Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea.................... Filozofie și Științe Sociale................................

Departamentul ............Științe politice și Relații internaționale.................................
Domeniul de studii.......Relații internaționale și studii europene....................................
FISA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI RAȚIONALITATE ȘI ANALIZA CONFLICTELOR INTERNAȚIONALE COD:
CICLUL DE STUDII (L-licență/M- STATUTUL DISCIPLINEI
master/D-doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU L3 Semestrul 5 (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
(1,2,3,4)
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE
TOTAL ORE
SAPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-
SEMESTRU
INDIVIDUALA* CREDITE examen, M-mixt)
C S L Pr.
2 2 56 56 5 P ROMÂNĂ

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
PROF. DR. CORNELIU BÎLBĂ Științe politice și Relații internaționale
DE CURS

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

ACTIVITĂȚILOR
PROF. DR. CORNELIU BÎLBĂ Științe politice și Relații internaționale
DE SEMINAR/L.P.

DISCIPLINE ABSOLVITE
ANTERIOR

OBIECTIVE* 1) cunoaşterea principalelor forme de conflict, semnificative în RI (război, revoluţie, genocid,

terorism) şi a teoriilor cu privire la acestea; 2) analiza conflictelor din perspectiva teoriei acţiunii
colective şi identificarea problemelor de natură epistemologică; 3) formarea unei viziuni
interdisciplinare cu privire la analiza conflictelor; 4) formarea abilităților de analiză și interpretare
a situațiilor de conflict semnificative in RI.
COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENȚE C3.1. Deprinderea metodelor specifice de analiza si decizie în domeniu
PROFESIONALE** C3.2. Utilizarea conceptelor de "risc" si "incertitudine" în planificarea deciziei (și nu numai!)
C4.2. Recunoașterea metodelor fundamentale pentru explicarea și interpretarea proceselor și
strategiilor specifice acestui domeniu
COMPETENȚE CT1 Gestionarea informațiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea,
TRANSVERSALE transmiterea, prelucrarea, stocarea informațiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la
nivel avansat a unei limbi de circulație internațională și la nivel mediu sau avansat a unei a doua
limbi străine
CONTINUTUL 1) Acţiune individuală şi acţiune colectivă. Raţionalitatea acţiunii. Forme de raţionalitate:
CURSULUI instrumental vs. axiologic. Conflictele drept acţiuni colective. Metode pentru studiul
violenței colective. Individualismul metodologic. Trei niveluri de analiză. (Miroiu 2007 a,
32-46; Allison and Zelikov 2010, 29-36; Waltz 2001).
Bibliografie suplimentară: (Nicholson 1992; Tilly 1969; Tillly 2003).
2) Logica acțiunii colective. Acţiune colectivă și alegere raţională (M. Olson). Bunuri
publice şi problema free-rider. Calcul strategic şi participare la acţiunea colectivă.
Limitele individualismului metodologic: structuri micro și macro. (Conteh-Morgan 2004,
92-101; Buchanan and Tullock 2010, 20-44; Wendt 2011, 160-170).
Bibliografie suplimentară: (Boudon 2002; Nicholson 1992).
3) Dilema prizonierului. Concepte fundamentale: maximin, cea mai bună strategie, strategie
dominantă, superioritate Pareto, optim Pareto, echilibru Nash, joc cu sumă nulă.
Problema cooperării. (Miroiu 2007 a, 46-52; Miroiu 2007 b, 18-22, 27-30, 38-50).
Bibliografie suplimentară: (Nicholson 1992; Kuhn 2008).
4) Explicația cauzală și explicaţia comprehensivă. Schema cauzalităţii. Explicaţia
nomologic-deductivă şi cea inductiv-probabilistă. Cauzalitate şi teleologie; mecanisme şi
procese. Analiza tipologică. (von Wright 1995, 33-44, 142-152; Wendt 2011, 102-111;
Schnapper 2007, 361-366, 372-375).
Bibliografie suplimentară: (Mesquita 2012, 190-223; Waltz 2012, 70-78; Hollis and Smith
1990, 45-91, 196-216) ).
5) Teorii ale violenţei colective. Explicaţiile marxiste ale conflictelor. Teoriile non-marxiste:
a) Funcţionalismul; b) Teoria comportamentului colectiv; c) Teoria societăţii de masă.
(Popper 1993, 113-130; Conteh-Morgan 2004, 49-62).
Bibliografie suplimentară: (Parsons 1949; Useem 1998; Firestone 1974).
6) Conflictele interne și evoluția internațională. Războiul civil și revoluția. Cauze şi tipuri
 de revoluţie. Liderii revoluţionari şi legitimitatea revoluţiei. Mobilizarea revoluționară și
teoria acțiunii colective. Semnificația revoluțiilor în RI. (Goldstein and Pevehouse 2008,
630-636, Conteh-Morgan 2004, 145-149, 156-171; Waltz 2001, 129-162).
Bibliografie suplimentară: (Kissinger 2007, cap. 12; Haupt 1971).
7) Conflictele etnice: implicații internaționale. Identitatea ca sursă de conflict. Crimă și
raționalitate: statul modern, retorica genocidară și gândirea instrumentală. Convenția cu
privire la genocid. Crimele împotriva umanității și legalizarea vieții internaționale.
(Goldstein and Pevehouse 2008, 254-261; Ternon 2002, 23-25, 43-47, 78-99).
Bibliografie suplimentară: (Wood 2001; Conteh-Morgan 2004, 192-211, 215-231).
8) Războiul: „continuarea politicii cu alte mijloace”. Cauzele războiului. Raţionalitate
instrumentală: scopuri şi mijloace. Politică și strategie. (Goldstein and Pevehouse 2008,
233-239; 270-275; Allison and Zelikov 2011, 50-60; Nye 2005, 72-81, 92-102).
Bibliografie suplimentară: (Clausewitz 1999, 9-26, 72-78; Gray 2010, 31-48).
9) Intervenţia militară. Problema suveranității. Definirea intervenției. Tipuri de intervenţie.
Justificarea intervenției. Aspecte controversate ale intervenţiei umanitare. (Nye 2005,
146-154; Kaldor 2010, 51-70, 80-92).
Bibliografie supliment. (Conteh-Morgan 2004, 275-290; Holzgrefe and Keohane 2003,
15-52).
10) Teorii macro-structurale ale războiului (I). Problema puterii în sistemul internațional.
Stratificarea: putere, avuție, prestigiu. a) Teoria dezechilibrului (J. Galtung). b) Teoria
puterii în tranziţie (A.F. Organski, J. Kugler). (Conteh-Morgan 2004, 115-123).
Bibliografie supliment. (Layne 2011, 92-108, 208-214; Kugler and Organski 1989, 171-
194).
11) Teorii macro-structurale ale războiului (II). a) Teoria războiului hegemonic (R. Gilpin).
b) Teoria valurilor economice (Kondratiev); c) Teoria ciclului lung (G. Modelski).
(Conteh-Morgan 2004, 123-132; Goldstein and Pevehouse 2008, 127-130; Layne 2011,
152-153, 247-249; Nye 2005, 21-27; Modelski 1978. Gilpin 1998).
Bibliografie suplimentară: (Goldstein 1985; Goldstein and Pevehouse 2008, 61-74).
12) Teorii macro-structurale ale războiului (III). Războaie ciclice și evenimente de lungă
durată. Neo-marxismul și teoria dependenței. Analiza capitalismului și teoria sistemului
mondial (Im. Wallerstein). (Goldstein and Pevehouse 2008, 604-607; Wallerstein 1993).
Bibliografie suplimentară: ().
13) Conflicte transnaționale: terorismul. Aspecte ale definirii terorismului. Teroarea ca
strategie: perspectiva acțiunii colective. Terorismul islamic și retorica revoluționară.
(Goldstein and Pevehouse 2008, 275-279; Primoratz 2011).
Bibliografie suplimentară: (Tilly 2005; Conteh-Morgan 2004, 252-272).
14) Evaluare şi discuţii. (Bibliografie absolut obligatorie: Goldstein and Pevehouse 2008,
61-86).
BIBLIOGRAFIE Bibliografie obligatorie (pentru examen)
(SELECTIVĂ)
Allison, Graham, Philip Zelikov. 2010. Esența deciziei. O explicație a crizei rachetelor din
Cuba. Iași: Polirom.
Buchanan James, Gordon Tullock. 2010. Calculul consimţământului. Bucureşti: Publica.
Conteh-Morgan, Earl. 2004. Collective political violence: an introduction to the theories and
cases of violent conflicts. New York: Routledge.
Goldstein, Joshua S., Jon C. Pevehouse. 2008. Relații internaționale. Iași: Polirom.
Kaldor, Mary. 2010. “Un deceniu de intervenții umanitare : 1991-2000.” În Securitatea
umană, de Mary Kaldor, 28-92. Cluj-Napoca : Editura CA Publishing.
Layne, Christopher. 2011. Pacea iluziilor. Marea strategie americană din 1940 până în
prezent. Iași: Polirom.
Miroiu, Adrian. 2007 a. Fundamentele politicii. Volumul 1. Iași: Editura Polirom.
Miroiu, Adrian. 2007 b. Fundamentele politicii. Volumul 2. Iași: Editura Polirom.
Modelski, George. 1978. “The Long Cycle of Global Politics and the Nation-State.”
Comparative Studies in Society and History 20(2): 214-235.
Nye, Joseph A. 2005. Descifrarea conflictelor internationale. Filipeștii de Târg: Antet.
Popper, Karl. 1993. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Volumul II. București: Humanitas.
Primoratz, Igor. 2011. “Terrorism.” In The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011
Edition), edited by Edward N. Zalta.
http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/entries/terrorism/
Schnapper, Dominique. 2007. “Analiza tipologică”. În Metodologia științelor socioumane,
editat de Serge Moscovici și Fabrice Buschini, 361-381. Traducere de Vasile Savin. Iași:
Polirom.
Ternon, Yves. 2002. Statul criminal. Genocidurile sec. XX. Iași: Institutul European.
Von Wright, Georg Henrik. 1995. Explicaţie şi înţelegere. Bucureşti: Humanitas.
Wallerstein, Immanuel. 1993. “The World-System after the Cold War.” Journal of Peace
Research 30(1): 1-6.
 Wendt, Alexander. 2011. Teoria sociala a politicii internationale. Iași: Polirom.
Bibliografie suplimentară (neobligatorie)
Aron, Raymond. 1997. Introducere în filosofia istoriei. Bucureşti: Humanitas.
Boudon, Raymond. 2002. „Théorie du choix rationnel ou individualisme méthodologique.”
Sociologie et société 39(1): 9-34.
Clausewitz, Carl von. 1999. Despre război. Filipeștii de Târg: Editura Antet.
Conteh-Morgan, Earl. 2004. Collective political violence: an introduction to the theories and
cases of violent conflicts. New York: Routledge, 192-211, 215-231, 252-272. 275-290.
Firestone, Joseph M. 1974. “Continuities in the Theory of Violence. Why Men Rebel by Ted
R. Gurr; The Politics of Mass Society by William Kornhauser;Theory of Collective Behavior
by Neil Smelser.” The Journal of Conflict Resolution 18(1): 117-142.
Gray, Colin S. 2010. Războiul, pacea si relațiile internaționale. O introducere în istoria
strategică. Iași: Polirom.
Goldstein, Joshua S. 1985. “Kondratieff Waves as War Cycles”. International Studies
Quarterly 29(4): 411-444.
Goldstein, Joshua S., Jon C. Pevehouse. 2008. Relații internaționale. Iași: Polirom, 61-74.
Haupt, Georges. 1971. “Guerre et révolution chez Lénine.” Revue française de science
politique 21(2): 256-280.
Hollis, Martin, Steve Smith. 1990. Explaining and Understanding International Relations.
Oxford: Oxford University Press.
Holzgrefe, J. L., Robert O. Keohane. 2003. Humanitarism Intervention: Ethical, Legal and
Political Dilemmas. Cambridge: Cambridge University Press.
Kugler, Jacek and A.F.K. Organski. 1989. „The Power Transition: A Retrospective and
Prospective Evaluation.” In Handbook of War Studies, edited by Manus I. Midlanski, 171-
194. Winchester (Mass.): Unwin Hyman.
Kissinger, Henri. 2007. Diplomația. București: Editura ALL, cap. 12.
Kuhn, Steven. 2008. „Prisoner's Dilemma.” In The Stanford Encyclopedia of Philosophy
(Spring 2009 Edition), edited by Edward N. Zalta.
http://plato.stanford.edu/archives/spr2009/entries/prisoner-dilemma/
Layne, Christopher. 2011. Pacea iluziilor. Marea strategie americană din 1940 până în
prezent. Iași: Polirom, 92-108, 208-214.
Mesquita, Bruce Bueno de. 2012. „Logica și evidențele neorealismului: când este o teorie
falsificată?” În Realismul și balanța de putere, editat de John A. Vasquez și Colin Elman,
190-223. Iași: Polirom.
Nicholson, Michael. 1992. Rationality and the Analysis of International Conflict. Cambridge:
Cambridge University Press.
Parsons, Talcott. 1949. “Social Classes and Class Conflict in the Light of Recent Sociological
Theory.” The American Economic Review 39(3): 16-26.
Sandole, Dennis J.D. et al. (eds.). 2009. Handbook of Conflict Analysis. London and New
York: Routledge.
Tilly, Charles. 1969. “Methods for the Study of Collective Violence.” In Problems in
research on community violence, edited by Ralph W. Conant and Molly Apple Levin, 15-43.
New York: Praeger.
Tilly, Charles. 2003. The Politics of Collective Violence. Cambridge: Cambridge University
Press.
Tilly, Charles. 2005. “Terror as Strategy and Relational Process.” International Journal of
Comparative Sociology 46(11): 11-32.
Useem, Bert. 1998. “Breakdown Theories of Collective Action.” Annual Review of Sociology
24: 215-238.
Waltz, Kenneth N. 2001. Omul, statul și războiul. Iași: Institutul European, 129-162.
Waltz, Kenneth. 2012. „Evaluarea teoriilor”. În Realismul și balanța de putere, editat de John
A. Vasquez și Colin Elman, 190-223. Iași: Polirom.
Wood, William B. 2001. “Geographic Aspects of Genocide: A Comparison of Bosnia and
Rwanda.” Transactions of the Institute of British Geographers 26(1): 57-75.

CONȚINUTUL 1) Raționalitate și înțelegere (Weber 1993, 23-106).

LUCRĂRILOR DE 2) Motivaţia individuală şi participarea la acţiunea colectivă (Buchanan 1979).
SEMINAR/LABORA 3) Dilema prizonierului (Miroiu 2007 b, 18-58).
TOR 4) Cauzalitatea istorică (Aron 1997, 200-216).
5) Marx şi explicaţia istoriei (Popper 1993, 124-130; 149-185).
6) Revoluţia: mit şi metodă (Goldstone 1989).
7) Genocidul din Rwanda (Uvin 2001).
8) Cauzele războiului (Kissinger 2003, 173-187).
9) Intervenţia umanitară (Butler 2003).
 10) Teoria războiului hegemonic (Gilpin 1998).
11) Teoria ciclului lung (Modelski 1978)
12) Sistemul mondial și războaiele ciclice (Wallerstein 1993).
13) Terorism şi alegere raţională (Oberschall 2004).
14) Evaluare şi discuţii.
BIBLIOGRAFIE -Aron, Raymond. 1997. Introducere în filosofia istoriei. Bucureşti: Humanitas.
(SELECTIVĂ) -Buchanan, Allen. 1979. “Revolutionary Motivation and Rationality.” Philosophy and Public
Affairs 9 (1): 59-82.
-Butler, Michael J. 2003. “U.S. Military Intervention in Crisis, 1945-1994. An empirical inquiry of
just war theory.” Journal of Conflict Resolution 47(2): 226-248.
-Gilpin, Robert. 1988. “The Theory of Hegemonic War.” Journal of Interdisciplinary History
18(4): 591-613.
-Goldstone, Jack A. 1989. „Révolutions dans l'histoire et histoire de la révolution.” Revue
française de sociologie 30(3): 405 – 429.
-Kissinger, Henri. 2007. Diplomația. București: Editura ALL.
-Miroiu, Adrian. 2007 b. Fundamentele politicii. Volumul 2. Iași: Editura Polirom.
-Modelski, George. 1978. “The Long Cycle of Global Politics and the Nation-State.” Comparative
Studies in Society and History 20(2): 214-235.
-Oberschall, Anthony. 2004. “Explaining Terrorism: The Contribution of Collective Action
Theory.” Sociological Thieory 22(1): 26-37.
-Popper, Karl. 1993. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Volumul II. București: Humanitas.
-Uvin, Peter. 2001. “Reading the Rwandan Genocide.” International Studies Review 3(3): 75-99.
-Wallerstein, Immanuel. 1993. “The World-System after the Cold War.” Journal of Peace
Research 30(1): 1-6.
-Weber, Max. 1993. Etica protestantă şi spiritul capitalismului. București: Humanitas.
REPERE Cursul va consta din expunerea problemelor fundamentale și a celor cu grad mai înalt de
METODOLOGICE** dificultate, sub formă de prelegeri și discuții. Pentru a acoperi toate problemele ce vor face
* obiectul evaluării, studenții vor consulta bibliografia obligatorie. Ei vor cere lămuriri suplimentare
la seminar sau în orele de consultații.
Seminarul constă din analiza unor texte fundamentale sau actuale. Pentru depășirea analizei de text
prin aplicații la situații concrete, este necesar ca studenții să aibă o cunoaștere satisfăcătoare a
textelor. Bibliografia va fi furnizată sub formă de materiale electronice, în acord cu reglementările
referitoare la copyright. Studenții nu vor posta aceste materiale pe internet și nu le vor
comercializa.
Evaluarea se va face NUMAI pe baza bibliografiei. La această disciplină nu se pot obține rezultate
bune dacă nu se lucrează constant, de-a lungul întregului semestru. Lectura textelor de seminar
este obligatorie.

EVALUARE Evaluarea va fi continuă (activitatea de seminar: lectură, discuții, analiză,

metodele aplicații), pe parcurs (testarea cunoștințelor de seminar) și finală (evaluare
generală, la curs)
Activitatea de seminar se notează permanent.
Testarea cunoștințelor de seminar: 2 teste grilă în săptămânile 7 și 14 (test cu o
singură variantă corectă, urmărind verificarea punctuală a problemelor discutate
la seminar)
Testarea cunoștințelor generale: 1 test grilă în sesiunea de examene (test cu
forme variante multiple urmărind verificarea generală a cunoștințelor)
ATENȚIE!
Prezența la seminar este obligatorie prin regulament. Tocmai de aceea, formula
de calculare a notei nu conține nici un item referitor la prezență. Studenții care
nu au notă de seminar nu pot primi o notă finală. Nota de seminar nu poate fi
luată decât în timpul semestrului.
ponderea Nota finală se va calcula după următoarea formulă (100 puncte maxim = nota
formelor de 10)
evaluare în 10 oficiu + (2 x 25) test de seminar + 40 examen final = 100
formula notei Activitatea de seminar notată prin *, ** sau *** (* = 10 puncte) permite
finale corectarea notei de seminar cu până la 30 puncte. Astfel, un student care a
obținut *** prin activitate constantă poate rata complet un test de seminar fără să
piardă din nota finală. Totuși, examenul final de verificare nu poate fi corectat
prin activitatea de seminar, chiar dacă studentul a obținut maxim din testele de
seminar și a adunat 30 pct. din activitate.
 1) recunoașterea conceptelor fundamentale și a ipotezelor teoretice studiate; se
va evalua capacitatea de a evita confuziile teoretice și de a repera ideea
fundamentală a textelor studiate (cunoașterea elementelor simple)
2) analiza comparativă a unor concepte, ipoteze sau teorii din aceeași familie și
folosirea lor în cadrul unei structuri coerente (construirea ansamblului original)
3) urmărirea și descifrarea unei structuri argumentative prezente în corpusuri
standardele
diferite (construirea de noi ansambluri)
minime de
4) utilizarea corectă a conceptului de cauză cu privire la o serie de fenomene
performanță**
(gândire aplicativă)
**
5) reconstruirea mentală a unui lanț de condiții și variația internă a condițiilor
(gândire contrafactuală)
6) înțelegerea unei situații plecând de la un concept de scop (gândire
instrumentală)
7) înțelegerea unei situații plecând de la o valoare personală (gândire
comprehensivă)
* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii
** la nivel de descriptor
*** strategia didactică, materiale, resurse
**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

10.09.2019

Data avizării în departament Semmnătura directorului de departament