Homeschooling: o nouă platformă de

educare
 Homeschooling-ul este un mod de a educa generațiile viitoare într-un loc singur, plăcut și
confortabil, ce ar putea sporii atenția individului către informație. Această ieșire din tiparul
standard al școliilor, fie ele de stat sau private, este benefică pentru un copil atât în plan
educațional, cât și în plan social.
Am ales să scriu despre acest subiect deoarece consider că prin intermediul
homeschooling-ului rata analfabetismului și rata abandonului școlar din România vor scădea
dramatic.
În primul rând, homeschooling-ul ne permite să alegem profesorii potriviți pentru
temperamentul și gustul fiecărui copil, fiind posibilă planificarea programei școlare într-un regim
personalizat fiecărui individ. Președintele Asociației Home Schooling România, Gabriel Curcubeț,
a declarat că acestă metodă de învățare poate chiar lărgi creativitatea copilului, făcându-l astfel să
se desfășoare mai bine (Monica Moanea, 2016). De asemenea, un alt avantaj al programului acesta
personalizat este că timpul devine prietenul copilului în ceea ce privește activitățiile în afara
căminului său. De exemplu, în ora de biologie, meditatorul poate planifica o excursie la Grădina
Botanică din București pentru a studia îndeaproape tipurile de arbori sau de flori.
În al doilea rând, elevul poate deveni conștient mult mai devreme de interesele și pasiunile
pe care acesta le nutrește, în comparație cu elevii înscriși în școlile standard. Cât timp un elev de
clasa a IX-a va recita poezia „După melci”, de Ion Barbu, pentru a lua nota maximă în extemporal,
un elev înscris în programul de homeschooling va fii într-un parc observând comportamentul
melcilor în paralel cu analiza literară a versurilor. Specialistul în Educație, Mircea Miclea, susține
că există o problemă în sistemul de învățământ actual și că acest subiect nu trebuie lăsat de-o parte.
(Monica Moanea, 2016)
Fluxul de informații pe care un elev din școlile din România trebuie să îl memoreze este
de cele mai multe ori foarte copleșitor, existând și situații unde aceste informații se dovedesc a fi
și inutile, după spusele profesorilor care, din păcate, nu pot schimba programa școlară. Cei care
planifică această programă la nivel național preferă să adauge lecții pentru a „umple” timpul, în
loc să acorde mai mult timp pentru lecțiile de gramatică sau pentru acele lecții mai dificile din
punctul de vedere al înțelegerii.
În al treilea rând, cu avantajul homeschooling-ului de a avea un profesor pentru un singur
elev, acesta poate pune accent pe problemele individului în ceea ce reprezintă citirea și scrierea
corectă a limbii române, scăzând astfel rata analfabetismului cu care țara noastră se confruntă. De
asemenea, rata abandonului școlar va scădea datorită stilului personalizat de predare pe care îl
adoptă profesorul în relație cu elevii săi, făcând învățarea mult mai distractivă și mai creativă decât
orice altă școală standard . Conform lui Ștefan Vlaston pentru Adevărul.ro, „Problema presantă a
statului este abandonul şcolar, copiii lipsiţi total de educaţie, nu cele 200 de familii care optează
pentru homeschooling. După ce rezolvă problema abandonului şcolar, statul se poate ocupa şi de
controlul celor care doresc pentru copiii lor homeschooling, stabilind un cadru legal clar pentru
aceste cazuri.” (Ștefan Vlaston, 2016)
Pe de o parte, doresc să amintesc de teoriile răspândite despre homeschooling în legătură
cu socializarea individului, și anume că "Nivelul de socializare are de suferit. Când vine vorba de
socializare vorbim de competenţe sociale, şcoala fiind un mediu în care un copil îşi alege oamenii
care îi plac şi leagă prietenii", după cum spune psihologul Cristina Fulop pentru Mediafax.
(Monica Moanea, 2016). Sunt de părere că socializarea poate fii indeplinită și înafara școlii, în
parc, la activitățiile extracurriculare la care copilul este înscris sau chiar în cadrul familiei, dacă
mai există membrii de aceeași vârstă sau cu o vârstă apropiată.
Pentru a termina, aș dori să vorbesc despre costul necesar pentru acest fel de educație, cost
pe care ar trebui să ni-l asumăm pentru viitorul noilor generații și pentru viitorul țării în care trăim.
Conform unui articol de pe digi24.ro, un an de homeschooling cu echipament multimedia costă
între 350 și 500 de dolari. (Digi24, n.d.) Suma de bani necesară acestui program de învățământ nu
este una foarte ridicată, având în vedere beneficiile sale asupra educației tinerilor din această țară.
În concluzie, planul de învățământ de tip homeschooling este benefic întregii societăți,
începând de la elev și profesor până la economia și bună funcționarea României. Consider că mai
multe familii ar trebui să abordeze această metodă de educare a copiilor. Așa cum am precizat
anterior, socializarea poate avea loc și în afara școlii, așa că acest motiv de a nu opta pentru
homeschooling este exagerat. Copilul poate deprinde normele societății de grup și înafara cadrului
educativ, și poate fii chiar mai avantajos în acest mod, tânărul fiind obligat să se concentreze doar
pe învățătură în timpul orelor de curs.
Bibliografie:
 Digi24.ro. (n.d.). Cât costă un an de homeschooling. [online] Disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/scoala-acasa/cat-costa-un-an-de-
homeschooling-2-621068 [Accesat 27 Jan. 2018].
 Vlaston, Ș. (2016). Despre homeschooling. [online] adevarul.ro. Disponibil la:
http://adevarul.ro/educatie/scoala/despre-homeschooling-
1_57de41465ab6550cb8c27593/index.html [Accesat 27 Jan. 2018].
 Moanea, M. (2016). FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu închisoarea
şi plăţi de mii de dolari. [online] Mediafax.ro. Disponibil la:
http://www.mediafax.ro/social/focus-homeschooling-in-romania-intre-pedeapsa-cu-
inchisoarea-si-plati-de-mii-de-dolari-15744251 [Accesat 27 Jan. 2018].
