GESTIUNEA

RESURSELOR
REGENERABILE

Prof. coordonator: Micu Marius

Student: Chiriac Gavril
Grupa: 8302
 Energie hidraulică

Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apă) de a efectua un

lucru mecanic la trecerea dintr-o poziție dată în altă poziție (curgere). Datorită
circuitului apei în natură, întreținut automat de energia Soarelui, energia
hidraulică este o formă de energie regenerabilă.
Energia hidraulică a fost folosită încă din antichitate. În India se foloseau roțile
hidraulice la morile de apă. În Imperiul Roman morile acționate de apă
produceau fâină și erau folosite de asemenea la acționarea gaterelor pentru
tăierea lemnului și a pietrei. Puterea unui torent de apă eliberată dintr-un
rezervor a fost folosită la extracția minereurilor. Metoda a fost folosită pe larg în
evul mediu în Marea Britanie și chiar mai târziu la extracția minereurilor de
plumb și staniu. Metoda a evoluat în mineritul hidraulic, folosită în perioada
goanei după aur din California.
În China și în extremul orient, roți hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea
culturilor. În anii 1830, în perioada de vârf a canalelor, energia hidraulică era
folosită la tractarea barjelor în sus și în josul pantelor pronunțate. Energia
mecanică necesară diverselor industrii a determinat amplasarea acestora lângă
căderile de apă.
În zilele de azi utilizarea curentă a energiei hidraulice se face pentru producerea
curentului electric, care este produs în acest caz cu costuri relativ reduse, iar
energia produsă poate fi utilizată relativ departe de surse.
Moduri de exploatare a energiei hidraulice

Roți hidraulice

O roată hidraulică utilizează energia râurilor pentru a produce direct lucru

mecanic.

La debite mici se exploatează în principal energia potențială a apei. În acest

scop se folosesc roți pe care sunt montate cupe, iar aducțiunea apei se face în
partea de sus a roții, apa umplând cupele. Greutatea apei din cupe este forța care
acționează roata. În acest caz căderea corespunde diferenței de nivel între
punctele în care apa este admisă în cupe, respectiv evacuată și este cu atât mai
mare cu cât diametrul roții este mai mare.
La debite mari se exploatează în principal energia cinetică a apei. În acest scop
se folosesc roți pe care sunt montate palete, iar aducțiunea apei se face în partea
de jos a roții, apa împingând paletele. Pentru a avea momente cât mai mari, raza
roții trebuie să fie cât mai mare. Adesea, pentru a accelera curgerea apei în
dreptul roții, înaintea ei se plasează un stăvilar deversor, care ridică nivelul apei
(căderea) și transformă energia potențială a acestei căderi în energie cinetică
cuplimentară, viteaza rezultată prin deversare adăugându-se la viteza de curgere
normală a râului.

Hidrocentrale

O hidrocentrală utilizează amenajări ale râurilor sub formă de baraje, în scopul

producerii energiei electrice. Potențialul unei exploatări hidroelectrice depinde
atât de cădere, cât și de debitul de apă disponibil. Cu cât căderea și debitul
disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obține mai multă energie electrică.
Energia hidraulică este captată cu turbine.

Potențialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în proporție de cca.

40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalată de 5,8 GW, reprezentând
circa 40% din puterea instalată în România. Producția efectivă a
hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13 TWh, reprezentând circa 24 % din
totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalată depășește 6 GW iar
producția este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electrică produsă pe bază
de energie hidraulică este de cca. 22 - 33 %.

Microcentrale și picocentrale hidraulice

Prin microcentrală hidraulică se înțelege o hidrocentrală cu puterea instalată de

5 - 100 kW, iar o picocentrală hidraulică are o putere instalată de 1 - 5 kW. O
picocentrală poate alimenta un grup de câteva case, iar o microcentrală o mică
așezare.
Deoarece consumul de curent electric are variații mari, pentru stabilizarea
funcționării se pot folosi baterii de acumulatori, care se încarcă în momentele de
consum redus și asigură consumul în perioadele de vârf.
Microcentralele se pot instala pe râuri relativ mici, dar, datorită fluctuațiilor
sezoniere de debit ale râurilor, în lipsa barajului debitul râului trebuie să fie
considerabil mai mare decât cel prelevat pentru microcentrală. Pentru o putere
de 1 kW trebuie pentru o cădere de 100 m un debit de 1 l/s.

Centrale mareomotrice

O centrală mareomotrică recuperează energia mareelor. În zonele cu maree,

acestea se petrec de două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea
nivelului apei. Există două moduri de exploatare a energiei mareelor:

Centrale fără baraj, care utilizează numai energia cinetică a apei, similar cum
morile de vânt utilizează energia eoliană.
Centrale cu baraj, care exploatează energia potențială a apei, obținută prin
ridicarea nivelului ca urmare a mareei.