Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea unei frunze A venit toamna.

Soarele are mai putina putere, zilele sunt mai scurte iar noptile sunt mai lungi si friguroase.Vantul prinde mai multa putere si sufla cu rautate . Frunzele incep sa se ingalbeneasca si cad rand pe rand pe pamantul moale si umed. Din copacul ei, frunza a observat ca a ramas singura pe ram. Si ea simtea ca isi pierde puterile. O pala de vant o arunca la pamant. In timp ce era culcata, simti ca cineva o ridica . Era o fetita dragalasa care culegea plante pentru ierbar. Aceasta observa ca poate intelege vorbele frunzei, care incepu sa isi spuna povestea, tanguiduse. Era o zi de primavara cand o raza de soare a deschis frunza dintr-un boboc. Pasarile erau bucuroase ca s-a mai nascut o frunza si au unde sa se ascunda. Zilele au zburat ca gandul si uite ca a venit vara. Frunza era acum mare. O pasare isi cauta un cuib in apropierea frunzei. Ea se gandi sa ii ofere pasarii un loc unde sa stea. Sub ocrotirea frunzei pasarea si-a crescut puisorii, i-a invatat sa zboare si sa isi caute singuri de mancare. Iar apoi a venit toamna si prietena frunzei cu puii ei, care crescusera mari, au plecat in tarile calde. Copacii s-au intristat ca pasarile pleacau in tarile calde si frunzele vor fi suflate de vant.Cine o sa le mai cante si o sa le mai tina de cald ? Uitandu-se la copacii goi si tristi, fetita a luat frunza si a ajutat-o sa traiasca vesnic in ierbarul ei.

SFARSIT.

tefan Luchian - (n. 1 februarie 1868, tefneti, Botoani - d. 28 iunie 1916, Bucureti), pictor romn, denumit poetul plastic al florilor tefan Luchian s-a nscut la 1 februarie 1868, la tefneti, un sat (azi ora) din Botoani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian i al Elenei Chiriacescu. Vocaia viitorului pictor se declar nc din copilrie. El rezist cu ncpnare eforturilor mamei sale de a-l nscrie la coala militar. n 1873 familia se mut la Bucureti. tefan Luchian se nscrie n 1885 la clasa de pictur a colii Naionale de Arte Frumoase, pe care o absolv n 1889, obinnd medalia de bronz pentru un Cap de expresie i un Studiu dup natur. Maestru nedisputat i-a fost, n aceast perioad de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian gsi ncurajarea, fr s-i mpiedice libera dezvoltare a personalitii. n toamna anului 1889 pleac la Mnchen, unde studiaz dou semestre la Academia de arte frumoase i execut copii dup operele lui Correggio i Rembrandt, aflate la Muzeul de art. Revine n ar n 1890 i particip la prima expoziie a societii de art Cercul artistic. Pleac n anul urmtor la Paris, unde studiaz la Academia Julian i cunoate, n muzee i expoziii, viaa artistic parizian, aflat n acea perioad n plin efervescen impresionist. Tabloul Ultima curs de toamn arat influena evident a lui Manet i Degas, dar i ecoul unor predilecii mondene, pe care Luchian va continua s le aib pentru o vreme i la Bucureti. Revenit la Bucureti, va fi n 1896 principalul iniiator al "Expoziiei artitilor independeni", care se va deschide chiar n faa Salonului Oficial. Se nscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictur a colii de Belle-Arte din Iai, de la care se retrage ns, protestnd mpotriva mainaiunilor de culise. n 1900 particip cu dou pasteluri la "Expoziia Universal" de la Paris. n acelai an apar primele manifestri ale unei afeciuni ale mduvei spinrii, maladie cunoscut sub numele de Scleroz Multipl, care, dup ameliorri trectoare alternnd cu noi agravri, l las infirm pentru tot restul vieii. Soarta i este potrivnic, boala i srcia material mergnd mn n mn. Continu totui s lucreze cu frenezie i pn n anul 1915 expune nentrerupt la diverse expoziii. Prezen eminent n viaa artistic a timpului, Luchian nu cunoate pentru mult vreme succesul. Astfel, la expoziia sa din 1905, singurul cumprtor al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrns de admiratori i prieteni l aclam, condiia sa material continu ns s fie dintre cele mai precare. Din 1909 pn la sfritul vieii va fi intuit n fotoliu. Fixase ns n memorie "splendorile scnteietoare" ale peisajului romnesc, pe care l va reda ntr-o serie ntreag de opere, adevrate miracole de simplitate i de finee, de sintez cromatic i arhitectural a formelor, de colorit strlucit i delicat totodat. Tehnicii uleiului Luchian i altur, pentru peisaj i pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o miestrie neegalat. Fluiditatea contururilor, delicateea catifelat a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian ncepuse s picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el i concentreaz n aceast direcie toat energia creatoare, toat pasiunea pentru natur, toat dragostea pentru via i pentru frumos. Iat de ce "florile" lui Luchian au acea intensitate aproape dramatic a sentimentului, acea lumin interioar, acea simplitate grav care fac din multe dintre ele - este de ajuns s menionm Anemonele - adevrate capodopere. Luchian a murit la 28 iunie 1916. Ctre sfritul vieii nu mai putea ine penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva s i-l lege de ncheietura minii. Astfel se sfrea, n flacra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viaa unui pictor.

Primul romacan la Uniunea Scriitorilor Candidatura scriitoarei romascane Violeta Lctuu a fost aprobat la edina din iunie a Uniunii Scriitorilor. Scriitoarea i artista plastic romacan Violeta Lctuu a devenit membr a Uniunii Scriitorilor din Romania. "Pentru mine, aceasta reprezinta mplinirea unui vis din copilrie. Pe lng valoarea sentimental, intrarea in Uniunea Scriitorilor nseamn conferirea unui nou statut, consider ca abia acum m pot numi scriitoare. Cele cteva luni bune de emoii, n care am ateptat analizarea i validarea dosarului depus, nu mi-au mai permis i emoii creatoare. Am, ns, deja cteva planuri i, dac va fi sntate i inspiraie, mi voi ndeplini dorina de a continua drumul pe care am apucat cu muli ani nainte. Faptul ca sunt scriitoare reprezint, pentru mine, o mplinire a talentului care mi s-a dat prin destin i i sunt recunosctoare lui Dumnezeu pentru asta. M simt vinovata c n-am avut destul ncredere n talentul meu - dei aveam unele bnuieli - i m-am pierdut n fel de fel de activiti", a spus proaspta membr a Uniunii Scriitorilor, dup primirea deciziei semnate de Nicolae Manolescu. Violeta Lctuu a inceput sa scrie din copilrie, primul succes fiind repurtat n clasa a VII-a, cnd ziarul local romacan "Steagul rosu" i-a publicat un articol. A urmat, apoi, cursurile la liceul "Roman-Voda", secia filologie, i, apoi, Facultatea de Filologie. "M-am inscris la filologie cu gndul de a scrie, dar vitregiile celor ase ani de naveta m-au descurajat. Neansa mea a fost c mi-a placut meseria de profesor i c am iubit copiii, n mijlocul crora m-am simit foarte bine", a spus Violeta Lctuu. Activitatea sa publicistica a nceput n 1970, cnd a publicat cteva eseuri despre opera lui Lucian Blaga, Nichita Stnescu i Ion Barbu n Analele tiinifice ale Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din Iai. Dup 1989 a publicat proze scurte, n revista "Antiteze", printre care "Nu vei mai mnca hamburgheri!", o parabol plin de ironie i sarcasm la adresa societii actuale. Primul roman, "Simurgul", a aparut in 1999, la editura Junimea din Iai, fiind urmat de volumul de poezii "Iniieri astrale", editura "Crigarux", n 2003. In 2004 a aprut romanul "Imprevizibil este sgeata destinului", iar n 2008 romanul "S crezi n imposibil". A intrat in vizorul criticii literare, criticul Cristian Livescu afirmnd, la lansarea ultimului roman, c este "cel mai bun roman din ultimii 50 de ani din zona". Studii i critici literare asupra operei Violetei Lctuu au aparut n "Convorbiri literare", "Ateneu", "Apostolul", semnate de Constantin Dram, Mihai Zamfir, Marius Chelaru sau Smaranda Oteanu, n volumul "Imptimii de lectura" de Constantin Toma, dar i n reviste de specialitate din Germania. Nscut la data de 02.02.1944, n Asu, jud. Bacu Domiciliu: str. Albinelor, nr. 1, Roman, jud. Neamt, cod 611070 Debut publicistic: Mitul orfic n poezia lui Lucian Blaga, eseu, revista Cronica, 20 septembrie 1985 Debut editorial: Simurgul, roman, Ed. Junimea, Iasi, 1999

Volume publicate - Simurgul, roman, Ed. Junimea, Iasi, 1999 - Initiere astral, volum de grafi-poeme, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2003 - Imprevizibilul este sgeata destinului, roman, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2004 - S crezi n imposibil, roman, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2008 Colaborri: - proz scurt si eseuri publicate n revistele: Cronica, Antiteze, Ateneu, analele Universittii Al. I. Cuza- Iasi s.a.; Premii si distinctii: 1. distinctii acordate de Primria Municipiului Roman, n anii 2002,2004,2008 2. diplom de excelent la Gala Culturii Romascane, martie 2009