Procesul educațional în contextul digitalizării.

Negoianu Ina, profesor învățământ primar

Scoala Gimnazială Unirea

Pandemia a afectat profund educaţia şi a agravat inechităţile sociale existente în regiune.

Copiii din familii cu venituri reduse, copiii care locuiesc în zonele rurale cu infrastructură
deficitară, copiii din cadrul minorităţilor etnice şi lingvistice, copiii cu dizabilităţi, copiii
migranţi şi refugiaţi, copiii aflaţi în conflict cu legea, copiii şi tinerii care nu frecventează
instituţiile educaţionale, băieţii şi fetele care locuiesc în condiţii dificile sau în cămine abuzive se
confruntau deja cu bariere semnificative pentru participarea la educaţie şi învăţare şi aveau parte
de educaţie şi de avantaje sociale mai reduse decât cei de aceeaşi vârstă.
Şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilitățilorsociale şi
emoţionale, interacţiune şi sprijin social. Închiderea şcolilor nu numai că a perturbat procesul de
educaţie a copiilor, ci şi accesul la mese oferite în cadrul școlii s, sprijin pentru bunăstare şi
referire la servicii medicale şi sociale de bază.
Provocarea care îi aşteaptă pe profesori, directori de şcoli, responsabili din sistemul de
educaţie şi factori de decizie de la nivel local şi naţional este semnificativă. Dacă nu se va face
faţă acestei provocări, impactul asupra copiilor, tinerilor, familiilor, comunităților și societăților
la un nivel mai larg se va resimți pe tot parcursul vieții, atât din punct de vedere social, cât şi
economic. De aceea, îmbunătățirea rezilienței sistemului educaţie, prin planificarea unei educaţii
incluzive de calitate pentru cei mai marginalizaţi copii, ar trebui să fie o prioritate maximă pentru
următoarele luni şi ani şi ar trebui să fie principiul de bază al reconstruirii unui învăţământ mai
bun şi al unor şcoli mai bune.
Guvernele, ministerele şi şcolile se confruntă cu provocarea de a planifica procesul de
învăţământ în perioade foarte incerte. După o perturbare majoră a procesului de învăţământ din
cauza închiderii şcolilor şi a carantinării, statele au ridicat treptat restricţiile, menţinând în acelaşi
timp măsuri esenţiale de protecţie referitoare, în special, la distanţarea fizică
Această provocare a făcut ca școala să se adapteze unei noi realități .
Cadrele didactice au experimentat noi formule de predare – învățare – evaluare ,au învățat
cum să folosească patformele educaționale integrate , au găsit soluții pentru a facilita învățarea
online . Internetul ne-a oferit posibilitatea de a ne continua activitatea , utilizarea tehnologiei
promovând un alt model de învățare. Am adaptat activitățile la contextul actual , această criză
fiind o provocare , dar și o bună ocazie de învățare . Activitățile s- au desfășurat într-o atmosferă
destinsă , fiecare copil s-a manifestat liber , și-a exprimat propiile idei , și-a dezvoltat
personalitatea , încrederea în sine într-un mod total diferit ca până acum.
Însă lucrurile nu au mers bine peste tot . Sunt elevi care nu au frecventat deloc cursurile .
Închiderea unităților de învățământ a blocat și accesul elevilor la programele de elimentație ,
derulate prin intermediul școlii , impactul socio – economic resimțindu-se , cel mai puternic , la
copiii care deja trăiau în sărăcie , iar măsurile de combatere a Covid – 19 au adâncit lipsurile cu
care deja se confruntau . Acești copii sunt invizibili , copiii de etnie romă , copiii proveniți din
familii sărace , copiii aflați în risc de violență , care trăiesc în condiții improprii , etc . Pentru
aceștia , școala reprezenta un refugiu și garanția hranei . Viitorul sună sumbru pentru acești copii
pentru că efectele pandemiei , pe termen scurt , sunt vizibile acum , dar , cele mai dramatice ,
sunt cele pe termen lung ( mai multă sărăcie , speranță de viață mai scăzută , foamete ,
abandonarea școlii , mai puțină educație ).
Un sondaj online realizat între 14-20 octombrie de Fundația Agenția de Dezvoltare
Comunitară „Împreună” alături de Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a
Asociațiilor de Părinți arată că pentru 51% dintre elevi prima lună de școală a fost mai degrabă
haotică, ”încercând să țină pasul cu provocările implicate de diferitele scenarii în care s-au aflat,
mai ales pentru că o parte din aceștia au și experimentat mai mult de un singur scenariu”.
De asemenea, aproximativ 30% dintre elevi consideră că, în prezent, modul în care se
realizează școala este un compromis valid din perspectiva crizei medicale în care se află
România.
Cu toate acestea, există elevi pentru care educația în conextul actual este „dezastruoasă”, „foarte
proastă”, „grea”, „ineficientă”, „oribilă”, „un dezastru”.
Ei menționează că le este dificil să învețe în contextele educaționale în care se află și că unii
dintre profesori nu se implică suficient pentru a îmbunătăți calitatea educației oferite.
La polul opus, sunt și câțiva elevi care susțin că educația este mai puțin stresantă în
formatele hibrid sau online.
Profesorii caracterizează procesul actual de învățământ în termeni mai blânzi decât elevii.
Astfel, 40% dintre cadrele didactice evaluează educația din prima lună de școală ca fiind un
compromis, iar 34% consideră că aceasta este de calitate. Totodată, sunt și profesori care
consideră că educația online s-a îmbunătățit de la o zi la alta, iar, în ciuda provocărilor care apar,
„se” fac eforturi și încercări pentru o educație cât mai bună.
Profesorii caracterizează procesul actual de învățământ în termeni mai blânzi decât elevii. Astfel,
40% dintre cadrele didactice evaluează educația din prima lună de școală ca fiind un compromis,
iar 34% consideră că aceasta este de calitate. Totodată, sunt și profesori care consideră că
educația online s-a îmbunătățit de la o zi la alta, iar, în ciuda provocărilor care apar, „se” fac
eforturi și încercări pentru o educație cât mai bună.

Cade responsabilitatea mai mult pe elev și părinte

Părinții observă și ei compromisul din educație în proporție de 49%, iar alți 33% consideră
că procesul educațional este haotic, unul dintre părinți menționând „în ciuda efortului susținut al
profesorilor și copiilor deopotriva, este totuși un compromis. Este un sistem ce se bazează foarte
mult pe gradul de responsabilitate al copilului”.
Părinții constată faptul că învățământul a devenit din ce în ce mai mult responsabilitatea elevilor
și a părinților, și mai puțin a reprezentaților școlii: „Din păcate, suplinesc munca învățătoarei,
care preferă să nu se complice și predă extrem de puțin, în schimb, dă enorm de multe teme.
Astfel, sfârșesc prin a-i suplini munca, prin a lucra mult cu copilul”. Un alt respondent (din
grupul părinților) menționează apariția frustrării pentru toți actorii sociali implicați (elevi, cadre
didactice, părinți) și lipsa empatiei, așteptările între aceștia fiind exagerate”, arată sondajul.
„Școala online a distorsionat imaginea școlii în mintea copiilor și ceea ce trebuia să
însemne. Imaginați-vă un copil care a a stat cu pantalonii de pijama, iar în sus a avut cămașa
pentru școală. A stat conectat la laptop, a intra la ore, a vorbit cu învățătoarea.  Dar e o
suprapunere de roluri, pentru că el era și copilul din casă și școlarul care participa la ore.
Suprapunerea asta de roluri însemna că mă îndepărtează pe mine de experiența reală cu
școala. Ce este școala? Școala este mediul în care eu trebuie să învăț, este mediul în care eu
trebuie să mă conectez la ceilalți semeni de vârsta mea. Acolo învăț că am responsabilități,
acolo învăț că am teme, învăț că am o doamnă învățătoare pe care trebuie să o respect, cu care
trebuie să comunic la un alt nivel, care nu este mama, care nu este tata, nu este nici fratele ori
sora mai mare. Prin urmare, nivelul de relații trebuie să fie diferit. Lucrul asta nu s-a mai
respectat în cadrul școlii online pentru că a intervenit acesta amestecătură în care copilul,
buimac, trezit din somn, a fost așezat în fața laptopului. Nici măcar nu a mai avut acea perioadă
de pregătire pentru a răspunde cerințelor școlii”, arată psihoterapeut Marilena Gheorghiță.

BIBLIOGRAFIE:

UNICEF, OMS, IFRC (2020) Interim Guidance for COVID-19 Prevention and Control in Schools.
UNESCO-ILO (2020) Supporting teachers in back-to-school efforts Guidance for policy-makers
World Bank Group. (2020, June 18). Simulating the Potential Impacts of the COVID-19 School Closures
on Schooling and Learning Outcomes: A set of Global Estimates. Retrieved from
https://www.worldbank.org/en/topic/education/publication/simulating-potential-impacts-of-covid-19-
school-closures-learning-outcomes-a-set-of-global-estimates
https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-24373276-scoala-romaneasca-pandemie-intre-compromis-
haos-spun-elevii-profesorii-elevii-despre-invatamantul-hibrid-online.htm
https://romania.europalibera.org/a/un-an-de-scoal%C4%83-altfel-scoala-in-
pandemie-/31145053.html