PASĂREA MĂIASTRĂ-

SINCRETISMUL ARTELOR
Beke Iulia
Pasărea
măiastră este
o pasăre
simbolică în
mitologia
românească.
Este o
entitate
supranatural
ă, de rang
regal, ce
vine de pe
Tărâmul
Celălalt.
PASĂREA MĂIASTRĂ ÎN MITOLOGIA
ROMÂNEASCĂ
 In fauna mitologică românească, Pasărea Măiastră este considerată regina păsărilor,
mesageră a zânelor. Ca orice ființă supranaturală înzestrată cu puteri magice, este
destul de scumpă la vedere, frumusețea ei unlorică și lumina celestă pe care o
răspândește încântând doar privirea celor cu adevărat privilegiați. Mitologia vorbește
despre faptul că puterea spiritului zeilor nevăzuți a fost transmisă păsării, zborul fiind
asimilat unei ipostaze superioare a ființei iar penele care înconjoară capul căpeteniilor
amerindiene arată și conexiunea solară și autoritatea lor spirituală.
 Pasărea Măiastră, pasăre justițiară, posedând o putere magică inepuizabilă, aparține
Tărâmului Celălalt, trăind izolat și neexpunându-și splendidul penaj multicolor decât
foarte rar. D.N. Popescu o descrie ca fiind o pasare măiastră, a carei cântare întrece
toate muzicile pământești și care are darul de a ghici viitorul și de a citi în inimile
oamenilor. În acest sens, ipostaza oraculară a Păsării Măiastre este confirmată și de
baladele populare romanești.
 În versiunea legendei propuse de D.N. Popescu, Pasărea Maiastră poartă numele
melodios Andilandi, fiind, de fapt, o zana înaripată (transformată în pasăre din cauza
unui blestem), care trăiește în palatul zânelor din împaraţia Ielelor, spre soare-rasare.
 Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, care

PASĂREA MAIASTRĂ ÎN MUZICĂ

pornea de sub Dealul Mărţişorului şi se întinde până în câmpia Abatorului, cartierul Tineretului
din zilele noastre, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase, originar din satul
oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei şi al Anei Munteanu, originară din comuna
Cârța, județul Sibiu. Interesant este faptul că, atunci când a aflat că soţia sa era din nou gravidă,
Ion C. Tănase i-a amintit că sunt prea săraci ca să hrănească atâtea guri şi i-a cerut „să lepede
Au trecut
copilul”. Frica de Dumnezeu a făcut-o să-şi ignore soţul şi astfel Ana a adus-o pe lume pe cea
care avea să devină o mare artistă a neamului românesc. 57 de ani
 În anul 1921, Maria Tănase îşi face debutul pe o scenă, la Căminul Cultural „Cărămidarii de
Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari..
de la
 Apare, din nou pe scenă, la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” (Liceul „Ion Heliade
Rădulescu”), unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească,
trecerea la
alături de familia sa, la grădină. La vârsta de 15 ani, s-a înscris la concursul Miss România, unde
nu a avut succes, picând proba costumelor de baie, iar în anul 1929 se îndrăgosteşte de un medic cele
veşnice a
cu care a rămas însărcinată, însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, o intervenţie care i-a
marcat existenţa şi care, se spune, i-a răpit, pentru tot restul vieţii, fericirea de a avea un copil.
Ba mai mult, după finalul primei relaţii nefericite de dragoste s-a apucat şi de fumat, un viciu
care, în cele din urmă, avea să îi ruineze cariera şi viaţa. Mariei
În anul 1930 se angajează casieriţă la un birt, unde obişnuia să şi cânte, fiindu-i descoperit
Tănase,

talentul de către publicistul şi regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector şi cel care avea
să o introducă în lumea literar-artistică a oraşului. În toamna anului 1934 este prezentată lui
Constantin Brăiloiu, care-i recunoaşte marele talent şi care îi sugerează să se inspire, pentru
repertoriu, din Arhiva de folclor pe care acesta o înfiinţase. În acelaşi an dramaturgul Tudor
„Pasărea
Muşatescu o recomandă unui bun prieten care deţinea o „fabrică de discuri” - „Lifa Record” -,
unde imprimă Romanţa Mansardei, autor Nelu Mânzatu (Nello Manzatti), iar graţie vocii de Măiastră a
excepţie a Mariei Tănase amicul lui Muşatescu scapă de faliment, iar „Mansarda” devine şlagăr.
Au urmat, apoi, noi înregistrări la reprezentanţele bucureştene ale studiourilor „Tomis” şi muzicii
„Columbia” din Viena.
 Duminică, 20 februarie 1938, are loc debutul radiofonic al Mariei Tănase, în cadrul emisiunii româneşti”
„Ora satului”, fiind acompaniată de taraful condus de violonistul Ion Matache din Argeș, alcătuit
din doi violoniști, un basist, un țambalist, un contrabas și un cobzar. După momentul debutului,
Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal la postul public de radio, la
fiecare emisiune fiind acompaniată de două, trei şi chiar patru tarafuri, interpretând piese
muzicale folclorice din toate regiunile ţării.
 Pasărea Măiastră a plecat pe 22 iunie 1963. Pentru prima dată în istorie, a fost permisă
transmiterea de imagini de la o înmormântare, la tv. şi conform martorilor, pe ultimul drum, către
„Bellu”, a fost condusă de peste un milion de bucureșteni.
MARIA TĂNASE
PASĂREA MĂIASTRĂ ÎN SCULPTURĂ
 Constantin Brâncuși a sculptat ”Pasărea măiastră” în 29 de
variante între anii 1910-1944 ceea ce reflectă locul central în
preocuparea sa de a reda ”esența zborului” într-o formă statică
perfect echilibrată. Este o pasiune care tinde către perfecțiune și
reflectă aspirația lui Brâncuși către transcendență și spiritualitate.

 Sculpturile din seria ”Pasărea Măiastră” prezintă un grad de

stilizare și sintetizare a detaliilor care diferă de la o lucrare la alta,
a căror profil trec printr-o lungire progresivă atingând limita
sfidării legilor de rezistență a marmurei, până când ating
perfecțiunea unui simbol.

 Pasionat de zbor, Brâncuși visa înălțarea sculpturii dincolo de

pământ, spre o eternă eliberare. La început folosește mult, ca sursă
de inspirație, arta populară românească si chiar folclorul, dar cu
fiecare versiune nouă se îndepărtează progresiv de imaginarul
folcloric conturându-se progresiv viziunea stilizată.

 Brâncuși își prezintă lucrarea ”Pasărea Măiastră”, alături de ”Muza

adormită” și ”Domnişoara Pogany”, publicului american cu ocazia
Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă de la New York în 1913.
Operele sale au fost foarte bine cotate în America unde ”poetului
formelor cioplite”, mai ales sculpturile din renumita serie
”Pasărea Măiastră”.

 În 2005, în cadrul unei licitații în America, opera lui Brâncuși

”Pasăre în spațiu” s-a vândut la o sumă exorbitantă de 27,5
milioane de dolari.