FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Motivele pentru care homeschooling-ul nu

e cea mai bună alegere

Nume: Dumitrache Valentina-Georgiana

Anul I, Seria III, Grupa 2

Curs: Comunicare și redactare

BUCUREȘTI,
2018
 Tema pe care am ales să o dezbat este referitoare la educația realizată acasă. Dar oare
de ce este important ca această temă să fie discutată și analizată în profunzime? În contextul
actual al unei societăți aflate într-o continuă evoluție, le sunt impuse participanților la viața
socială din ce în ce mai multe condiții referitoare la o adaptare rapidă la schimbările care au
loc și implicit aptitudini, care se pot plia pe aceste cerințe. Astfel, este evident că părinții
încearcă să găsească soluția educațională optimă pentru copiii lor, care să satisfacă aceste
exigențe, având loc o dispută între eficacitatea sitemului clasic de educației și homeschooling-
ul. Din puctul meu de vedere, educația acasă limtează accesul copilului la procese
fundamentale, necesare pentru dezvoltarea lui ca ființă socială.
Am ales să mă poziționez împotriva educației realizate acasă întrucât sunt de părere
că această nu deține toate mecanismele necesare formării unor oameni capabili să facă față
unei realități sociale dure. În această ordine de idei, Monica Moanea punea o intrebare
importantă și anume: “ Este un copil educat acasă pregatit să facă față cerințelor vieții sociale
sau nu?”(2016). Eu cred că răspunsul este nu, întrucât, în mod evident, un om care se
formează în afara societății, nu va fi capabil să inteleagă modul de funcționare al acesteia.
Cu scopul de a mă familiariza cu subiectul, am citit mai multe articole din domeniu, în
care am întâlnit atât păreri pro, cât și contra, pe care le-am pus în balanță și care m-au ajutat
să-mi întăresc propriu punct de vedere. De asemenea, am realizat și un interviu cu o
profesoară de liceu ( doamna D.), care și-a susținut opinia fermă, spunând că: „Educația care
nu este realizată de cadre didactice avizate și care nu are loc într-un mediu academic
controlat, nu se poate numi educație”. În cele ce urmează, voi prezenta o serie de argumente
care să-mi susțină punctul de vedere și care să le infirme pe cele opuse.
Un argument important care susține ideea că educația realizată acasă poate fi
deficitară se referă la lipsa unei relaționării cu cei din jur, lucru care împiedică interiorizarea
anumitor norme, valori, abilități promovate în societate. Cristina Tunegaru spunea că:
„Viziunea clasică prin care școala le oferă copiilor cunștințe inabordabile altfel, pentru a-i
pregăti să-și asume roluri specifice în societate nu mai corespunde realității actuale” (2016).
Eu tind să contrazic această afirmație prin faptul că socializare aticipativă, referitoare la
viitoarele roluri performate în cadrul societății, poate avea loc numai în urma interacțiunilor și
a învățării observaționale. Iar sistemul de homeschooling îngrădește, fără dubii, aceste
procese.
Un alt aspect esențial se referă la instinctul competiției care duce la îmbunătățirea
performanțelor școalare și nu numai, din dorința de a-i întrece pe cei din jur. Acest instinct
lipsește cu desăvârșire în ceea ce privește copiii educați acasă, singura lor competiție fiind
propria persoană, astfel că nu iau contact cu oameni mai pregătiți sau mai puțin pregătiți, care
să-i impulsioneze. Referitor la acest lucru, ministrul Mircea Miclea face următoare afirmație:
„Competențele socio-emoționale sunt esențiale pentru dezvoltarea copilului și se referă la
interacțiuni sociale, la leadership, competiție, capacitatea de a face față conflictelor. Aceste
competențe nu se pot dezvolta prin homeschooling.” (2016, apud Monica Moanea 2016).

2
Astfel, copiii care sunt educați acasă trăiesc într-un glob de cristal, aparent armonios, dar care
le induce o stare de plafonare a dorinței de evoluție.
Creativitatea are si ea de suferit atunci când vine vorba de homeschooling. Copiii
educați în sistemul clasic au mult mai multă imaginație întrucât aceștia iau contact cu diferite
aspecte care le sunt prezentate într-o multitudine de forme și din mai multe perspective. Un
exemplu reprezentativ în acest sens poate fi faptul că într-o clasă pot fi elevi cu diferite
orientări religioase, care provin din diferite culturi etc. Acest lucru oferă elevilor o imagine
amplă și diferențiată care le favorizează procesul creativ. Gabriel Curcubeț afirma pentru
Mediafax: „Copilul poate să se desfășoare mult mai bine, să fie creativ dacă este educat
acasă” ( 2016 apud Monica Moanea 2016). Dar oare cum poate acesta să fie mai creativ, dacă
singura realitate observabilă este cea a celor patru pereți pe care îî vede zilnic?
Totodată, faptul că părinții aleg să-și trimită copiii la școală sau să-i educe acasă nu
are implicații doar la nivelul dezvoltării intelectuale și practice, ci influențează pănă și
relațiile de prietenie. Monica Moanea spunea că „părinții care aleg varianta de homeschooling
spun că ei nu izolează copiii și că aceștia interacționează cu alți copii de vârsta lor, doar că
acest lucru nu se întamplă în mediul școlar” (2016). Referitor la acest lucru, consider că cele
mai puternice relații de prietenie se formează la școală, în mediul educațional, iar copiii
educați acasă sunt privați de acest lucru. În plus, cei aflați în programul de homeschooling
reprezintă, cel puțin în România, o minoritate. Acest lucru face ca relațiile cu cei din sistemul
public să fie greu de întretinut din cauza faptul că sunt socializați și priviți în mod diferit.
În altă ordine de idei, celor care sunt educați acasă le este destul de greu în momentul
în care ajung la universitate, întrucât sistemul educațional se schimbă total pentru ei. În acest
sens, John King spunea că: „ studenții care provin din homeschooling nu au aceeași capacitate
de integrare și de relaționare cu restul.”.(2016 apud Monica Moanea, 2016). Sunt total de
acord cu afirmațía acestuia, pentru că acești oameni s-au obișnuit cu un spațiu de lucru
individual, cu o programa care le-a oferit destul de multă libertate și un program flexibil. În
momentul în care au ajuns la facultate, situația s-a schimbat în mod radical, au fost obligați să
respecte un program mult mai stric, să studieze în săli pline de oameni, astfel că incapacitatea
lor de a se adapta este de la sine înteleasă.
Nu în ultimul rând, eu cred că ideea de homeschooling a aparut și s-a dezoltat ca
urmare a faptului că părinții, nemulțumiți de sistemul de învătământ clasic, au cautat alte
alternative. O astfel de situație e povestită într-un articol din Digi 24, care relatează povestea
unei doamne, Irene Oproescu. Aceasta a ales să-și educe copiii în sistem homeschooling, din
cauza faptului ca a fost dezamagită de sistemul de educație din România.( „Cât costă un an de
homeschooling”, 2016). Însă aici se pune o problemă importantă, de ce oameni nu încearcă să
îmbunătățească anumite aspecte legate de acest sistem, care pănă la urmă, funcționează de
foarte mult timp și a format atât de mulți oameni de succes? De ce tot mai mulți aleg să-l
schimbe cu un sistem al cărui rezultate nu se poate spune că au fost verificate în totalitate, cel
putin la noi în țară? Eu privesc acestă situație ca o eroare de evaluare a părinților, care nu
reușesc să pună în balanță într-un mod optim avantajele și dezavantajele celor doua programe.
În concluzie, sunt de părere că homeschooling-ul nu este o alegere fericită, întrucât
limitează interacțiunile umane, comunicarea, dorința de evoluție, posibilitatea de adaptare.
Așadar, nu permite o formare și dezvoltare normală și necesară unui om, pentru a fi capabil să
conviețuiască și să interacționeze în mediul social.

3
Bibliografie
1. Monica Moanea (2016), „FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu
închisoarea şi plăţi de mii de dolari” , articol publicat la data de 23 septembrie 2016
pentru MEDIAFAX.ro, accesat online la data de 27.01.2018, disponibil online la
adresa:http://www.mediafax.ro/social/focus-homeschooling-in-romania-intre-
pedeapsa-cu-inchisoarea-si-plati-de-mii-de-dolari-15744251
2. Cristina Tunegaru, (2016), „Salvarea prin homeschooling”, articol postat la data de 19
septembrie 2016 în Contributors.ro, accesat online la data de 27.01.2018, disponibil
online la adresa: http://www.contributors.ro/editorial/salvarea-prin-homeschooling/
3. Mircea Miclea (2016) apud Monica Moanea (2016) „FOCUS: Homeschooling în
România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari” , articol publicat la
data de 23 septembrie 2016 pentru MEDIAFAX.ro, accesat online la data de
27.01.2018, disponibil online la adresa: http://www.mediafax.ro/social/focus-
homeschooling-in-romania-intre-pedeapsa-cu-inchisoarea-si-plati-de-mii-de-dolari-
15744251
4. Gabriel Curcubeț (2016) apud Monica Moanea(2016), „FOCUS: Homeschooling în
România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari” , articol publicat la
data de 23 septembrie 2016 pentru MEDIAFAX.ro, accesat online la data de
27.01.2018, disponibil online la adresa: http://www.mediafax.ro/social/focus-
homeschooling-in-romania-intre-pedeapsa-cu-inchisoarea-si-plati-de-mii-de-dolari-
15744251
5. John King (2016) apud Monica Moanea (2016), „FOCUS: Homeschooling în
România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari” , articol publicat la
data de 23 septembrie 2016 pentru MEDIAFAX.ro, accesat online la data de
27.01.2018, disponibil online la adresa: http://www.mediafax.ro/social/focus-
homeschooling-in-romania-intre-pedeapsa-cu-inchisoarea-si-plati-de-mii-de-dolari-
15744251
6. „Cât costă un an de homeschooling” (2016), articol publicat la 28 noiembrie în
DIGI24.ro, accesat la data de 27.01.2018, disponibil online la adresa:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/scoala-acasa/cat-costa-un-an-de-
homeschooling-2-621068