea comercială NAPOMAR S.A. este persoană juridică română având forma
juridică de societate închisă pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legilor
române.Societatea este constituită pentru o perioadă nelimitată.
1.2 ISTORICUL S.C.NAPOMAR S.A
Fabrica de Maşini de Rectificat şi Echipament Hidraulic, azi S.C. NAPOMAR S.A., a

fost construită în perioada 1972-1981 ca o necesitate a industriei româneşti de dotare cu
maşini de rectificat din producţia autohtonă. Prima capacitate a fost pusă în funcţiune în
anul 1973, finalizarea investiţiei făcându-se în 1981.
Un moment distinct în existenţa societăţii din această perioadă îl constituie data de 1
ianuarie 1980, dată la careÎn perioada 1978-1985 fabrica a parcurs o perioadă de
dezvoltare (dotări, know-how, produse, personal etc.) atingând parametrii maximi în anul
1985. Începând cu 1986 au apărut primele probleme legate de piaţa internă, care era
saturată, nemaiputând absorbi producţia realizată se desprinde din Întreprinderea Unirea,
devenind independentă.
Produsele fabricate în acea perioadă:

 1973-1978: Maşini de rectificat plan mici
 1978-1985: Maşini de rectificat plan mijlocii
Maşini de rectificat universal
Maşini de rectificat fără centre
Maşini de rectificat dantură
Echipament hidraulic
 1985-1990: Toată gama de maşini prezentate mai sus
Know-how produselor avea la bază câteva licenţe vestice şi drepturi de fabricaţie precum
şi proiecte făcute de ICSIT-TITAN Bucureşti cu soluţii constructive depăşite, forţate în
ideea utilizării echipamentului (electric, hidraulic etc.) autohton. Calitatea produselor era
incertă datorită componentelor autohtone, cu o fiabilitate foarte scăzută.
Piaţa internă absorbea 80% din producţia realizată, 19% se exporta pe piaţa CAER şi 1%
pe piaţa vestică. Distribuţia pe piaţa internă se făcea centralizat, prin impunerea
necesităţii către beneficiari, preţul era controlat la nivel central (minister, centrală
industrială), iar cursul de schimb, pentru exporturi, era stabilit în funcţie de interesele
macroeconomice.
Personalul societăţii, cu toate că era foarte bine pregătit profesional, era preocupat mai
mult de aspectul cantitativ al producţiei, neacordând importanţa cuvenită calităţii
produselor.
Construcţiile (halele, laboratoarele etc.) aveau un grad de finisare redus, nu asigurau un
control al temperaturii necesar fabricări maşinilor de rectificat.
Parcul de utilaje, în marea lui majoritate, era la nivelul tehnologic al anilor ‘70.
Fabrica a intrat în anul 1990 cu o activitate caracterizată prin:
 Uzură morală a produselor realizate
 Resursă tehnologică uzată fizic şi moral, organizată pe linii tehnologice
specifice vechii fabricaţii
 Construcţii supradimensionate, cu costuri de exploatare ridicate, nefuncţionale
tehnologic şi ambiental
 Personal supradimensionat şi „deformat” în gândire faţă de cerinţele
economiei de piaţă, dar foarte bine pregătit profesional, cu o mare experienţă
în fabricaţia de maşini, utilaje, componente, cu o cultură tehnică avansată în
domeniu
 Stocuri mari de produse finite şi materiale
 Credite mari faţă de producţia realizată
 Strategie de marketing inexistentă din cauza lipsei de personal propriu, această
activitate fiind executată de ICSIT-TITAN şi casele de comerţ exterior
 Piaţa internă suprasaturată
 Piaţa CAER dispărută
Evoluţia S.C. NAPOMAR S.A. în perioada 1990-2007 a fost şi este determinată de

elaborarea şi derularea mai multor programe de restructurare şi dezvoltare, care au avut
două obiective majore:
Restructurarea societăţii (1990-1998), cu impact asupra activelor, fluxurilor tehnologice şi
personalului .
Reducerea investiţiilor în industria românească şi pierderea pieţei externe a condus la o
dezorganizare a activităţii productive cu implicaţii grave în viaţa societăţii. declinul
activităţii economice a condus la o decapitalizare masivă a societăţii care a avut implicaţii
şi asupra forţei de muncă cu pregătire tehnică ridicată, purtătoare a „patrimoniului
tehnologic nescris” din cadrul societăţii. Astfel, în această perioadă, a părăsit societatea un
număr mare de specialişti din toate domeniile de activitate, în care s-a investit mult şi de
la care s-a aşteptat o contribuţie mare la găsirea unor soluţii pentru redresarea economică
a societăţii.
Un pas decisiv în viaţa societăţii a fost făcut în 1998, când statul, prin Fondul Proprietăţii
de Stat, a cesionat acţiunile deţinute la NAPOMAR S.A. fondului de investiţii S.I.F.
Banat-Crişana S.A., în acest fel societatea fiind privatizată integral.
Realizări semnificative în această perioadă au fost:
 Stabilirea spaţiilor excedentare, pregătirea şi valorificarea prin vânzare a acestora
 Stabilirea utilajelor excedentare şi valorificarea prin închirierea, vânzarea sau
casarea acestora
 Proiectarea unor produse de imediată necesitate, pentru valorificarea bazei
tehnico-materiale şi a capacităţilor productive (maşini pentru prelucrarea
lemnului, a sticlei, a cauciucului etc.)
 Restructurarea personalului şi disponibilizarea celui excedentar
 Valorificarea stocurilor de produse şi materiale excedentare prin utilizarea unui
marketing agresiv
Adaptarea, dezvoltarea societăţii pentru economia de piaţă (1998-2007), prin
modernizarea resurselor tehnologice şi schimbarea mentalităţii personalului precum şi
prin atragerea de know-how.
Între realizările importante din această perioadă amintim:
 Reorganizarea societăţii şi adaptarea la noile necesităţi
 Reorganizarea fluxurilor tehnologice şi crearea de linii tehnologice noi,
impuse de necesităţile tehnologice ale produselor
 Achiziţionarea, prin programul de investiţii, a 57 de utilaje noi sau second hand şi
modernizarea a 52 de utilaje din dotare
 Modernizarea a 80% din spaţiile de producţie
 Crearea de spaţii de producţie noi (hală DANOMAR, Centru de calitate,
Laborator Metrologic, Atelier electric, Atelier de întreţinere, Atelier mecano-
sudură etc.)
 Construirea de spaţii cu destinaţie socială (băi, vestiare)
 Asimilarea de produse noi; faţă de 1990, produsele fabricate s-au schimbat în
proporţie de 95%
 Constituirea a două societăţi mixte cu firme partenere puternice, cu tradiţie în
fabricarea maşinilor-unelte
 Intrarea pe piaţa C.E. şi stabilizarea relaţiilor comerciale cu 7 clienţi importanţi,
prin contracte pe termen mediu
 Crearea unei imagini bune a societăţii în ţară şi C.E. prin participarea la târguri
internaţionale, acţiune de publicitate, contacte cu foarte multe societăţi etc.
 Definirea unei strategii de preţuri în funcţie de costuri, cerere, ofertă şi concurenţă
 Restructurarea, specializarea şi reorientarea profesională a personalului în funcţie
de necesităţile societăţii
 Proiectarea, implementarea şi certificarea managementului sistemului calităţii
conform ISO 9001 etc.
Etapa 2009-2014 trebuie să soluţioneze:
 Dezechilibre ale capacităţilor de producţie faţă de structura tehnologică a
produselor cerute pe piaţă; există o lipsă acută de capacitate în zona sudurii şi
prelucrări mecanice a produselor cu gabarit de peste 3000 mm
 Capabilitatea tehnologică redusă la execuţia pieselor de precizie ridicată, la care
abaterile de formă şi poziţie impuse de piaţă sunt sub 0,01 mm
 Stabilizarea şi garantarea calităţii europene a afacerii prin creşterea
competitivităţii parametrilor acesteia
 Asigurarea motivaţiei personalului prin creşterea productivităţii muncii şi, pe
această bază, a nivelului salarizării
 Extinderea afacerii (creşterea cifrei de afaceri şi a exportului) pentru a ocupa
segmentele de piaţă oportune.
1.3 DIAGNOSTICUL SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A
1.3.1 Piaţa şi produsele societăţii
Piaţa pe care S.C. NAPOMAR S.A şi-a promovat produsele în anul 2009 se împarte din
punct de vedere geografic în două:
piaţa externă, care a reprezentat 85,80%
piaţa internă, care a reprezentat 14,20%
Volumul vânzărilor în anul 2009 este prezentat în Tabelul 1.
Tabelul 1. Volumul vânzărilor în 2009
Nr.
Indicator Lei
crt.
1. Vânzări produse finite – export 22.505.573
2. Vânzări produse finite – intern 3.630.203
3. TOTAL vânzări produse finite – 26.135.776
2009
(Sursa: prelucrări proprii pe baza informaţiilor interne firmei)
Livrările la export au scăzut faţă de anul 2008 ca pondere în cifra de afaceri cu 4,68 %, iar
ca valoare absolută au crescut cu 1.122.966 lei,.
Livrările pe piaţa internă în valoare de 3.630.203 lei, echivalentul a 1.093.897 €, s-au

făcut către diverse firme între care ponderea importantă o deţine LVD NAPOMAR S.A.,
ale căror produse finale au fost livrate integral pe piaţa externă. Volumul vânzărilor în
2009 către LVD NAPOMAR S.A. a fost de 949.661 € (3.161.409 lei), ceea ce reprezintă
12,37 % din producţia vândută şi o creştere de 210,32% faţă de 2008.
Putem afirma că în 2009 volumul total al producţiei vândute destinată pieţei externe a fost
de 98,16%. Fig. 2
Din punctul de vedere al produselor societăţii, piaţa se împarte în:

 Piaţa de maşini-unelte şi subansamble pentru maşini-unelte = 42,90 %
 Piaţa de utilaje pentru construcţii = 38,31 %
 Piaţa de echipamente de salvare marină = 17,13 %
 Piaţa de construcţii mecanice piese de schimb şi prestaţii = 1,16
După cum rezultă din datele de mai sus, piaţa pe care S.C. NAPOMAR S.A. a avut-o în
2009 este foarte diversă, concentrată spre domeniul maşinilor-unelte (42,90%), ceea ce a
condus la o mulţime de greutăţi în desfăşurarea activităţii productive şi comerciale, dar şi
la unele avantaje din punct de vedere financiar, fiind o piaţă reală, dar foarte pretenţioasă
în ce priveşte calitatea produselor şi termenele de livrare.Fig.1.
Graficul 1. Structura pieţei pe produse
Constructii
mecanice si piese
de schimb
Echipament naval 1,16%
17,13%
Masini-unelte si
subansamble
42,90
%
Utilaje pentru
constructii
38,81
%
Beneficiarii produselor NAPOMAR în anul 2009 sunt detaliaţi în Fig 2, dintre aceştia
cei mai importanţi rămânând: DANOBAT; OF.ME.R.; NED DECK; LVD, care au
preluat produse în valoare de 23.389.954 lei reprezentând 92,28 % din cifra de afaceri
realizată în 2009, Fig.2, restul de 7,72 % fiind preluate de alţi beneficiari externi şi de
piaţa internă.
Graficul 2.Structura pietei în 2009
INTER
NED-
N
DECK OF.ME.
EXPORT 1,83% R
DIVERS 17,13%
38,81
5,89% %
DANOB LVD-
AT NAPOMAR
23,97% 12,37%
Graficul 3.Structura pieţei pe ţări
G E R MA NIA
3%
ITA L IA
42%
B E L G IA
12%
S P A NIA
24%
R O MA NIA
2%
O L A NDA
17%
Evoluţia producţiei vândute şi a pieţei S.C. NAPOMAR S.A. în perioada 2001 – 2008
este evidenţiată în Fig. 4
Graficul 4.Evoluţia pieţei în perioada 2001-2008.Estimări pentru 2009
10000
9000
8000
7000
6000 EXPORT
5000
LVD-NAP.
4000
INTERN
3000
2000
1000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Tabelul 2. Evoluţia producţiei marfă 2001-2008.Estimări 2009
Nr. Perioada
Piaţa UM
crt. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1. INTERN mii 467 603 483 302 183 387 160 127 150
Lei
2. LVD- mii - 254 294 308 522 449 500 969 1400
NAPOMAR Lei
3. EXPORT mii 1872 1763 1904 2670 3649 5400 6280 6735 7950
Lei
TOTAL mii 2339 2620 2681 3280 4354 6236 6940 7831 9500
Lei
La sfârşitul anului 2008 s-au înregistrat un număr de 6 comenzi nerealizate la

termenul scadent, acestea fiind reprogramate în execuţie, cu acordul beneficiarilor, în
trimestrul I 2009.
Produsul tradiţional al societăţii este caracterizat ca mijloc de producţie, necesitând o
tehnologie de mare complexitate, personal înalt calificat şi se adresează unui segment
restrâns al pieţei şi anume celui investiţional.
Produsele societăţii se pot grupa, în principiu, în patru categorii, după cum urmează:
 Maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor
 Diverse utilaje, subansamble funcţionale destinate altor domenii
(construcţii, industria navală, transporturi etc.)
 Subansamble mecanice, scule şi piese de schimb
 Diverse prestaţii
Caracteristica principală, comună, a tuturor grupelor este faptul că acestea se
adresează sectorului de investiţii în domeniul mijloacelor de producţie, deci, nu sunt
consumabile (cu mici excepţii 2-3%), în consecinţă, vizează cel mai greu segment de
piaţă.
Făcând o analiză detaliată a celor patru grupe se constată că produsul principal, maşini
şi utilaje pentru prelucrarea metalelor, este un produs într-o continuă transformare,
prin renunţarea la o parte din produsele tradiţionale care nu mai au piaţă şi asimilarea
unor produse noi, după documentaţia clienţilor, care sunt executate în diverse faze în
NAPOMAR, după care ele sunt transferate în societăţile mixte sau altor beneficiari,
unde sunt finalizate.
Celelalte grupe se încadrează în cerinţele tehnice actuale ale pieţei, acestea necesitând
măsuri organizatorice de execuţie în vederea încadrării în preţurile practicate pe piaţă.
În anul 2009 societatea s-a preocupat permanent de asimilarea unor produse noi, în
special după documentaţia clientului, asigurându-se astfel încărcarea capacităţilor de
producţie existente.
1.3.2 Activitatea de cercetare-proiectare
Activitatea de cercetare – proiectare s-a realizat în 2009 de către serviciul tehnic,

având următoarele obiective:
 Restructurarea produselor tradiţionale în scopul creşterii valorii de întrebuinţare a
acestora şi a menţinerii lor pe piaţă;
 Proiectarea si asimilarea unor produse noi, care să se adreseze segmentelor libere
de piaţă
 Proiectarea tehnologiilor de execuţie în vederea creşterii productivităţii muncii, a
calităţii produselor şi reducerii costurilor de fabricaţie;
 Modernizarea utilajelor din dotare în vederea îmbunătăţirii parametrilor tehnici
ai acestora;
 Asimilarea în fabricaţie a unor produse noi, după documentaţia clienţilor.
Între realizările mai importante ale acestui colectiv amintim:
 Modernizarea a 8 produse tradiţionale
 Proiectarea a 40 produse noi
 Asimilarea în fabricaţie a 32 produse noi
 Realizarea a 7632 tehnologii clasice, noi şi modernizate
 Realizarea a 673 tehnologii de prelucrare pe MUCNC,si a 1074 tehnologii de
Debitare pe masinile de debitat cu CNC
 Modernizarea a 3 maşini-unelte din parcul propriu
 Proiectarea si executarea a 244 poz.de SDV-uri pentru produse noi
1.3.3 Capacităţile de producţie
Pentru a face faţă solicitărilor pieţei în ceea ce priveşte performanţele produselor,

preţurile de realizare a acestora şi încadrarea în termenele de livrare solicitate a fost
necesară realizarea unei retehnologizări continue a societăţii (Fig.5) prin
achiziţionarea unor utilaje şi scule performante, modernizarea celor existente precum
şi îmbunătăţirea microclimatului şi a condiţiilor de lucru din societate.
Graficul 5.Evoluţia investiţiilor în 2001-2008.Estimari 2009

1800
1600
1400 Tehn.de c alc .
1200 A MC -uri
1000
Mijl.de tran.
800
C ons truc tii
600
Mod. Utilaje
400
200 Utilaje
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
In perioada 2001-2004 investiţiile realizate, ca valoare, au avut un caracter ascendent;

finanţarea acestora s-a făcut din surse proprii precum şi din surse atrase (majorări de
capital şi credite pentru investiţii), acestea având o valoare semnificativă.
In perioada 2005-2006 societatea nu a beneficiat de surse atrase, finanţarea
investiţiilor s-a făcut din surse proprii şi acestea fiind limitate din cauza repartizării
profitului ca dividende. Volumul scăzut al investiţiilor realizate in 2005-2006(Tabelul
3) a avut un impact negativ asupra capabilităţii societăţii şi a poziţiei pe piaţă, motiv
pentru care, Consiliul de Administraţie a propus şi A.G.O.A. a aprobat programe de
investiţii consistente pentru perioada 2008 şi 2009.
Tabelul 3.Investiţii realizate în 2001-2008
Perioada 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Tehnica de calcul si know-how 3.7 14 5.1 32 18 16 110 171 105
Utilaje si echipamente 170.6 357 170.8 360.7 120 114 770 1267 0
Modernizari utilaje si chipamente 13.3 164.6 45 28 142 38 79 412

104
Constructii si modernizari in c-tii 27.9 72 230.7 182.8 50 15 185 196 278
Mijloace de transport 0 6 0 23 0 81 5 48 0
AMC-uri + Diverse 4.8 10 2.1 1.8 10 4 16 40
TOTAL 220.3 563 573.3 645.3 216 423 1112 1777 835
Investiţiile realizate pe parcursul anului 2009 au condus la creşterea capabilităţii

societăţii precum şi la o creştere a capacităţii de producţie prin:
Tabelul 4.Investiţii realizate în 2009
 achiziţionarea de utilaje noi şi modernizarea unor echipamente şi 4.617.813 lei

utilaje vechi
 achiziţionarea de AMC-uri 53.754 lei
 modernizarea spaţiilor de producţie (construcţii) 663.211 lei
 achiziţionarea de tehnică de calcul şi know-how 595.174 lei
 achiziţii mijloace de transport 158.613 lei
TOTAL: 5.929.952 lei
Între investiţiile cele mai importante realizate în anul 2009 amintim achiziţia şi
punerea în funcţiune a centrelor de frezare FS 10000 şi TA 35 cu CNC, care au
condus la creşterea semnificativă a capabilităţii societăţii.
La sfârşitul anului 2009 societatea deţinea active la valoarea de înlocuire actualizata,
după cum urmează:
Tabelul 5.Valoarea de înlocuire a activelor la 31.12. 2009
- construcţii în valoare de 7.044.542 lei

- echipamente tehnologice în valoare de 15.800.649 lei
- terenuri şi amenajări în valoare de 15.079.676 lei
- mobilier ş.a. 44.015 lei
TOTAL: 37.968.882 lei
Făcând o analiză în detaliu a echipamentelor tehnologice din societate se constată că o

mare parte din ele au o uzură fizică şi morală avansată, valoarea totală a amortizării
fiind de 6.520.394 lei, ceea ce conduce la: creşterea costurilor cu mentenanţa,
îngreunarea exploatării acestora şi reducerea capabilităţii societăţii.( Tabelul 6 ).
Tabelul 6.Starea activelor imobilizate din societate
Nr. Crt. Ani de functionare Nr.utilaje Amortizate Neamortizate

1. >25 243 232 11
2. 10 ÷ 25 66 57 9
3. < 10 68 8 60
4. Total 377 297 80
Din analiza costurilor indirecte şi a regiilor secţiilor se constată că volumul costurilor

cu reparaţiile accidentale ale utilajelor sunt în creştere datorită fiabilităţii tot mai
reduse a acestora. (Tabelul 7)
La costurile cu reparaţiile accidentale se mai adaugă pierderile cu stagnarea precum şi
cele cu producţia nerealizată datorita nefunctionării utilajelor, aceasta conducând la un
cost cu mult mai mare ca cel exemplificat in Tabelul 8. Din costul total cu mentenanţa
utilajelor, costul cu reparaţiile accidentale depăşesc cu mult costul cu reparaţiile
planificate. Situaţia ar trebui să fie inversă.
Tabelul 7.Volumul costurilor
Nr. Perioada
Indicator UM
crt. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1 Costuri cu Mii 44 44 42 45 134 92 85 100
reparatiile Lei
planificate
2 Costuri cu Mii 27 73 141 326 429 507 563 580
reparatiile Lei
accidentale
3 Costuri cu Mii 71 117 183 371 563 599 648 380
mentenata utilajelor Lei
4 Total costuri Mii 1385 1674 2310 4377 5423 5850 6353 7204
indirecte Lei
5 Pondere cost (1 in % 3,18 2,63 1,82 1,33 3,03 1,57 1,34 1,38
4)
6 Pondere cost (2 in % 1,95 4,36 6,1 7,43 7,91 8,66 8,86 8,05
4)
7 Total productie Mii 4623 6539 8117 11692 17650 22573 22613 26136
marfa Lei
8 Pondere cost (1 in % 0,95 0,67 0,52 0,38 0,76 0,41 0,38 0,38
7)
9 Pondere cost (2 in % 0,58 1,11 1,73 2,78 2,43 2,24 2,49 2,22
7)
Evoluţia ponderii acestora in costurile indirecte si in productia marfă se observă în

Fig.6 şi 7.
Graficul 6.Evoluţia costurilor

1000
900
800
700
600
500 R ep.planific ate
400 R ep.ac c identale
300
200
100
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Graficul 7.Evoluţia costurilor
300
250
200
150 R ep.planific ate
100 R ep.ac c identale
50
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
In Fig.7 evoluţia costurilor cu mentenanţa este raportată la producţia marfă totală,

realizată pe toate utilajele din societate şi nu la producţia marfă executată pe utilajele
”problemă”, motiv pentru care graficul are o formă diferită. Din ambele reprezentări
rezultă caracterul crescător al costurilor cu reparaţiile accidentale.
Pentru a atenua această creştere în perioada următoare este necesară continuarea
activităţii de modernizare a utilajelor nefiabile, dar indispensabile activităţii de
producţie precum şi realizarea unui program de investiţii prin care să se completeze
parcul de utilaje necesar activităţii productive.
În perioada 2009-2014 societatea va derula un program de investiţi, cu absorbţie de
fonduri structurale, prin care va înlocui o parte din utilajele vechi cu utilaje noi, care
vor contribui la creşterea productivităţii muncii, a capabilităţii societăţii şi la
reducerea costurilor de fabricaţie. proiectul de investiţii a fost aprobat de AGEA şi se
derulează conform programului aprobat de Consiliul de Administraţie. O parte din
investiţiile prevăzute în proiect sunt evidenţiate în Fig.8.
NOTĂ
Costuri indirecte = costuri cu: întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, materiale
tehnologice, energie şi utilităţi, salarii şi obligaţii aferente personalului indirect,
sporuri salariale ale personalului direct şi indirect, tichete de masă, protecţia muncii,
amortizarea mijloacelor fixe, regia generală a societăţii etc.
Figura 1.Vedere situaţia viitoare
Figura 2.Vedere situaţie viitoare
1.3.4 Activitatea productivă
Activitatea de producţie s-a desfăşurat în atelierele şi secţiile T1, T6, T7 şi T8,

atelierele T2 şi T4 ocupându-se de întreţinerea utilajelor din dotare. Valoarea
producţiei marfă realizată în 2009 este de 26.135.776 lei, nivelul de realizare,
structura pe beneficiari şi evoluţia prognozată a acesteia este detaliată în Tabelul 9.
Tabelul 8.Evoluţia producţiei marfă în 2008-2009.Perspective 2010-2014
Nr Producţia marfă / an (mii lei)

.
Beneficiar
crt 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
.
1. DANOBAT SPANIA 1963 2054 2390 2700 3050 3600 3000
2. LVD-NAPOMAR 521 915 1500 1500 1650 1850 1700
3. OF.ME.R. ITALIA 2856 2929 3000 2800 2500 2200 2000
4. NED-DECK MARINE 970 1337 1550 1400 1650 1750 1600
OLANDA
5. EUROTECH ITALIA 106 91 90 400 500 700 900
6. MVM ITALIA 87 102 270 300 350 500 500
7. WFT GERMANIA 10 71 150 200 400 600 600
8. G.GROSS 60 126 200 200 300 300 300
GERMANIA
9. CAR.EDO 60 58 100 250 350 400 400
ENGINEERING
ITALIA
10. PCI FRANŢA 147 - - 300 400 600 800
11. ALŢII – EXPORT 10 5 100 150 400 500 1900
12. INTERN 150 143 150 300 650 1000 900
TOTAL 6940 7831 9500 10500 12200 14000 14600
Creşteri % 17,1 24,8 10,5 16,2 14,8 4,3
Obiectivele urmărite în activitatea desfăşurată au fost:

 Finalizarea la termenele contractate a producţiei marfă planificate
 Creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de fabricaţie
 Realizarea calităţii produselor impusă de documentaţia de execuţie
 Creşterea mentenanţei utilajelor şi extinderea posibilităţilor de utilizare a acestora
Producţia marfă realizată în 2009 a comportat un grad mare de înnoire, cca. 40,4 % ,
fiind necesar un efort substanţial din partea secţiilor de producţie. Încadrarea execuţiei
în termenele de livrare contractate a constituit o problemă deosebită în anul 2009.
Cauzele care au contribuit la întârzieri au fost legate de:
 Lipsa unor utilaje din dotare care a condus la aparitia unor locuri de munca
inguste;
 Dificultăţi în asigurarea forţei de muncă în structura şi nivelul de calificare
necesar;
 Mentenanţa redusă a utilajelor din dotare;
 Dificultăţi în asigurarea pieselor turnate şi în special a calităţii acestora;
 Dificultăţi legate de execuţia unor repere în colaborare (forjări, acoperiri
metalice, brunări, operaţii tehnologice agabaritice pentru NAPOMAR);
 Procent ridicat de rebut din diverse cauze; proprii societăţii, dar şi datorate
viciilor ascunse a materialelor (fisuri, goluri de turnare, incluziuni etc.);
 Structura foarte variată a producţiei contractate cu supraîncărcări la anumite
locuri de muncă, în special în secţia T6 şi mecano-sudură.
S-au luat măsuri pentru suplinirea lipsei de capacitate şi a dereglărilor apărute prin
reorganizarea activităţilor, prin programarea pe două schimburi a utilajelor
supraîncărcate, executarea în colaborare a unor lucrări precum şi prin organizarea de
programe suplimentare acolo, unde a fost absolut necesar.
Creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de fabricaţie a fost şi este un
obiectiv foarte important al activităţii productive.
A fost elaborat un program de retehnologizare a reperelor care a avut ca scop:
 Atenuarea locurilor înguste prin transferarea unor repere pe alte utilaje mai puţin
încărcate;
 Utilizarea intensivă a centrelor de prelucrare şi a strungurilor cu CNC;
 Creşterea vitezelor de prelucrare prin asigurarea unor scule performante;
 Îmbunătăţirea circulaţiei reperelor în cadrul sectoarelor;
 Urmărirea săptămânală a realizării normelor de către personalul direct productiv;
planificarea execuţiei reperelor pe utilajele supraîncărcate şi urmărirea realizării
acesteia
Programul a fost pus în aplicare, rezultatele obţinute fiind bune, mai ales în cazul
strungurilor cu comandă numerică şi a centrelor de prelucrare.
Periodic s-au analizat costurile de fabricaţie, stabilindu-se produsele care sunt în
pierdere sau la limita profitabilităţii şi s-au luat măsuri pentru eficientizarea acestora.
Ca urmare a acestor analize s-au operat modificări constructive şi tehnologice care să
conducă la reducerea costurilor.
S-au analizat lunar pierderile tehnologice, derogările materiale şi rebuturile,
stabilindu-se măsuri pentru reducerea acestora.
S-a întocmit şi implementat un program de reducere a cheltuielilor cu regiile secţiilor,
s-au planificat costurile şi s-a urmărit încadrarea în acestea.
Calitatea execuţiei produselor a fost şi este o problemă deosebită care a fost analizată
de nenumărate ori luându-se măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia. S-au stabilit
programe de omologare a produselor de serie, programe de recepţie a produselor finite
şi s-au stabilit posibilităţile de gestionare a trasabilităţii reperelor şi produselor.
Toate sesizările, observaţiile şi propunerile făcute de beneficiarii produselor noastre
cu privire la calitatea acestora au fost analizate, luându-se măsuri pentru îmbunătăţirea
calităţii şi urmărirea execuţiei.
Cu toate acestea, s-au înregistrat reclamaţii de calitate atât de la beneficiarii interni cât
şi de la cei externi. Au fost situaţii în care marfa a fost returnată pentru remedieri.
Amintim câteva situaţii delicate:
 Reclamarea unor deficienţe calitative la produsele livrate la DANOBAT, o parte
din marfă a fost returnată, valoarea remanierilor ridicându-se la 4333 lei.
 Reclamaţie calitativă la câteva din produsele livrate la firma LVD-NAPOMAR şi
restituirea acestora pentru remaniere etc., valoarea remanierilor suportate de
NAPOMAR S.A. fiind de 3539 lei.
Valoarea totală a costurilor cu remanierile în termen de garanţie a produselor livrate în
anul 2009 este de 9445 lei şi reprezintă 0,0004% din producţia vândută.
Valoarea totală a costurilor cu rebutul, înregistrată în 2009, a fost de 49972 lei.
Costurile cu non-calitatea realizate în activitatea de producţie ( inclusiv reparatiile
accidentale ) în 2009 se ridică la 863847 lei, ceea ce reprezintă 3,39 % din producţia
vândută.
La aceste costuri se adaugă pierderea de capacitate necesară pentru remanieri şi
înlocuire rebut, care putea fi folosită pentru realizarea unei producţii suplimentare.
Pentru verificarea modului de funcţionare a sistemului calităţii s-au efectuat periodic
audituri interne de supraveghere, iar pentru reclamaţiile de calitate s-au efectuat
audituri dispuse de directorul general, stabilindu-se clar cauzele care au condus la
abaterile semnalate, persoanele vinovate precum şi măsurile de prevenire a repetării
acestora.
1.3.5 Participanţii la societăţi mixte
Analiza participaţiilor NAPOMAR S.A. la societăţile mixte LVD-NAPOMAR şi

DANOMAR s-a făcut în detaliu în Consiliul de Administraţie, desprinzându-se
următoarele concluzii:
A) Economice
In anul 2008, activitatea ambelor societăţi a fost profitabilă, profitul net înregistrat de
acestea fiind:
- LVD-NAPOMAR 526.757 lei

- DANOMAR S.A. ....... 162.075 lei
Repartizarea profitului s-a făcut de adunările generale ale acţionarilor, după cum
urmează:
 LVD-NAPOMAR :
◦ rezerva legala..............................................................................32.620 lei;
◦ dividende...................................................................................211.357 lei;
◦ rezerve pentru finantarea investitiilor........................................282.781 lei;
 DANOMAR :
◦ rezerva legala ...............................................................................9.810 lei;
◦ acoperirea pierderii contabile din 2005........................................48.432 lei;
◦ dividende .....................................................................................73.833 lei;
◦ rezerve pentru finantarea investitiilor...........................................30.000 lei;
Veniturile din investiţiile financiare încasate în 2009 la valoarea brută totalizează

95.683 lei, din care de la:
 LVD-NAPOMAR S.A. …………………... 63.936 lei
 DANOMAR S.A. ………………….. 31.748 lei
În 2009 activitatea ambelor societăţi a fost profitabilă, profitul net aestimat fiind:
 LVD-NAPOMAR S.A. …………………... 183,516 lei
 DANOMAR S.A. ………………….. 128.881 le
Repartizarea profitului se va face de către adunările generale ale acţionarilor.

 S-a acoperit prin comenzi date de LVD-NAPOMAR 12,37%, respectiv
23,97% prin comenzi date de către DANOMAR, din capacitatea de
producţie a NAPOMAR-ului, comenzile fiind profitabile.
 Valoarea activelor transferate ca aport de capital a crescut prin investiţiile
care s-au făcut în acestea şi prin punerea lor în valoare, valoarea acţiunilor
deţinute la LVD-NAPOMAR si DANOMAR fiind reală.
 Constituirea societăţii DANOMAR a contribuit la stabilitatea financiară a
NAPOMAR-ului prin suportarea de către DANOBAT a unor costuri legate
de asimilarea produselor şi a stocurilor de piese turnate.
 Gestionarea neconformităţilor se face cu operativitate
B.)Comerciale
 S-au creat produse noi, care au fost distribuite pe o piaţă stabilă cu o mare
putere de absorbţie.
 S-au preluat costurile aferente distribuţiei (reclamă, agenţii, service, etc.)
 S-a îmbunătăţit imaginea NAPOMAR-ului în relaţiile cu alte societăţi de pe
piaţă.
 crescut gradul de atractivitate a societăţii în relaţie cu alţi parteneri
C) Tehnologice
 Asimilarea produselor noi a condus la extinderea „know-how”-ului propriu
în domeniile: CNC, acţionări hidraulice şi electrice, elemente de ghidare,
elemente de estetică şi calitate.
 Necesităţile tehnologice de fabricaţie a produselor au condus la
modernizarea unui număr mare de utilaje, crescând prin aceasta
capabilitatea tehnologică şi valoarea patrimoniului societăţii.
 Achiziţionarea de maşini noi, echipate cu sisteme de acţionare de ultimă oră
(CNC), achiziţionarea făcându-se şi prin sprijinul acţionarilor din societăţile
mixte. In 2009 am cumparat de la Danobat 2 maşini de frezat cu CNC, la
preţuri şi modalităţi de plată avantajoase
 Implementarea prelucrărilor mecanice cu sisteme de scule noi, cu viteze
mari de aşchiere.
 Modernizarea unor spaţii de producţie pentru satisfacerea necesităţilor de
acurateţe şi microclimat impuse de tehnologiile de execuţie a produselor
asimilate, tehnologii specifice fabricaţiei de maşini unelte.
 Implementarea unui sistem informatizat de urmărire a producţiei care să
conducă la respectarea termenelor de livrare confirmate.
Din punct de vedere tehnologic, NAPOMAR S.A. a devenit o capacitate de producţie
puternică, cu o piaţă stabilă şi cu o viaţă economică echilibrată.
1.3.6 Forţa de muncă
Numărul mediu scriptic de personal în anul 2009 a fost de 392 persoane, structura
acestuia fiind următoarea:
 Muncitori direct productivi

215 54,8%
…………………………………………
 Muncitori indirect productivi
63 16,07%
……………………………………....
 Necalificaţi
7 1,78%
………………………………………………………….
 Maiştri
13 3,31%
………………………………………………………………
 TESA ………………………………………………………… 90 22,95%
Fluctuaţia forţei de muncă în anul 2009 a fost de 18,62 % din numărul de personal al
societăţii. Au fost angajate 84 de persoane şi au părăsit societatea 73 de persoane.
Salariul mediu brut la sfârşitul anului 2009 a fost de 1465 lei, iar câştigul mediu net
1475 lei.
Societatea a acordat în anul 2009 bonurile de masă conform legii, valoarea acestora
fiind de 661.036 lei.
Cheltuielile cu personalul în 2009 au fost de 10.570.278 lei, ponderea acestora în
producţia marfă realizată fiind de 40,66 %. În anul 2009 s-au organizat cursuri de
perfecţionare a personalului la care au fost cuprinşi un număr de 45 angajaţi.
Sistemul de salarizare pentru personalul direct productiv a fost în acord, lucru care a
condus la creşterea productivităţii muncii. Productivitatea muncii pe angajat în 2009 a
fost 19.536 Lei/angajat.
În domeniul protecţiei sociale s-au realizat acţiuni concrete între care amintim:
 S-a efectuat examinarea medicală a tuturor angajaţilor, s-au efectuat examenele
medicale la angajare, examene clinice profilactice şi s-a urmărit modul în care se
respectă regulile de igienă la locurile de muncă.
 S-a asigurat echipament de protecţie şi echipament de lucru pentru tot personalul
angajat, precum şi materialele necesare respectării N.T.S.M., valoarea acestora
fiind de 46.570 lei.
 S-au acordat sporuri conform C.C.M., antidot şi alimente de protecţie în valoare
de 28.456 lei.
 S-au acordat lunar materialele igienico-sanitare stabilite în C.C.M., valoarea
acestora fiind de 10.886 lei.
Societatea a înregistrat în anul 2009 un accident de muncă cu incapacitate temporară
de muncă. Nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire profesională.
Nu s-au înregistrat explozii sau incendii care să conducă la accidente sau distrugerea
unor bunuri materiale.
Raporturile care au existat între conducerea S.C. NAPOMAR S.A. şi “SINDICATUL
LIBER NAPOMAR” au fost raporturi de colaborare, nu au existat situaţii limită care
să conducă la conflicte de muncă soldate cu greve sau alte forme de luptă sindicală.
1.4 REZULTATELE FINANCIARE LA 31.12.2009
Situaţiile financiare la 31.12.2009 au fost întocmite cu respectarea prevederilor

Ordinului 3055/2009 publicat in 10.11.2009 in Monitorul Oficial nr.766, conforme
cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi Reglementările Contabile
conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţii Economice Europene.
Societatea, la data bilanţului depăşind limitele a două dintre criteriile prevăzute de
Ord.3055/2009, respectiv total active (3650000 €) şi număr mediu de salariaţi (50), a
întocmit situaţii financiare anuale care cuprind:
 Bilanţ
 Cont de profit şi pierdere
 Situaţia modificării capitalului propriu
 Situaţia fluxurilor de trezorerie
 Note explicative la situaţiile financiare anuale
Situaţiile financiare la 31.12.2009 sunt auditate de către firma S.C. NEW AUDIT
S.R.L. cu sediul în Arad, în baza contractului nr. 7/19.05.2008 şi oferă o imagine
fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului firmei.
A.)Veniturile totale
Veniturile totale realizate în anul 2009 sunt de 28.975.234 lei, prezentând o depăşire
faţă de prevederile din buget cu 2,85% şi faţă de realizările anului precedent cu
10,5%.
A.1. Veniturile din exploatare au fost realizate la nivelul prevederilor din bugetul de
venituri şi cheltuieli, iar faţă de realizările anului 2008 au fost depăşite cu 9,48%.
Activitatea principală a societăţii este obţinerea de produse finite şi vânzarea acestora,

fapt reflectat de ponderea pe care o deţin veniturile din vânzarea producţiei în cifra de
afaceri, respectiv 99,96%.
Celelalte venituri din exploatare sunt aferente:
 Venituri din variaţiei stocurilor 429.031 lei
 Venituri din producţia imobilizată 1.696.671 lei
 Alte venituri din exploatare 55.109 lei

A.2. Veniturile financiare totalizează 650.187 lei. Acestea au prezentat o depăşire cu
543% faţă de prevederile din buget şi cu 87% faţă de realizările anului 2008.
Ponderea în veniturile din activitatea financiară o deţin veniturile din diferenţele de

curs valutar în sumă de 548.971 lei.
B.)Cheltuieli totale
Cheltuielile totale realizate în anul 2009 sunt de 27.327.219 lei, prezentând o depăşire
cu 2% faţă de prevederile din buget pe anul 2009, respectiv cu 11,6% faţă de
realizările anului 2008.
B.1). Cheltuielile de exploatare au fost realizate la nivelul prevederilor din anul

bugetat şi cu 10,8% faţă de realizările anului precedent.
Depăşiri s-au înregistrat la:
 Materii prime şi materiale directe cu 4%, ca urmare a:ş
- modificărilor intervenite în structura programului de fabricaţie faţă de

cel avut în vedere la întocmirea BVC pentru 2009
- creşterea procentului de rebut la prelucrarea piesele turnate de T.C.O.

Câmpina, SC ARIO SA Bistriţa şi SC NICOVALA SA Sighişoara
până la adaptarea tehnologiei de turnare
 Cheltuielile cu utilităţile tehnologice (energie, apă, gaz) cu 19%, determinate

de creşterea preţului pe MWh, respectiv m 3 faţă de cel avut în vedere la
întocmirea BVC-ului
 Cheltuielile cu alte impozite şi taxe au fost depăşite cu 25% faţă de prevederile

din anul bugetat; ponderea o deţine impozitul pe profit, depăşit ca urmare a
depăşirii profitului brut cu 19% faţă de prevederile din buget.
B.2). Cheltuielile financiare, în sumă de 899.225 lei, au fost depăşite faţă de

prevederile anului bugetat 2009 cu 90% şi cu 38,8% faţă de realizările anului 2008.
Ponderea o deţin cheltuielile din diferenţa de curs valutar în sumă de 625.342 lei şi
prezintă o depăşire faţă de prevederile din buget cu 313% ca urmare a deprecierii Leu-
lui faţă de Euro la 31.12.2009, utilizat la evaluarea datoriilor în valută şi a celor în lei,
a căror exprimare s-a efectuat în funcţie de o valută, conform prevederilor contractual.
C.) Rezultatul brut în sumă de 1.648.015 lei, depăşeşte prevederile din buget 2009 cu
19%.
D.) Impozitul pe profit în sumă de 257.770 lei, depăşeşte prevederile din buget cu
14% ca urmare a depăşirii profitului brut faţă de prevederile din anul bugetat
2009 cu 19%.
E.) Rezultatul net al exerciţiului, în sumă de 1.390.245 lei, a depăşit prevederile din
buget, cu 20%.
1.5 FLUXUL DE NUMERAR (CASH-FLOW)
Fluxul de numerar total,de 1.352.600 lei prezintă o creştere a trezoreriei şi a

echivalentelor de trezorerie cu 1.265.040 lei, fata de cel existent la 31.12.2006, ca
urmare a recuperării disponibilului pentru capitalul de lucru utilizat pentru finanţarea
investiţiilor din sumele încasate prin subscrierea acţionarilor la majorarea capitalului
în luna decembrie 2009.
Fluxul de numerar din activitatea de exploatare. Trezoreria netă din această activitate
prezintă o creştere faţă de anul precedent, 2008, cu 649.578 lei, ca urmare a încasării
clienţilor pentru marfa livrată conform termenelor contractuale, pe de o parte, iar pe
de altă parte, prin subscrierea acţionarilor la majorarea capitalului pentru activitatea
de investiţii, societatea şi-a recuperat disponibilităţile pentru capitalul de lucru utilizat
pentru investiţii în cursul anului 2009.
Fluxul de numerar din activitatea de investiţii este pozitiv şi totalizează 2.337.518 lei,
cu 609.923 lei mai mare faţă de prevederile din buget, de 1.727.595 lei şi cu
4.609.923 lei faţă de anul precedent, 2008. Trezoreria pozitivă la 31.12.2009 s-a creat
ca urmare a subscrierilor făcute de acţionari şi, în principal, acţionarul majoritar, SIF
Banat-Crişana (4.046.125 lei) la majorarea capitalului.
Fluxul de numerar din activitatea financiară prezintă o trezorerie negativă de

1.695.389 lei, determinată de volumul mare de credite pe termen lung angajate în anii
2007-2009 pe o perioadă de 3 respectiv 5 ani, pentru activitatea de investiţii, a căror
perioadă de graţie a expirat şi, conform graficului de rambursare, se achită lunar.
1.6 PRINCIPALII INDICATOR
Indicatorii realizaţi la 31 decembrie 2009, prezentaţi în Nota explicativă nr.9, au fost

stabiliţi în baza Contului de Profit şi Pierdere şi a Bilanţului contabil.
Principalii indicatori economico-financiari sunt prezentaţi comparativ cu cei realizaţi

în anul 2008.
A.) Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curentă = 0,89 – reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale

curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi, garanţia acoperii
datoriilor curente din active curente. Se apreciază o lichiditate globală favorabilă
atunci când are o mărime aproximativ egală cu 2.
Lichiditatea imediată = 0,45 – reflectă posibilitatea activelor concretizate în creanţe şi

trezorerie de a face faţă achitării datoriilor curente. Indicatorul trebuie să se încadreze,
pentru a fi favorabil, în intervalul 0,5-1.
B.) Indicatori de risc
Gradul de îndatorare = 3,2% – indică ponderea capitalului împrumutat în capitalurile

proprii ale societăţii sau capacitatea societăţii de a face faţă împrumuturilor pe termen
lung. Este indicată o valoare cât mai redusă a indicatorului.
Acoperirea dobânzilor = 7 – determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile

cu dobânzile sau capacitatea societăţii de a acoperi valoarea dobânzilor bancare din
profitul efectiv realizat în activitatea de bază. Cu cât valoarea indicatorului este mai
mică, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscantă.
C .) Indicatori de activitate
Furnizează informaţii referitor la:
 Viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor de numerar

 Capacitatea societăţii de a controla capitalul circulant
 Viteza de rotaţie a stocurilor aproximează de cate ori şi numărul de zile în care
stocul a fost rulat.
Având în vedere obiectul de activitate al societăţii şi stocurile preponderente, valoarea

nu este exagerată, dar este posibilă şi se are în vedere reducerea acestora:
 Viteza de rotaţie a creanţelor – calculează eficacitatea societăţii în colectarea

creanţelor. O valoare ridicată indică probleme legate de controlul creditului
acordat clienţilor, respectiv 37 zile, în scădere faţă de 2008. Valoarea este
influenţată de contractele existente la export şi perioada de scadenţă a acestora.
 Viteza de rotaţie a creditelor furnizor – ne arată câte zile de creditare obţine

persoana juridică de la furnizorii săi. în mod ideal se iau numai creditorii
comerciali – 34 zile.
D.)Indicatori de profitabilitate
Marja brută – o creştere a valorii indică un bun control al costurilor de producţie.

Rentabilitatea economică a vânzărilor de 5,35% .
Rentabilitatea capitalului angajat – 7,26%, reprezintă profitul pe care societatea îl

obţine din banii investiţi în afacere. Se referă atât la capitalul acţionarilor cât şi la
creditele pe termen lung.
CAPITOLUL 2
ABORDĂRI PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE CORPORALE

2.1 CARACTERISTICI
Un activ reprezintă o ressursă controlată de unitate, ca rezultat al unor evenimente

trecute, şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate.Scopul utilizării este folosirea durabilă ,în general,pe o perioadă mai mare de
un an.
Activele imobilizate sunt reprezentate de elemente de activ,deţinute păe o perioadă
mai mare de un an,fiind generatoare de beneficii economice viitoare pentru entitate.
Beneficiile economice viitoare sunt reprezentate de capacitatea activelor imobilizate
de a contribui direct sau indirect la fluxurile viitoare de trezorerie sau echivalente de
trezorerie.
Echivalentele de trezorerie sunt reprezentate de investiţii financiare pe termne scurt
uşor convertibile în numerar cu un risc nesemnificativ.
Pentru a fi recunoscute în situaţiile financiare anuale,ca un activ,imobilizările trebuie
să îndeplinească următoarele două cerinţe:
 Posibilitatea de a contribui la benficiile economice viitoare ale entităţii
sub forma fluxurilor de trezorerie sau echivalente de trezorerie,şi
 Imobilizarea trebuie să aibă un cost credibil
Datorită utilizării activelor imobilizate de o manieră durabilă ,ele se depreciază,îşi
pierd din valoare,datorită uzurii fizice sau morale,precum şi a diverşilor factori
economici, sociali sau politici,impunîndu-se ajustarea valorii acestora pentru a putea
fi recunscute în situaţiile financiare anuale.
Ajustarea actievelor imobilizate trebuie sa fie privită din doua aspecte:
 Ajustare permanentă,definitivă,ireversibilă cunoscută şi sub numele
de amortizare
 Ajustare provizorie,reversibilă,temporară, cunoscută sub denumirea
de ajustare pentru depreciere
Diversitatea activelor imobilizate,regimul de exploatare,necesitatea de organizare şi
conducere a evidenţei lor impune o structurare a activelor imobilizate,facîndu-se după
mai multe criterii,şi anume:
A.)După natura economico-financiară a acestora:
 Imobilizări necorporale
 Imobilizări corporale
 Imobilizări în curs de execuţie,necorporale şi corporale,şi
 Imobilizări financiare
B.) După conţinutul imobilizărilor:
 Imobilizări de natură financiară,cum ar fi :investiţii financiare,şi
 Imobilizări nefinanciare,cum ar fi:imobiliuările necorporale,corporale şi cele
în curs de execuţie necorporale şi corporale
C.) După destinaţia activelor imobilizate:
 Imobilizări profesionale,cum ar fi imobilizările care participă la realizarea
activelor de bază ale activităţii unei entităţi,şi
 Imobilizări neprofesionale ,cum ar fi cele care participă la realizarea
(îndeplinirea)altor funcţii ale unei entităţi decît cele de bază.
D.) După modul în care sunt preuentate activele în situaţii financiare anuale:
 În bilanţ,imobilizările sunt prezentate la valori substractive,după deducerea
mărimii deprecierii ireversibile şi reversibile din valoarea de înregistrare în
contabilitate a acestora,şi
 În notele explicative la situaţiile financiare anuale,respectiv Nota 1 “Active
imobilizate”.Acestea sunt prezentate la valori brute,cu indicarea modificărilor
ca urmare a intrărilor şi iesirilor acestora în cursul exerciţiului
financiar,precum şi cu prezentarea ajustărilor în cursurilor exerciţiului.
Un activ corporal este o resursă care poate fi încadrat în categoria imobilizărilor
corporale,atât conform Directivelor Economice Europene cât şi IAS 16 “Terenuri şi
mijloace fixe”,dacă sunt repreuentate de active care:
 Sunt deţinute de o entitate /întreprindere,pentru a fi utilizate în producţia de
bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi închiriate terţilor,sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative,şi
 Este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade
Referenţialul românesc pe lângă aceste două condiţii mai prevede şi o a treia
condiţie:
 Au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în
vigoare(în prezent,valoarea minimă pentru încadrarea unui activ în categoria
imobilizărilor corporale este de 1.800 lei)
Durata de viaţă reprezintă:
 Perioada pe parcursul căreia se estimează că entitatea va utiliza activul supus
amortiuării,sau
 Numărul unităţilor de produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că
vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv
Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa
durată de viaţă utilă.
Valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în
situaţii financiare anuale,din care s-a scăzut valoarea reziduală.
Costul reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar,ori valoarea
justă a altor contraprestaţii efectuate pentru achizionarea unui activ,la data achiziţiei
sau construcţiei acesteia.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe acare o entitate estimează că o va
obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia,după deducerea
prealabilă a costurilor de cedare estimate.
Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie
între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză,în cadrul unei tranzacţii cu preţul
determinat obiectiv.(despre acestă valoare justă vom vorbi în cursul lucrării,în cadrul
capitolului de Evaluare a activelor imobilizate)
Pierderea de valoare este reprezentată de diferenţa dintre valoarea contabilă şi
valoarea recuperabilă.
Valoarea contabilă reprezintă valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ,după
scăderea amortizării cumulate până la acea dată,precum şi a pierderilor din depreciere.
Valoarea recuperabilă este maximul dintre preţul net de vânzare şi valoarea de
utilizare:
 Preţul net de vânzare este valoarea ce se poate obţine din vânzarea unui activ
de bunăvoie,între ambele părţi aflate în cunoştinţă de cauză,îm cadrul unei
tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv,după scăderea costurilor
directe de vânzare.
 Valoarea de utilizare este valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare
estimată,care se apreciază să fie generată din utilizarea continuă a unui activ şi
din vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaţă utilă.
Valoarea reevaluată sau actuală este valoarea stabilită în urma operaţiunii economice
de reevaluare a imobilizărilor conform hotărârii guvernului,valoarae care înlocuieşte
valoarea de intrare sau contabilă a unei imobilizări.
Conform OMFP nr.3055/2009 pentru înregistrarea operaţiunilor privind imobilizările
corporale s-au instituit şi nominalizat următoarele conturi:
A.) pentru urmărirea existenţei şi mişcării lor s-a rezervat grupa 21 “Imobilizări
corporale”,cu următoarele conturi operaţionale sintetice de gradul I sau II:
 211”Terenuri şi amenajări de terenuri” cu două conturi operaţionale,sintetice
de gradul II:
2111 “Terenuri “ ,şi
2112 “Amenajări de terenuri “
 212 “Construcţii “
 213 “Instalaţii tehnice,mijloace de transport,animale şi plantaţii”,cu
următoarele conturi operaţionale de gradul II:
2131 “Echipamente tehnologice (aşini,utilaje şi instalaţii de lucru)”
2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare,control şi reglare”
2133”Mijloace de transport”
2134 “Animale şi plantaţii”
 214 “Mobilier,aparatură birotică,echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active active corporale”
B.) pentru imobilizările în curs ,s-a afectat grupa 23,cu aceiaşi denumire,în carul
căreia s-au nominalizat şi simbolizat două conturi operaţionale,sintetice de gradul
I,respectiv:
 231 “Imobilizări corporale în curs de execuţie “,şi
 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”
Toate conturile din grupa 21 “Imobilizări corporale” şi din grupa 23 “Imobilizări
corporale în curs de execuţie” sunt conturi de activ după funcţiunea contabilă,conturi
de mijloace economice după conţinutul economic.
C.) pentru calculul,înregistrarea şi urmărirea deprecierii ireversibile a imobilizărilor
corporale s-a rezervat în cadrul grupei 28 “Amortizări privind imobilizările”,structura
281 “Amortizări privind imobilizările corporale”,cu următoarele conturi
operaţionale:sintetice de gradul II
 2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”
2812 “Amortizarea construcţiilor
 2813”Amortizarea instalaţiilor,mijloacelor de trasnport,animalelor şi

plantaţiilor”
 2814”Amortizarea altor imobilizări corporale”
D.)pentru calculul,înregistrarea şi urmărirea pierderii de valoare a imobilizărilor
corporale s-a rezervat în cadrul grupei 29 “Ajustări pentru deprecierea sau pierderea
de valoarea a imobilizărilor”;în cadrul căreia s-au nominalizat şi simbolizat
următoarele conturi operaţionale sintetice de gradul II:
 2911”Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri”
 2912 “Ajustări pentru deprecierea construcţiilor”
 2913 “Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor,mijloacelor de
trasnport,animalelor şi plantaţiilor”
 2914”Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale”
Toate conturile din grupa 28”Amortizarea privind imobilizările” şi din grupa 29
“Ajustări pentru deprecierea sau pierederea de valoare a imobilizărilor”sunt conturi de
pasiv după funcţiunea contabilă şi conturi rectificative a valorii imobilizărilor
coporabile după conţinutul economic.
2.2 RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA ACTIVELOR CORPORALE ÎN

SITUAŢIILE FINANCIARE
A evalua înseamnă a cuantifica înţelesul mersului pieţei,luând în considerare

elementele juridice,disponibilitatea banilor sau resurselor,cererea de produse şi
macroeconomia.(Adela Deaconu,2009)
Evaluarea este procesul prin care se determină valoarile la care structurile situaţiilor
financiare vor fi recuniscute în Bilanţ,în Contul de profit şi pierdere şi în Notele
explicative,presupunând alegerea unei anumite baze de evaluare.(Adela
Deaconu,2009)
Evaluarea se face ţinând seama de ewgulile generale de evaluare,dar şi de momentele
principale când are loc aceasta.
Conform cadrului legislativ ( OMFP 3055,20099 şi unor precizărilor din literatura de
specialitate evaluarea activelor imobilizate se face la următoarele valori;
Evaluarea activelor la intrarea în entitate
La valoarea de intrare sau contabilă,care se diferenţeaază în funcţie de modalitatea de

procurare şi anume:
 Cele achiziţionate cu titlu oneros se evaluează la preţ de cumpărare sau cost de
achiziţie,care cuprinde pe lângă preţul plătit furnizorului şi taxele
nerecuperabile,cheltuieli de transport-aprovizionare,precum şi consumul de
resurse pentru punerea imobilizării în stare de utilizare sau intrare în gestiunea
entităţii.
 Imobilizările obţinute din producţie proprie se evaluează la cost de
producţie.Acesta este format din pretul de achiziţie al materialelor
consumate,din celelalte cheltuieli directe de producţie,precum şi din cote de
cheltuieli indirecte raţional repartizate.
La valoarea justă care este suma la care poatefi tranzacţionat un activ sau decontată o
datorie,de bună voie,între părşi şi aflate în cunoştinţă de cauză,în cadrul unor
tranzacţii în care preţul este determinat în mod obiectiv.
Plăţile minime de leasing (Pml) sunt acele plăţi de-a lungul termenului de leasing ppe
care locatarul trebuie sau poate fi obligat să le efectueze,excluzând chiria
contingentă ,costul serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va plăti şi care se vor
rambursa acestuia:
 Imobilizările intrate prin subvenţii guvernamentale într-o entitate se evaluează
la valoarea subvenţiei,iar în cazul în care subvenţia este reprezentată de
transferul unui activ nemonetar,evaluarea se face se face la valoarae dată de
valoarea justă sau de piaţă a activului imobilizat
 Imobilizările intrate în entitate ca urmare a unui schimb de imobilizări,se
evaluează la valoarea justă a imobilizării intrate,egală cu valoarea justă a
imobilizării cedate,fiind posibilă şi o diferenţă între aceste valori care se
corectează(compensează) cu valoarea oricărei sume transferate în numerar sau
echivalent de numerar.
B.)Evaluare la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor ,datoriilor şi capitalurilor

proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă ,pusă de acord cu rezultatele
invenatarierii.Valoarea contabilă a unui activ este acea valoare care este recunoscut
după ce se deduc amortizarea cumulată pentru activele amortizabile şi a ajustărilor
acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.Deasemenea la stabilirea valorii de
inventar al bunurilor se va aplica pricipiul prudenţei,potrivit căruia se va ţine seama
de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de
valoare.Evaluarea imbolizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost,mai
puţin amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere,sau la valoarea reevaluată,fiind
valoarea justă la data reevaluării,mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată şi
orice pierderi din deprecierea ulterioare cumulate.
C.) Evaluarea da data ieşirii din unitate
La data ieşirii din unitate sau la darea în consum bunurile se evaluează şi se

scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în
contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au
fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată).
Activele constatate minus în gestiune se scot din eviden􀄠􀄃 la data constat􀄃rii lipsei
acestora.
La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
2.3 EVALUAREA ACTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL
EVALUATORULUI
Pentru a înţelege ce reprezintă evaluarea este necesar să se pornească de la teoria

valorii.
Una dintre peitrele de temelie ale teoriei moderne a valorii este distincţia dintre
sintagmele “ valoare de utilizare ”(value used) şi “valoare de schimb” (value in
exchange)(Adela Deaconu,2009)
Valoare de utilizare se determină în ideea că o proprietate (activ) generează profit

deţinătorului ei prin utilizarea într-un orizont de timp previzibil,în timp ce valoare de
schimb se referă la generarea de profit în ideea vânzării proprietăţii la data evaluării
pe piaţă.
Utilizatorii informaţiilor privind valoarea estimată sunt beneficiarii(destinatarii)

rapoartelor de evaluare a unui activ sau afacere (întreprindere),respectiv sau alte
persoane ori entităţi care fac evaluarea în interesul propriu sau al clienţilor lor fără a o
formaliza într-un document.
Clasificarea se face după mai multe criterii şi anume:
Clasificarea evaluării după obiectul său:
 Proprietăţi imobiliare
 Bunuri mobile
 Active financiare
 Actine intangibile
 Afaceri sau întreprinderi
Proprietăţile imobiliare sunt bunuri de natura imobilizărilor corporale formate din
construcţie plus terenul aferent.Valoarea proprietăţii imobiliare se obţine prin
evaluarea drepturilor reale imobiliare care includ toate prerogativele,avantajele şi
beneficiile asupra bunurilor imobile ce face obiectul acestor drepturi
Bunurile mobile sau proprietatea imobiliară reprezintă o categorie specifică evaluării

şi sunt definite în standardele de evaluare prin comparaţie cu proprietatea
imobiliară,reprezentând bunurile corporale şi necorporale care nu sunt incluse în
proprietatea imobiliară.
Activele financiare sunt instrumente financiare primare şi derivate şi au acelaşi

conţinut ca şi din literatura contabilă şi economică în general,deşi modul de prezentare
diferă.Potrivit standardelor internaţionale contabile,IFRS,un instrument financiar este
acel contract care generează un activ financiar pentru o entitate şi o datorie financiară
sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate(IASB,2007).
Activele intangibile au aceiaşi accepţiune pentru evaluatori ca şi pentru alţi

participanţi pe piaţa financiară şi reprezintă investiţii care nu imbracă forma fizică a
bunurilor materiale propriu-zise,legat de care avantajele viitoare comportă un gradicat
de incertitudine.
Afacerile sau întreprinderile reprezintă un amsamblu economic format din unităţi de

producţie,subunităţi,secţii,spaţii comerciale ori alte bunuri care pot să nu fie evaluate
independent,ca şi unităţi de generatoare de numerar.în genral sunt unităţi distincte de
axploatare generatoare de profit,care furnizează produse sau servici (IVSC,2007).
Clasificarea evaluării după scopul său:

 Evaluarea de către manageri ,care în general urmăresc să optimizeze valoarea
creată de afacere/entitate
 Evaluarea cerută de alte persoane terţe ale entitătii,urmărind unele scopuri

specile,cum ar fi:
- Legal,fiscal,raporatare finaciară
- În functie de tipul utilizaorilor lucrării de evaluare
Clasificarea evaluării după utilitatea sa:

 Evaluări economice –sunt utile estimării valorii de piaţă sau a altor valori
curente,respectând metodologia de evaluare recomandată de standardele
profesionale
 Evaluări administrative- se situează între evaluările economice şi cele fiscale

 Evaluările fiscale-caracteristică numai unor ţări,valoarea impozabilă a
proprietăţilor nu este cea contabilă sau economică , stabilindu-se prin metode
simple şi rapide de evaluare,realizate de angajaţi ai organismelor fiscale.
CAPITOLUL 3
EVALUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

CORPORALE LA S.C.NAPOMAR S.A
3.1 OBIECTUL ŞI TIPUL DE VALORI ESTIMATE ALE EVALUĂRII

Obiectul evaluării îl contituie imobilizările corporale (terenurile şi construcţii) aflate
in patrimoniul S.C.NAPOMAR S.A la data de 31.12.2009.Scopul evaluării este
estimarea valorii juste a elementelor de activ aflate în patrimoniul societăţii,pentru
depunerea situţiilor financiare.
Atunci când o entitate adoptă decizia evaluării pe baza valorii juste ,conform IAS 16
activele sunt incluse în bilanţul contabil la valoarea justă cum urmează:
 valoarea justă a trenurilor şi clădirilor este determinată în general duoă

datele de evidenţă de pe piaţă,printr-o evaluare efectuată de evaluatori
profesionişti.Valoarea justă a elementelor de imobilizări coporale este
în general valoarea lor de piaţă determinată prin evaluare(IAS 16,
paragraful 32).
 dcaă nu există date pe piaţă privind valoarea justă,din cauza naturii

elementului de imobilizări corporale,iar elementul se vinde rar,cu
excepţia cazului în care o parte a activităţii comune,o entitate poate
avea nevoie să estimeue valoarea justă,prin utilizarea unei abordări pe
bază de venit sau prin costul de înlocuire net(IAS 16,paragraful 33).
Conform cadrului legislativ(OMFP 3055/2009) şi precizărilor in literatura de

specialitate evaluarea activelor imobilizate se face la următoarele valori:
A.) La valoarea de intrare în patrimoniu
La data intrării în entitate,bunurile se evalueză şi se înregsitrează în contabilitate

la valoarea de intrare,care se stabileşte astfel:
 La cost de achiziţie-pentru bunurile procurate cu titlu oneros

 La cost de producşie-pentru bunurile produse în entitate
 La valoarea de aport,stabilită în urma evaluării-pentru bunurile
reprezentând aport la capitalul social
 La valoarea justă-pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatete
plus la inventariere
B.) La valoarea de inventar si prezentarea elementelor în bilanţ

Evaluarea activelor imobilizate coprorale şi necoporale ,cu ocazia inventarierii,se face
la valoarae de inventar,stabilită în funcţie de utilitatea bunului,starea acestuia şi preţul
pieţei.
C.)La data ieşirii din entitate
 la data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se

scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în
contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au
fostreevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată).
 Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei
acestora
 La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
3.2 EVALUAREA TERENURILOR
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii:terenuri(agricole,silvice,fără

construcţii,cu zăcăminte,construite.etc) şi amenajări la terenuri.
Valoarea terenurilor se determină în funcţie de clasa de

fertilitate,suprafaţă,amplasament şi alte criterii la costul de achitiţie sau valoarae de
aport.
Pentru a estima orientativ valoarae de piaţă, am luat în considerare date suplimentare

ce impun efectuarea unor ajustări,provenind din diferenţele faţă de :
 subiectul tranzacţiei(ce se consideră a se efectua în condiţii normale de

piaţă.dreptul de proprietate fiind transmis integral)
 amplasare(bunurile sunt evaluate va fiind ,,montate pe amplasament” şi puse
în funcţiune,faţă de cele ce sunt tranzacţionate/ofertate ,,demontate” fiind
necesare corecţii pozitive)
 starea tehnică (bunurile au fost supuse unor revizii tehnice care s-au finalizat
cu înlocuirea componetelor depreciate,a celor care nu corespund nivelului
tehnologic şi funcţional impus de calitatea şi randamentul produsului finit)
 Bunurilor le-au fost efectuate probele de punere în funcţiune
acordându-li-se şi garanţia pentru o perioadă de un an de la data noii
puneri în funcţiune
 Principalele caracteristici tehnico-funcţionale proiectate ale bunurilor
sunt demostrate,confirmate de către operatorii de dinainte de aport şi
de actualii itilizatori
 elemente ataşate tranzacţiilor (dispozitive,sisteme de alimenatare,roboţi,şsmd.)
 marca/tip/producător
S.C.NAPOMAR S.A deţine în patrimoniu următoarele suprafeţe:
 39.765 mp –teren situate în Cluj Napoca,str. B-dul Muncii nr.14
Tabelul 9.Situaţia terenurilor
Nr.inv. Denumire mijloc Valoare Amortizare Valoare Suprafaţă

fix inventar cumulată rămasă
20762 Teren 2,955,695.80 0,00 lei 2,955,695.80 35,477

NAPOMAR lei lei
20763 Teren Hala 163,287.07 0,00 lei 163,287.07 1,960

Montaj lei lei lei
Danomar
20764 Teren Clărire 108,802.53 0,00 lei 108,802.53 1,306

Administrativ lei lei
20765 Teren Centru de 28,492.00 lei 0,00 lei 28,492.00 lei 342
Calitate
20766 Teren laborator 8,998.00 lei 0,00 lei 8,998.00 lei 108
metrologic
20772 Teren activ 7- 47,655.51 lei 0,00 lei 47,655.51 lei 572
Vopsitorie
10765 Amenajare 5,361.49 lei 5,361.49 lei 0,00 amenajare

nivelare teren
napomar
10766 Amenajare teren 286.75 lei 286.75 lei 0,00 amenajare

hala montaj
10767 Amenajare 191.07 lei 191.07 lei 0,00 amenajare

cladire
administrativ
10775 Amenajare teren 78.01 lei 78.01 lei 0,00 amenajare

activ
Amplasamentul
 Zona industrială B-dul Muncii

 Cu deschidere la stradă
Figura 3. Amplasare teren NAPOMAR

METODA NORMATIVĂ
Metoda se bazează pe calcularea valorii terenurilor,aparţinâns societăţilor comerciale

ce capital de stat care desfăşoarp activităţi conform obiectul de activitate,se evaluează
în lei pe baza formulei:
V=Vb*(1+N)
 V= valoare teren
 Vb= valoarea de bază a terenului,determinată ca limită minimă la un
nivel de 459 lei mp,reprezentând preţul de 5 lei/mp pentru 99 de
ani,perioada de concesiune
 N= coeficietul de corecţie,reflectând suma notelor acordate pe bază de
criterii,care poate fi cel mult 9
Criteriile în baza cărora se acordă notele sunt
a.)Categoria localităţii
 Sat -0,1
 Sat,reşedinţă de comună -0,2
 Oraş-0,4
 Municipiu -0,6
 Municipiu,reşedinţă de judeţ-1,0
 Municipiul Bucureşti-1,5(aici încadrându-se şi staţiunile,zonele cu potenţial
balnear,climateric şi turistic)
b.)Amplasarea terenului
 Teren în afara localităţii -0,3

 Teren în zona perifeirică locatităţii -0,5
 Teren în zona mediană localităţii- 0,8
 Teren în zona centrală localităţii 1,0
c.)Funcţiile economice şi caracteristicile sociale al localităţii:
 Localităţi cu activităţi preponderent agricolă -0,5

 Localităţi cu funcţie economică limitată în industrie şi prestări servicii -0,8
 Localităţi cu funcţii economice complexe -1,0
d.)Poziţia terenului faţă de accesul la reţelele de transport:
 Transport rutier-0,2
 Transport feroviar -0,3
 Transport fluvial -0,5
 Transport maritim -0,5
 Transport aerian -0,5
e.)Echiparea tehnico-edilitară a zonei în care se află terenul:
 Reţele de apă canal -0,5

 Reţele de energie electrică -0,5
 Reţele de energie termică-0,5
 Reţele de gaze naturale -0,5
 Reţele de telefonie -0,5
 Reţele de transport urban -0,5
f.)Caracteristicile geotehnice ale terenului:
 Terenuri normale -1,0

 Terenuri care necesită imbunătăţiri(compactări,coloane de balast,etc.)- (-0,2)
 Terenuri care necesită desecări şi măsuri contra inundaţiilor –(-0,4)
 Terenuri situate în zone instabile-alunecări de versanţi,ruperi de maluri-(-0,7)
g.)Restrcţii de folosire a terenului conform planului urnabistic:
 Funcţiune incompatibilă cu planul urbanistic –(-1,5)

 Funcţiune compatibilă cu planul urbanistic cu restricţii-(-1,0)
 Funcţiune compabilă cu planul urbanistic -0,5
h.)Terenuri poluate cu reziduli:
 Gazoase –(-0,3)
 Solide –(-0,5)
 Lichide –(-0,7)
Evaluarea TEREN NAPOMAR

V=Vb*(1+N)
V=valoarea terenului
Vb=valoarea de bază a terenului,determinat ca limită minimă la un nivel de 495 lei

mp,reprezentând preţul de 5 lei mp pentru 99 de ani,perioada de concesionare
N=coeficentul de corecţie,reflectând suma notelor acordate pe bază de criterii,care

poate fi cel mult egal cu 9
Detalii:
Denumire mijloc fix: Teren NAPOMAR
Valoare inventar: 2,955,695.80 lei
Valoare rămasă: 2,955,695.80 lei
Suprafaţă: 35,477
Valoare unitară: (€/mp) 105 €
Valoare justă (€) 3,725,085 €
Valoare justă (lei) 13,448,302 lei
Indice de actualizare 4.550

S-a ţinut cont şi de imbunătăţiri aduse terenurilor,luându-se în considerare
amsamblul(teren+clădire) tratat ca proprietate imobiliară.În cazul unor ,,Amenajări
“aferente terenului s-a ţinut cont de potenţialul zonei (coroborat cu amplasamente
similare-teren + imbunătăţiri aferente utilităţilor şi amenajărilor.
3.3 EVALUAREA CONSTRUCŢIILOR
Clădirile principale sunt industriale şi de depozitare,respectiv anexe administrative ale

acestora.Pentru estimarea valorilor juste pentru construcţiile din patrimoniul
S.C.NAPOMAR S.A s-a analizat lista acestora bucată cu bucată astfel patrimoniul
supus evaluării a fost impărţit pe următoarele categorii de mijloace fixe.
3.3.1 Metode de evaluare

A.)Metoda costurilor
Această metodă porneşte de la ideea că nici un cumpărător avizat nu va plăti mai mult
pentru un activ decât costul de a obţine un altul cu o utilitate şi atractivitate
asemănătoare, şi se aplică pentru:
-construcţii noi sau aproape noi
-construcţii aflate în stadiul de proiect
-clădiri cu destinaţie specială ce nu se tranzacţionează frecvent pe piaţă
-clădiri sau construcţii cu vechime mai mare dacă evaluatorul obţine suficiente
informaţii pentru estimarea gradului de uzură
A.1)Metoda costului de înlocuire/reconstrucţie
Metoda ia în calcul cheltuielile (la preţurile de la data evaluării) pentru realizarea unei
clădiri similare,folosind aceleaşi materiale,planuri arhitecturale,aceiaşi calitate şi a
manoperei.(Aurel Işfănescu,1999).
Costul de înlocuire presupune considererarea efortului pentru a realiza o clădire sau

construcţie cu aceiaşi valoarea echivalentă cu cea aactivului evaluat,folosind materilae
şi tehnologii moderne,planuri de arhitectură actualizate(eliminând toate
deficienţele,supradimensionările clădirii).
A.2)Metoda comparaţiilor unitare
Metoda porneşte de la costul unitar pe unitatea de suprafaţă(costul de barem) al

construcţiilor similare.Costurile unitare se actualizează la data evaluării (cu ajutorul
indicilor) şi se corectează ăn funcţie de unii parametri specifici clădirii supuse
evaluării.
A.3) Metoda costurilor segregate
Această metodă utilizează costuri unitare pentru diferite componente ale clădirii
(structura de rezistenţă,pardoselile,finisajele,şamd.)
Evaluatorul se bazează pe cantitatea reală a consumurilor pe fiecare unitare de volum

sau suprafaţă(cistul unui liniar de fundaţie,costul unui metru cub de excavare,costul
unui metru cub de fundaşie,etc.)
A.4)Metoda devizelor
Una dintre cele mai complexe si mai complete metode luând în considerare cantitatea
şi calitatea materilelor folosite şi costurile de manoperă la costurile de materiale şi cu
manopera se adaugă cheltuielile de regie şi profitul antreprenorului.
B.)Metoda comparaţiei directe
Această metodă poate fi aplicată oricărui tip de activ patrimonial atunci când se stiu
suficiente informaţii despre tranzacţii recente,tendinţele şi nivelul pieţei pentru activul
respectiv.Etapele de determinare a valorii unei construcţii sunt:
 Cercetarea pieţei în vederea obţinerii unor informaţii despre tranzacţie cu

active similare
 Verificarea informaţiilor
 Stabilirea unor criterii relevante pentru comparaţie (factori cheie)
 Compararea proprietăţilor trazacţionate cu cea evaluată şi realizarea
ajustărilor necesare
 Anlaiza rezultatelor evaluării şi propunerea unei valori (sau marje de
valori) pentru clădirea evaluată
3.3.2 Evaluare HALĂ MONOBLOC
 nr.inventar :10001
 suprafaţă construită :14.553 mp
 an PIF :1974
 dispusă în interiorul platformei
 structura este din fundaţii izolate sub stâlpi,stâlpi,grinzi şi ferme din beton
armat
 învelitoarea este tip terasă cu luminătoare
 tâmplărie este metalică,pardoseala este din beton sclivisit
 finisajele sunt cele uzuale pentru astfel de proprietăţi,în concordanţă cu
perioada edificării acestora
 hala este dotată cu toate instalaţiile necesare desfăşurării activităţilor
industriale
 starea tehnică este bună,pe parcurs fiind efectuate lucrări de reparaţii şi
întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor
 dotate cu echipamente de ridicare (poduri rulante)
 dotate integral cu instalaţii
 îmbunătăţiri recente:
 anul 2000: refaţadare,zugrăvire pe interior,schimbat luminătoarele
 anul 2003: în hala mecanică sudură-parte componentă a halei
monobloc s-a introdus încălzire prin tuburi radiante
 anul 2004: modernizare cai de rulare poduri rulante în vederea montării
a 2 bucăţi poduri rulante de 10 Tf respectiv 15 Tf
 anul 2009: s-au refăcut complet grupurile sociale
În interiorul HALEI MONOBLOC s-au delimitat spaţii la care s-au atribuit numere de
inventar proprii:
 ATELIER CENTRU DE CALITATE:nr.inv.11003 având suprafaţa construită
de 342 mp
 LABORATOR METROLOGIC:nr.inv.11004 având suprafaţa construită de
108 mp
 HALA MONOBLOC ŞI ANEXA SOCIALĂ-DANOMAR:nr.inv.10001
având suprafaţa construită desfăşurată 1.997 mp-spaţiu închiriat
 HALA DEZ.+EXTINDERE-VOPSITORIE NAPOMAR ACTIV 7
:nr.inv.10778 avâns suprafaţa construită 572 mp
Relaţia de calcul a valorii de randament a prorietăţii prin metoda capitalizării este.
Vcb=Vba /c ,unde:
Vba = venitul brut anual
c = rata de capitalizare (aferentă venitului brut)
În continuare trebuie să determinăm valoarea venitului brut anual si să stabilim

rata de capitalizare a acestuia.
Venitul brut anula (Vba) reprezintă venitul aferent proprietarului mediu din
închirierea clădirilor.Pentru determinarea lui luăm în considerare o chirie medie
lunară pentru orice tip de clădire obtenabilă pe piaţă.La stabilirea acestui nivel al
chiriei s-a avut în vedere poziţionarea fiecărei clădiri,structura,suprafaţa
închiriabilă şi nivelul mediu al chiriilor de pe piaţă.
Rata de capitalizare reprezintă relaţia dintre câştig şi valoare şi este un divizor prin
intermediul căruia un venit se transformă în valoare.
Calculele şi datele aferrente evaluării HALA MONOBLOC sunt prezentate în

tabelul de mai jos:
Tabelul 10.Date Hală Monobloc

Nr.inventar 10001
Denumire Hala monobloc
Suprafaţă cosntruită desfăşurată 17572
Suprafaţă închiriată 14057,6
Chirie unitară obtenabilă (eur/mp) 2,40 €
Venit brut potenţial 404,859 €
(eur)
Grad de ocupare (%) 85%
Venit brut efectiv 344,130 €
Rata de capitalizare (%) 10%
Valoare globală a proprietăţii (eur) 3,441,300 €
Valoare unitară a proprietăţii (eur/mp) 195,84
Suprafaţa de teren atribuit 21,965
Valoare construcţie HALĂ 1,134,975 €
Valoare unitară HALĂ 64,59 €
Tabelul 11.Date evaluate Hală Monobloc

Nr Denumire Suprafata Suprafata Suprafat Valoare Valoare Valoare Valoare Indiccde
Inventa a de teren cladire cladire actualizare
r constmita inchiriabil teren atribuit (EUR) (lei) unitaia
a atriburt (EUR)
desfasurat (EURO
a (nip) )
10001 HALAM0N0BL0C 14,553 11,642 18,191 1,910,081 784,437 2,831,97 67.38 € 1.24
€ € 5 lei lei
3.4 EVALUAREA ECHIPAMENTELOR
Echipamentele sunt constituite din maşini,amsambluri de maşini,

aparate,mecanisme sau dispozitive crae îndeplinesc o funcţiune într-un proces
tehnologic la o instalaţie,la un utilaj,într-o fabrică ,care pentru o evaluare impune
luarea în consideraţie a caracteristicilor fizice,funcţionale şi economice ale
ascestora.(Işfănescu,1999)
Echipamentele pot fi vândute fie separat ,fie în asociere cu alte active corporale şi
necorporale,fie grupate şi vândute ,fie divizate în componente şi vândute ca atare.
Există două proceduri majore în identificarea şi inventarierea echipamentelor şi

anume:
 Macro-identificarea care constă în identificarea rolului tehnico-funcţional

şi economic al categoriilor de active corporale (mij.fixe mobile)
Informaţii minime necesare pentru culegerea datelor:
o Localizarea activului aferent fluxuuli tehnologic

o Sursele de informaţii
o Tipul produselor realizate
o Data punerii în funcţiune a fabricii şi a extinderilor/modernizărilor
o Capacităţi instalate,fluxuri existente
o Capacitatea de producţie
o Eficienţa exploatării
o Programul de întreţinere şi reparaţii
o Standarde de securitate şi de mediu
o Utilităţi şi reţele aferente
 Micro-identificare costând în procesul de identificare a caracteristicilor

individuale ale echipamentului,prin evidenţierea specificaţiilor
tehnice.Datele importante se refer la:
o Fabricantul,marca,modelul,tipul constructiv
o Seria de fabricaţie
o Capacitatea sau caracteristica funcţională pricipală
o Caractersitici terhnico-funcţionale
o Componenţa
o Vechimea(cronologică şi efectivă)
o Starea tehnică
Evaluarea echipamentelor are la bază datele cuprinse în diagnosticul
operaţional,referitoare la identificarea,starea tehnică şi utilitatea lor în activitatea de
exploatare.Se recomandă ca evaluarea echipamnetlor să se facă la următoarele tipuri
de valoare:
 Valoarea de piaţă pentru echipamenele individuale,funcţionabile şi necesare

activităţii de explaotare
 Valoare de piaţă ( valoarea de vânzare forţată sau valoarea reziduală netă)
pentru echipamentele în surplus faţă de necesităţile activităţii de exploatare
 Costul de înlocuire net pentru echipamentele specializate,care se
tranzacţionează sporadic (întămplător) sau nu se vând pe piaţă
Pentru estimarea valorii echipamentelor s-a ţinut cont de următoarele ipoteze:
 Au fost luaţi în considerare toţi factorii care au influenţă asupra valorii

echipamentelor supuse evaluării şi nu au fost omise în mod deliberat
(intenţionat) nici un fel de informaţii care ar avea importanţă asupra evaluării
 Bunurile au fost evaluate în starea şi existenţa la data evaluării/inspecţiei
În scopul estimării valorii echipamentelor au fost aplicate procedurile de evaluare
considerate oportune,luând în considerare prevederile Standradului Internaţional
de Practică în Evaluare GN-3.Aşadar pentru o parte din bunuri,cele de natură
,,universală” ,ţinând cont de existenţa unei pieţe,s-a putut estima o valoare de piaţă
prin compoaraţia directă cu alte vânzări.
Pentru instalaţiile specializate ( acele bunuri ce se vând sporadic pe piaţă şi /sau

sunt specializate) deprecierile economice,funcţionale,strategice şi legate de
reglementările de mediu luaqte ăn consoderare la estimarea costului de înlocuire
net,au fost cuantificate,urmărindu-se estimarea unui vivel orientativ la care s-ar
putea valorificape piaţa speicifică.
În conformitate cu Standardele de Evaluare,dacă nu există nici o referinţă asupra

valorii pe piaţă,se pot evalua la costul lor de înlocuire net.
Aşadar,costul de înlocuire net este o procedură de evaluare folosită în stabilirea

valorii pentru utilizarea în cazul proprietăţilor specializate,care se vând rar sau
niciodată,altfel decât ca părţi ale unei afaceri.În absenţa unor date de piaţă,costul
de înlocuire net este adoptat ca substituit (înlocuitor) al analizei de piaţă.
Metoda costului de înlocuire net se bazează pe estimarea costului de înlocuire brut
din care de scade deprecierea datorată utilizării,vechimii şi schimbărilor
tehnologice sau ale pieţei.
Metoda costului presupune ca valoarea maximă a unui bun pentru un cumpărător

cunoscător este suma care este necesară pentru a cumpăra ori construi un bun nou
cu utilitate echivalentă.Când bunul nu este nou,din costul curent trebuie dedude
(scăzute) pentru toate formele de depreciere care i se pot atribui bunului,până la
data evaluării.Costul de reproducţie net (nou) este costul curent de reproducţie a
unei copii după un bu cu aceleaşi materiale sau cu unele apropriate (bun identic).
Costul de înlocuire brut (nou) erste costul curent al unui bun similar nou având o
utilitate echivalentă ca obiectul ce urmează a fi evaluat.
Costul de înlocuire este deseori,dar nu întodeauna,mai mic decât cel de producţie.

Cele mai importante metode de determinare a costului curent(nou) al unei
proprităţi sunt metoda devizului ,indexaraea,şi meteda cost-capacitate.
Principiul metodei constă în corectarea valorii de înlocuire/reproducţie ( de nou)

cu gradul de depreciere real.Etapele acestei metode sunt următoarele:
 Stabilirea valorii de înlocuire V_înlocuire/reproducţie

 Estimarea deprecierii cumulate GU % care cuprinde:
o Deteriorarea fizică-pierderea din valaore sau de utilitate a unei
proprietăţi datorită uzării cauzată de utilizare,deteriorare,expunere
la diverse elemente de mediu,suprasolicitare etc.
o Deprecierea funcţională-piederea de valoare sau utilitate a unei
proprităţi,cauzată de ineficienţe sau neadecvări în însăşi calitatea
proprităţii când este comparată cu o propritate înlocuitoare mai
eficientă şi mai puţin costisitoare
o Deprecierea economică (cauze externe)-pierderea de valoare ca
rezultat al acţiunii unor factori externi activului evaluat( preţuri
crescute la materii prime,muncă ori utilităţi)
 Estimare costului de înlocuire depreciat utilizând următoarea formulă de
calcul:
Vcost=Vînloc.*(1-GU% /100)
Evaluare Ventilator
Tabelul 12.Date ventilator

Nr.inv Denumire Comp Valoarea Amortisment Durata Valoare Valoare An
. iniţială la 1.01.2009 rămasă inventar rămasă PIF
(luni)
(actuală)
30127 Ventilato T8 10 730 741 24 1127 257 2001

r 000
Concluzii
Aşa cum am vorbit pe parcursul acestei lucrări, noţiunea de evaluare se exprimă prin
teoria valoarii.
Valoarea este cea care determină producţia,investiţiile şi măsoară intesitatea
utilităţilor.(nevoilor)
În literatura de specialitate există mai multe forme (tipuri) de valori,dintre care cele
mai importante sau des utilizate în evaluarea activelor sunt:
 Valoarea de piaţă- reprezintă suma la care o proprietate s-ar putea schimba

între un vânzător şi un cumpărător hotărât ,când nici unul dintre nu acţionează
forţat şi ambii au cunostinţă rezonabilă a faptelor
 Valoarea de investiţie-valoarea pentru un anumit investitor sau pentru o
anumită categorie de investitori
 Valoare contabilă - valoarea atribuită elementelor situaţiilor financiare
 Valoarea curentă-este valoarea prezentului,datei evaluării
 Valoarea de inventar-valoarea stabilită cu ocazia invetarierii patrimoniului
 Valoarea de utilitate-valoarea cu care o anumită proprietate contribuie la
activitatea în care este parte
 Valoarea de utilizare-valoare actualizată a intrărilor şi ieşirilor de trezorerie
aşteptate din utilizarea viitoare a activului
Disciplina evaluării a devenit tot mai sofisticată ca răspuns la noile

situaţii.Evaluatorii folosesc tehnici moderne de culegere,analiză şi utilizare a
informaţiilor pertinente valorii proprietăţii şi utilizatorii ei.
Opiniile lor profesionale,bazate pe o intuiţie susţinută inspiră încredere şi influenţează

deciziile persoanelor care posedă,conduc,vând,cumpără,investesc sau imprumută bani.
Conform standardelor profesionale,evaluatorul este o persoană cu o bună reputaţie

care:
 a obţinut o calificare corespunzătoare de la o instituţie de învăţământ/instruire

recunoscută sau o calificare universală echivalentă
 are o experieţă corespunzătoare şi este competentă să evalueze întreprinderi în
domeniul său de activitate şi în zona sa geografică
În afara acestor condiţii care asigură intrarea în cadrul profesiei,evaluatorul poate fi:
 persoana care este membru deplin al unei asociaţii profesionale recunoscute
 persoana nominalizată de instanţa de judecată
Evaluarea activelor corporale se poate face la diferite momente , cum ar fi la intrarea
în patrimoniu ,la inventariere sau la ieşirea din entitate toate având valori specifice
perioadei respective.
Evaluarea patrimoniului poate reprezenta un beneficiu pentru entitate,atunci când
managerii observă scăderea exerciţiului de explaoatare sau realizarea unor produse de
calitate inferioară perioadei anterioare ,fapt datorat piederea de valoare a activelor
corporale sau scăderii productivităţii munci.
BIBLIOGRAFIE
1.Dumitru, Matiş,Atanasiu ,Pop, ,,Contabilitate financiară “,Edituara ALMAMATER , Cluj Napoca ,

2009
2.Adela, Deaconu, ,, Valoarea justă .Concept contabil “,Editura ECONOMICĂ ,Deva,2009
3. Işfănescu,A.,Robu,V.,Anghel ,I.,Stan,S.,,Ghid practic de evaluare a întreprinderii “ TRIBUNA

ECONOMICĂ 2001
4. Işfănescu,A.,Robu,V.,Anghel ,I.,Stan,S., ,,Ghid practic de evaluare”,Editura IROVAL,2003
5.Sorin,V.,Stan, „Metode şi uzanţe de evaluare a întreprinderii ” , Editura TEORA
6. Işfănescu,A.,Robu,V.,Anghel ,I.,Anca ,Tuţu, „Evaluarea întreprinderii” ,Ediţia a –II-a Editura

TRIBUNA ECONOMICĂ,1999
7. ***ANEVAR-Catalogul standardelor ANEVAR,2007
8. Işfănescu,A.,Robu,V.,Anghel ,I.,Stan,S.,, Evaluarea întreprinderii”,Editura IROVAL,2003
9.Crivei,A.,Va;cu,A., Evaluarea întreprinderii .ANEVAR-Curs ,Ediţia a –V-a , Editura ANEVAR

nr.4/1999
10.Sorin,V.,Stan, (coord.) Evaluarea întreprinderii.Ghid de interpretare şi aplicare a GN 6
11.*** IVS,International Valuation Standards,2003 şi 2007
12.*** TEGOVA,European Valuation Standards,2003 şi 2007
13. Dumitrescu,D.,,Evaluarea întreprinderii”,Editura Economică ,1999
14.Ristea,M.,Dima,M. ,,Contabilitatea societăţilor comerciale “,Editura Universitară,2002

15.***ANEVAR,Colecţia buletin Informativ ANEVAR,1998-2002
16.*** International Valuation Standards Committee (IVSC) – International Valuation Standards –

2003

Evaluarea Activelor Imobilizate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Activelor Imobilizate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI,

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA

PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A..........................................10

1.1 DATE DE IDENTIFICARE...............................................................................10

1.2 ISTORICUL S.C.NAPOMAR S.A....................................................................10

1.3 DIAGNOSTICUL SOCIETĂŢII S.C. NAPOMAR S.A.................................14

1.3.1 Piaţa şi produsele societăţii..........................................................................14

1.3.2 Activitatea de cercetare-proiectare..............................................................19

1.3.3 Capacităţile de producţie.............................................................................20

1.3.4 Activitatea productivă.................................................................................29

1.3.5 Participanţii la societăţi mixte......................................................................32

1.3.6 Forţa de muncă............................................................................................34

1.4 REZULTATELE FINANCIARE LA 31.12.2009.........................................36

C.) Rezultatul brut.................................................................................................38

D.) Impozitul pe profit.........................................................................................38

E.) Rezultatul net al exerciţiului...........................................................................38

1.5 FLUXUL DE NUMERAR (CASH-FLOW)....................................................38

1.6 PRINCIPALII INDICATORI............................................................................39

A.) Indicatori de lichiditate...................................................................................39

B.) Indicatori de risc.............................................................................................39

C .) Indicatori de activitate....................................................................................40

2.2 RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA ACTIVELOR CORPORALE ÎN

Evaluarea activelor la intrarea în entitate.............................................................46

B.) Evaluare la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ...............................47

C.) Evaluarea da data ieşirii din unitate................................................................47

2.3 EVALUAREA ACTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL

EVALUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE CORPORALE LA S.C.NAPOMAR

3.1 OBIECTUL ŞI TIPUL DE VALORI ESTIMATE ALE EVALUĂRII................51

3.2 EVALUAREA TERENURILOR.......................................................................52

Evaluarea TEREN NAPOMAR............................................................................57

3.3 EVALUAREA CONSTRUCŢIILOR................................................................58

3.3.1 Metode de evaluare......................................................................................58

3.3.2 Evaluare HALĂ MONOBLOC...................................................................60

IAS –International Accounting Standards

IFRS-International Financial Reporting Standards

C.C.M.-Contract Colectiv de Muncă

N.T.S.M.-Norme Tehnologice de Securitate a Muncii

BVC-Bugetul de Venituri şi Cheltuieli

Vcb-Valoarea construcţiei brută

Vba-Venituol brut anual

Vb-Valoarea de bază a terenului

Figura 1.Vedere situaţia viitoare..................................................................................27

Figura 2.Vedere situaţie viitoare..................................................................................28

Figura 3.Amplasare teren NAPOMAR........................................................................55

Graficul 1. Structura pieţei pe produse.........................................................................15

Graficul 2. Structura pietei în 2009..............................................................................16

Graficul 3.Structura pieţei pe ţări.................................................................................16

Graficul 4.Evoluţia pieţei în perioada 2001-2008.Estimări pentru 2009.....................17

Graficul 5.Evoluţia investiţiilor în 2001-2008.Estimari 2009......................................20

Graficul 6.Evoluţia costurilor.......................................................................................24

Graficul 7.Evoluţia costurilor.......................................................................................25

Tabelul 1.Volumul vânzărilor în 2009.........................................................................14

Tabelul 2.Evoluţia producţiei marfă 2001-2008.Estimări 2009...................................18

Tabelul 3.Investiţii realizate în 2001-2008..................................................................21

Tabelul 4.Investiţii realizate în 2009............................................................................21

Tabelul 5.Valoarea de înlocuire a activelor la 31.12. 2009.........................................22

Tabelul 6.Starea activelor imobilizate din societate.....................................................23

Tabelul 7.Volumul costurilor.......................................................................................23

Tabelul 8.Evoluţia producţiei marfă în 2008-2009.Perspective 2010-2014................29

Tabelul 9.Situaţia terenurilor........................................................................................53

Tabelul 10.Date Hală Monobloc..................................................................................62

Tabelul 11.Date evaluate Hală Monobloc...................................................................62

Tabelul 12.Date ventilator............................................................................................66