Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Drept
Centrul de Studii Europene
Anul I Master Studii Europene

Imaginarul politic și geneza identităților

etno-naționale în Europa (secolele XIV/XVI
– XX). O abordare teoretică

Semestrul II (martie-mai 2021)

Profesor dr. Alexandru-Florin Platon

Argument

Experiența postcomunistă pe care națiunile din Peninsula Balcanică,

Europa Centrală şi de Răsărit o traversează de peste trei decenii se
caracterizează, între altele, şi prin căutarea aproape obsesivă a identității sau
prin încercarea de a o regîndi, redescoperi și chiar construi, după ani lungi
de ocultare. În mare măsură, crizele politice grave pe care le-au traversat
societățile ieşite din comunism după 1989 (precum cele din fosta Iugoslavie
sau din spaţiul ex-sovietic) s-au datorat unei identităţi redescoperite şi
violent afirmate. „Retrăim în Europa de Est – observa Jacques Rupnik în
1990 – un proces de revalorizare a identităţilor particulare”. Fie că este
vorba de identităţile (etno-) naţionale, de aceea europeană (încă în stadiul
unui proiect – aproape – utopic) sau de identităţile lingvistice, regionale,
minoritare etc., înțelegerea modului cum au luat naştere reprezentările unor
comunităţi despre ele însele şi despre vecinii lor este esențială atît pentru
înțelegerea istoriei comunităților respective, cît și pentru arhitectura
comunității europene. Rolul imaginarului (altfel spus, al reprezentărilor prin
care se autodefinește o comunitate etno-națională) în structurarea acestor
identități a fost și rămîne esențial. Ideea națională nu este numai expresia
raționalității, ci are și un fundament fantasmatic: cum au observat
nenumărați specialiști ai chestiunii, ea „mobilizează [și] sfera credințelor și
a emoțiilor”, suscitînd, nu de puține ori, reacții extreme (sectarism, ură,
fanatism), justificate ca „patriotice” (Pierre de Senarclens). Identitățile etno-
naționale au și o componentă imaginară de care trebuie ținut cont pentru a
le înțelege manifestarea.
Pe de altă parte, este adevărat că fenomenul contemporan al
globalizării, cu multiplele sale expresii (economico-financiare, culturale,
demografice și tehnologice), corelat cu limitarea, în anumite privințe, a
suveranităților naționale (cum se întîmplă în statele membre ale UE) a
 2

avut un impact considerabil asupra identităților, încurajînd multiplicarea,

suprapunerea și metisarea lor atît la nivel individual, cît și colectiv. Nu
este însă mai puțin adevărat că, în ciuda profundelor transformări
identitare din lumea contemporană afinitățile etnice și naționale, deși
considerabil erodate, nu și-au pierdut din putere. Mai mult, ele par a
reveni în prim-plan, ca urmare, e adevărat, și a instrumentalizării lor de
către curentele politice populiste.
Evenimente precum referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE
(„Brexit”), criza migranților, evenimentele din Catalonia, victoria în alegeri
a lui Donald Trump cu sloganul „America first” și pandemia provocată de
virusul botezat Co-Vid–19 au demonstrat acest lucru. Ele au arătat nu
numai că interesele locale (naționale) sînt, frecvent – și în anumite
circumstanțe – mai puternice în raport cu exigențele solidarității
europene, ci și rolul fantasmelor colective și al pulsiunilor emoționale în
deciziile și evenimentele politice. Din acest motiv, un studiu dedicat
chestiunilor identitare etno-naționale și modului cum se proiectează ele
în imaginar are nu numai o valoare teoretică. El are şi o utilitate practică,
în măsura în care, ajutîndu-ne să ne înțelegem mai bine pe noi înşine şi
pe ceilalți, servește interesului comun al coabitării.
Acesta este, de altfel, şi rostul succintelor reflecții reunite în
paginile prezentului curs – unul care nu urmărește reconstituirea
factologică a emergenței şi afirmării politice a naţiunilor europene (ceea
ce nu ar face decît să repete unele locuri comune, familiare studenților din
anii precedenți), ci să analizeze conceptele implicate de acest proces,
insistînd asupra rolului imaginarului şi al diverselor sale componente
(precum miturile) în geneza și manifestările identităților etno-naționale
în Europa. Altfel spus, este vorba de examinarea dintr-un unghi
preponderent teoretic a acestui proces, nicidecum evenimențial.
Întrebarea fundamentală a cursului – care oglindește o intensă
dezbatere contemporană în științele sociale – este următoarea: sînt
identitățile etno-naționale „date” sau construite?; caracterul lor este
primordial sau identitățile sînt elaborate și re-elaborate în funcție de
necesitățile diverselor circumstanțe istorice? Ce rol joacă imaginarul în
acest proces?

***
 3

Explicarea noțiunilor centrale ale cursului:

Imaginarul: ansamblul reprezentărilor colective despre

realitatea înconjurătoare și/sau diferitele ei aspecte.

Imaginarul politic: modul în care membrii unei comunități

(etno-) naționale își reprezintă (își imaginează) organizarea
social-politică și apartenența la același etnic, precum și
atitudinile, conduitele colective, ideologiile și politicile induse de
aceste reprezentări.

Identitatea etno-națională: sentimentul apartenenței la o

anumită comunitate etnică (națională), inspirat de factori
precum: limba, trecutul istoric, comunitatea de religie etc. și
modelat de reprezentarea colectivă comună.

***
 4

Tematica de curs

1. Introducere: argumentarul, tematica și

bibliografia cursului.

2.-7. Concepte, definiții, metode.

a) imaginar, imaginar politic, reprezentare: funcția lor în geneza
identităţilor etno-naționale;
b) mitul; mitul istoric – formă de reprezentare (interpretare) a
trecutului colectiv;
c) etnicitate și națiune: teorii;
d) conceptul de identitate; identitatea (etno-)națională: definiții;
componente; identitate-alteritate.

8.-11. Mituri fundamentale ale imaginarului

politic: miturile istorice (fondatoare):
a) mitul originilor;
b) mitul „bastionului (avanpostului) Creștinătății” (propugnaculum
Christianitatis);
c) mitul martiriului sau al suferinței colective.

12-14. Concluzii: identitățile etno-naționale și

„conștiința europeană” contemporană: conflict sau
acomodare?

Tematica seminariilor

Seminariile vor consta din prezentări (în format Power Point) a unor
cazuri actuale de manifestări ale identităților etnice (naționale)
inclusiv de coloratură religioasă, fie din Europa, fie din Asia, fie din
America Latină, Africa sau continentul nord-american. Selectarea
cazurilor și modul de alcătuire a prezentărilor sînt la latitudinea
fiecărei echipe de 2 studenți.

Evaluarea finală va consta dintr-o teză cu un subiect apropiat

de subiectele discutate la curs şi în cadrul seminariilor (selectat,
eventual, din problematica europeană și internațională actuală).
 5

Bibliografie selectivă

1. ANCEAU, Éric, TEMPLE (dir.),

Henri, Qu’est-ce qu’une nation en
Europe? Paris, Sorbonne
Université Presses, 2018.
2. ANDERSON, Benedict,
Comunităţi imaginate. Reflecţii
asupra originii şi răspîndirii
naţionalismului. Traducere de
Roxana Oltean şi Ioana Potrache,
Bucureşti, Editura Integral,
2000.
3. BAUMAN, Zygmunt, Identité.
Traduction de l’anglais par
Myriam Dennehy, Paris, Éditions de l’Herne, 2010 (ediția în limba engleză
a apărut sub titlul Identity la Polity Press, în 2004).
4. BESANÇON, Alain, Sainte Russie, Paris, Éditions de Fallois, 2012 (v. și
ediția în limba română, Sfînta Rusie. Traducere din franceză de Vlad
Russo, Humanitas, 2013).
BOIA, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Ed.
Humanitas, 1997.
5. Idem, Două secole de mitologie naţională, Bucureşti, Humanitas, 1999.
6. BRAGA, Corin (coordonator general), Enciclopedia imaginariilor din
România, vol. III: Imaginar istoric. Volum coordonat de Sorin Mitu, Iași,
Ed. Polirom, 2020.
7. BURGUIÈRE, André, REVEL, Jacques (sous la direction de), Histoire de
France. L’État et les pouvoirs, par Robert DESCIMON, Alain GUÉRY,
Jacques LE GOFF, Pierre LÉVÊQUE, Pierre ROSANVALLON. Volume
dirigé par Jacques LE GOFF, Paris, Éditions du Seuil, 1989.
8. CHANSON, Philippe, Dans la fabrique des identités : embarras, dérives
et ouvertures, coll : « Dialogues », Lausanne, Éditions Ouvertures, 2020.
9. CHERNIAVSKY, Michael, Tsar and People. Studies in Russian Myths,
Yale University Press, 1961.
10. CHANSON, Philippe, Dans la fabrique des identités : embarras, dérives
et ouvertures, Éditions Ouvertures, 2020.
11. DESCOMBES, Vincent, Les embarras de l’identité, Paris, Gallimard, 2013.
12. GELLENR, Ernest, Nations and Nationalism, Basil Blackwell, 1983
13. GIRARDET, Raoul, Mythes et mythologies politiques, Paris, 1986 (acum
şi în limba română: Mituri şi mitologii politice. Traducere de Daniel
Dimitriu. Prefaţă de Gabriela Adameşteanu, Iaşi, Institutul European,
1997).
14. HOBSBAWM, Eric, RANGER, Terence, L’invention de la tradition.
Traduit de l’anglais par Christine Vivier, Paris, Éditions Amsterdam, 2006.
15. KAUFMANN, Jean-Claude, L’invention de soi. Une théorie de l’identité,
Paris, Armand Colin, 2004.
 6

16. KOLARZ, Walter, Mituri şi realităţi în Europa de Est. Traducere de Oana

Suditu. Cuvînt înainte de Lucian Leuştean, Iaşi, Polirom, 2003.
17. KOLSTØ, Pål (editor), Myths and Boundaries in South-Eastern Europe, London,
Hurst & Company, 2005.
18. LE GOFF, Jacques, Imaginarul medieval. Eseuri. Traducere de Marina
Rădulescu, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1991.
19. LEGROS, Patrick, MONNEYRON, Frédéric, RENARD, Jean-Bruno,
TACUSSEL, Patrick, Sociologie de l’imaginaire, Paris, Armand Colin,
2006.
20. *** L’Identité. Dictionnaire encyclopédique. Sous la direction de Jean
Gayon e. a., coll : « Folio », Paris, Gallimard, 2020.
21. LOTH, Wilfried, Europäische Identität in historischer Perspektive,
Discussion Paper C113/2002, p. 4-7, Zentrum für Europäische
Integrationsforschung/Center for European Integration Studies, Rheinische
Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn, http://www.ZEI.de.
22. MACH, Zdzisław, Symbols, Conflict, and Identity. Essays in Political
Anthropology, State University of New York Press, 1993 :
23. MUNGIU-PIPPIDI, Alina, Transilvania subiectivă, Bucureşti, Humanitas,
1999.
24. Mythes et symboles politiques en Europe centrale. Sous la direction de
Chantal DELSOL, Michel MASŁOWSKI, Joanna NOWICKI. Préface de
Pierre Chaunu, Paris, Presses Universitaires de France, 2002 (Editura
Cartier, Bucureşti-Chişinău, 2003, pentru ediţia în limba română).
25. NICOARĂ, Simona Naţiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii, Cluj-
Napoca, Editura Accent, 2002
26. NICOARĂ, Simona, NICOARĂ, Toader, Mentalităţi colective şi imaginar
social. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană/Mesagerul, 1996.
27. ORY, Pascal, Qu’est-ce qu’une nation ? Une histoire mondiale, Paris,
Gallimard, 2020.
28. PATLAGEAN, Evelyne, L’histoire de l'imaginaire in La Nouvelle Histoire.
Sous la direction de Jacques LE GOFF, Roger CHARTIER, Jacques REVEL,
Paris, Retz, 1978.
29. POP, Ioan-Aurel, Geneza medievală a naţiunilor moderne, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998.
30. SENARCLENS, Pierre de, Le nationalisme, Paris, Armand Colin, 2010.
31. STERBLING, Anton, Unterdrückung, Ideologie und der untergründige
Fortbestand von Mythen in Dittmar Dahlmann, Wilfried Potthoff (Hrsg.),
Mythen, Symbole und Rituale. Die Geschichtsmächtigkeit der Zeichen in
Südosteuropa im 19. und 20. Jahrhundert, Peter Lang, Europäische Verlag
der Wissenschaften, s. a., p.
32. LEGROS, Patrick, MONNEYRON, Frédéric, RENARD, Jean-Bruno,
TACUSSEL, Patrick, Sociologie de l’imaginaire, Paris, Armand Colin,
2006.
33. THIESSE, Anne-Marie, Crearea identităţilor naţionale în Europa
(secolele XVIII-XIX). Traducere de Andrei-Paul Corescu, Camelia
Capverde, Giuliano Sfichi, Iaşi, Polirom, 2000.
 7

34. Idem, La fabrique de l’écrivain national : entre littérature et politique,

Paris, Gallimard, 2019.
35. TIPTON, C. Leon (editor), Nationalism in the Middle Ages, Holt,
Rinehart and Winston, 1972.
36. WUNENBURGER, Jean-Jacques, Imaginariile politicului. Traducere din
franceză de Ionel Buşe şi Laurenţiu Ciontescu-Samfireag. Ediţie îngrijită
de Ionel Buşe, Bucureşti, Editura Paideia, 2005.
37. Idem, L’Imaginaire, Paris, P. U. F., 20204.

***

Legendă: 2 Harta Europei după 1990 (Sursa:

Legendă: 1 Harta Europei înainte și după 1918 (sursa:
https://mapsontheweb.zoom-maps.com/post/167010750325/europe-
https://i.pinimg.com/originals/85/72/b2/8572b22af0c972abbded5388d2e
waves-of-independence-since-the-1990s-and)
a2dba.jpg).

***