Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Soarele are mai putina putere, zilele sunt mai scurte iar noptile sunt mai lungi si friguroase.Vantul prinde mai multa putere si sufla cu rautate . Frunzele incep sa se ingalbeneasca si cad rand pe rand pe pamantul moale si umed. Din copacul ei, frunza a observat ca a ramas singura pe ram. Si ea simtea ca isi pierde puterile. O pala de vant o arunca la pamant. In timp ce era culcata, simti ca cineva o ridica . Era o fetita dragalasa care culegea plante pentru ierbar. Aceasta observa ca poate intelege vorbele frunzei, care incepu sa isi spuna povestea, tanguiduse. Era o zi de primavara cand o raza de soare a deschis frunza dintr-un boboc. Pasarile erau bucuroase ca s-a mai nascut o frunza si au unde sa se ascunda. Zilele au zburat ca gandul si uite ca a venit vara. Frunza era acum mare. O pasare isi cauta un cuib in apropierea frunzei. Ea se gandi sa ii ofere pasarii un loc unde sa stea. Sub ocrotirea frunzei pasarea si-a crescut puisorii, i-a invatat sa zboare si sa isi caute singuri de mancare. Iar apoi a venit toamna si prietena frunzei cu puii ei, care crescusera mari, au plecat in tarile calde. Copacii s-au intristat ca pasarile pleacau in tarile calde si frunzele vor fi suflate de vant.Cine o sa le mai cante si o sa le mai tina de cald ? Uitandu-se la copacii goi si tristi, fetita a luat frunza si a ajutat-o sa traiasca vesnic in ierbarul ei.
SFARSIT.
tefan Luchian - (n. 1 februarie 1868, tefneti, Botoani - d. 28 iunie 1916, Bucureti), pictor romn, denumit poetul plastic al florilor tefan Luchian s-a nscut la 1 februarie 1868, la tefneti, un sat (azi ora) din Botoani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian i al Elenei Chiriacescu. Vocaia viitorului pictor se declar nc din copilrie. El rezist cu ncpnare eforturilor mamei sale de a-l nscrie la coala militar. n 1873 familia se mut la Bucureti. tefan Luchian se nscrie n 1885 la clasa de pictur a colii Naionale de Arte Frumoase, pe care o absolv n 1889, obinnd medalia de bronz pentru un Cap de expresie i un Studiu dup natur. Maestru nedisputat i-a fost, n aceast perioad de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian gsi ncurajarea, fr s-i mpiedice libera dezvoltare a personalitii. n toamna anului 1889 pleac la Mnchen, unde studiaz dou semestre la Academia de arte frumoase i execut copii dup operele lui Correggio i Rembrandt, aflate la Muzeul de art. Revine n ar n 1890 i particip la prima expoziie a societii de art Cercul artistic. Pleac n anul urmtor la Paris, unde studiaz la Academia Julian i cunoate, n muzee i expoziii, viaa artistic parizian, aflat n acea perioad n plin efervescen impresionist. Tabloul Ultima curs de toamn arat influena evident a lui Manet i Degas, dar i ecoul unor predilecii mondene, pe care Luchian va continua s le aib pentru o vreme i la Bucureti. Revenit la Bucureti, va fi n 1896 principalul iniiator al "Expoziiei artitilor independeni", care se va deschide chiar n faa Salonului Oficial. Se nscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictur a colii de Belle-Arte din Iai, de la care se retrage ns, protestnd mpotriva mainaiunilor de culise. n 1900 particip cu dou pasteluri la "Expoziia Universal" de la Paris. n acelai an apar primele manifestri ale unei afeciuni ale mduvei spinrii, maladie cunoscut sub numele de Scleroz Multipl, care, dup ameliorri trectoare alternnd cu noi agravri, l las infirm pentru tot restul vieii. Soarta i este potrivnic, boala i srcia material mergnd mn n mn. Continu totui s lucreze cu frenezie i pn n anul 1915 expune nentrerupt la diverse expoziii. Prezen eminent n viaa artistic a timpului, Luchian nu cunoate pentru mult vreme succesul. Astfel, la expoziia sa din 1905, singurul cumprtor al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrns de admiratori i prieteni l aclam, condiia sa material continu ns s fie dintre cele mai precare. Din 1909 pn la sfritul vieii va fi intuit n fotoliu. Fixase ns n memorie "splendorile scnteietoare" ale peisajului romnesc, pe care l va reda ntr-o serie ntreag de opere, adevrate miracole de simplitate i de finee, de sintez cromatic i arhitectural a formelor, de colorit strlucit i delicat totodat. Tehnicii uleiului Luchian i altur, pentru peisaj i pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o miestrie neegalat. Fluiditatea contururilor, delicateea catifelat a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian ncepuse s picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el i concentreaz n aceast direcie toat energia creatoare, toat pasiunea pentru natur, toat dragostea pentru via i pentru frumos. Iat de ce "florile" lui Luchian au acea intensitate aproape dramatic a sentimentului, acea lumin interioar, acea simplitate grav care fac din multe dintre ele - este de ajuns s menionm Anemonele - adevrate capodopere. Luchian a murit la 28 iunie 1916. Ctre sfritul vieii nu mai putea ine penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva s i-l lege de ncheietura minii. Astfel se sfrea, n flacra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viaa unui pictor.
Primul romacan la Uniunea Scriitorilor Candidatura scriitoarei romascane Violeta Lctuu a fost aprobat la edina din iunie a Uniunii Scriitorilor. Scriitoarea i artista plastic romacan Violeta Lctuu a devenit membr a Uniunii Scriitorilor din Romania. "Pentru mine, aceasta reprezinta mplinirea unui vis din copilrie. Pe lng valoarea sentimental, intrarea in Uniunea Scriitorilor nseamn conferirea unui nou statut, consider ca abia acum m pot numi scriitoare. Cele cteva luni bune de emoii, n care am ateptat analizarea i validarea dosarului depus, nu mi-au mai permis i emoii creatoare. Am, ns, deja cteva planuri i, dac va fi sntate i inspiraie, mi voi ndeplini dorina de a continua drumul pe care am apucat cu muli ani nainte. Faptul ca sunt scriitoare reprezint, pentru mine, o mplinire a talentului care mi s-a dat prin destin i i sunt recunosctoare lui Dumnezeu pentru asta. M simt vinovata c n-am avut destul ncredere n talentul meu - dei aveam unele bnuieli - i m-am pierdut n fel de fel de activiti", a spus proaspta membr a Uniunii Scriitorilor, dup primirea deciziei semnate de Nicolae Manolescu. Violeta Lctuu a inceput sa scrie din copilrie, primul succes fiind repurtat n clasa a VII-a, cnd ziarul local romacan "Steagul rosu" i-a publicat un articol. A urmat, apoi, cursurile la liceul "Roman-Voda", secia filologie, i, apoi, Facultatea de Filologie. "M-am inscris la filologie cu gndul de a scrie, dar vitregiile celor ase ani de naveta m-au descurajat. Neansa mea a fost c mi-a placut meseria de profesor i c am iubit copiii, n mijlocul crora m-am simit foarte bine", a spus Violeta Lctuu. Activitatea sa publicistica a nceput n 1970, cnd a publicat cteva eseuri despre opera lui Lucian Blaga, Nichita Stnescu i Ion Barbu n Analele tiinifice ale Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din Iai. Dup 1989 a publicat proze scurte, n revista "Antiteze", printre care "Nu vei mai mnca hamburgheri!", o parabol plin de ironie i sarcasm la adresa societii actuale. Primul roman, "Simurgul", a aparut in 1999, la editura Junimea din Iai, fiind urmat de volumul de poezii "Iniieri astrale", editura "Crigarux", n 2003. In 2004 a aprut romanul "Imprevizibil este sgeata destinului", iar n 2008 romanul "S crezi n imposibil". A intrat in vizorul criticii literare, criticul Cristian Livescu afirmnd, la lansarea ultimului roman, c este "cel mai bun roman din ultimii 50 de ani din zona". Studii i critici literare asupra operei Violetei Lctuu au aparut n "Convorbiri literare", "Ateneu", "Apostolul", semnate de Constantin Dram, Mihai Zamfir, Marius Chelaru sau Smaranda Oteanu, n volumul "Imptimii de lectura" de Constantin Toma, dar i n reviste de specialitate din Germania. Nscut la data de 02.02.1944, n Asu, jud. Bacu Domiciliu: str. Albinelor, nr. 1, Roman, jud. Neamt, cod 611070 Debut publicistic: Mitul orfic n poezia lui Lucian Blaga, eseu, revista Cronica, 20 septembrie 1985 Debut editorial: Simurgul, roman, Ed. Junimea, Iasi, 1999
Volume publicate - Simurgul, roman, Ed. Junimea, Iasi, 1999 - Initiere astral, volum de grafi-poeme, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2003 - Imprevizibilul este sgeata destinului, roman, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2004 - S crezi n imposibil, roman, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 2008 Colaborri: - proz scurt si eseuri publicate n revistele: Cronica, Antiteze, Ateneu, analele Universittii Al. I. Cuza- Iasi s.a.; Premii si distinctii: 1. distinctii acordate de Primria Municipiului Roman, n anii 2002,2004,2008 2. diplom de excelent la Gala Culturii Romascane, martie 2009