Paleoliticul

gr. palaios = vechi ; lithos = piatra (epoca veche a pietrei)

prima si cea mai lunga perioada a preistoriei si istoriei universale
perioada in care are loc procesul de antropogeneza si sociogeneza
epoca primelor societati, de culegatori si vanatori, organizati in bande sau cete

Protopaleoliticul

aprox. 4,5 milioane ani - 7/ 800.000 BP

sf. Tertiarului si inceputul Cuaternului
glaciatiunile Biber si Gunz
epoca Australopitecului , Homo habilis , primii reprezentati ai Homo erectus (Homo
ergaster)
epoca leaganului african
australopitecinele nu se cunoaste statutul cultural al acestora ; nu au fost descoperite
uneltele de piatra ce au putut fi asociate acestora

Cultura osteodontokeratica
osteon = os
odono, odontos = dinte
keras, keratos = corn
Raymond Dart paleontolog/ arheolog sud african
cultura foarte timpurie care precede utilizarea pietrei folosirea materiilor animale dure
pentru unelte si arme ( oase, dinti , parti ale maxilarului , coarne) sparte cu ajutorul unor
pietre
Henri Breil observa urme de uzura pe fragmente de oase nefasonate
Primele unelte de piatra cioplita
se inscriu in serii tipologice si pe baza carora a putut fi definita o cultura arheologica
creatia lui Homo habilis : galete de rau amenajate prin desprinderea unor aschii, pe o singura
fata sau ambele fete cioplitori unifaciali sau bifaciali ( chopper , chopping tool)
primele descoperiri stratul I al sitului Olduvai (Tanzania) cultura Oldovayan cultura de
prund pebble culture (cc. 1,8 mil BC)
HOMO HABILIS
traia in grupuri mici , in salasuri sezoniere adesea pe malul apelor unde amenajau
adaposturi circulare simple din piei sau crengi ; fixate pe sol cu pietre
subzistenta : cules , probabil si vanatoare + consum mortaciuni (ramasitele prazii animalelor
rapitoare)

organizare sociala documentare arheologica saracacioasa (ipoteze)

Glynn Isaac arheolog britanic diviune a muncii dupa varsta si sex + sistem al partajului
(impartirea hranei)

studierea organizarii ariilor cerebrale primii Homo Sapiens au posedat o forma

rudimentara de limbaj comunicare verbala, transmitere de informatii

In Europa Meridionala Franta , Spania- situri datate in protopaleolitic interval 1.800.000

9/800.000 BC ipoteza sprijinta de dovezi arheologice (unelte de cuart cioplic Cullar Baza I,
Chilhac , Vallonet ) - fara dovezi paleontolologice si paleoantropologice

Paleoliticul inferior

cc 8/700.000 120.000 BP

Pleistocenul mijlociu , interglaciatiunea Gunz Mindel , glaciatiunea Riss

raspandit in afara leaganului african - toate regiunile Lumii Vechi Eurasia ( de la

Atlantic pana la Pacific)

migrarea mai spre nord a lui Homo erectus adaptarea omului la un mediu natural mai putin
primitor climat mai sever adaptare realizata mai intai prin cultura ( folosirea focului ,
imbracaminte adecvata , diversificarea utilajului litic , cresterea importantei vanatorii)

Unelte

supravietuirea uneltelor caracteristice culturii de prund

doua serii de culturi/ tipuri de unelte noi :

1.

de miez complexul abevillo acheulean

2. de aschii culurile clactoniere si levalloisiene

atestate si arme de aruncat la distanta sulite de lemn cu varful intarit in foc Lehringen
(Germania ) si Clancton ou Sea

Descoperirea focului

luat din natura

caldura si lumina ocuparea pesterilor si amenajarea primelor locuinte

schimbarea radicala a regimului alimentar

noi tehnologii de prelucrare a uneltelor

grija permanenta pentru intretinerea focului intarirea coeziunii comunitatilor

Paleoliticul Mijlociu

cc. 120.000 30.000 BP

interglaciatiunea Riss Wurm si stadiul Wurm I

debuteaza intr-o perioada cu clima calda se incheie intr-o perioada glaciara

omul de Neanderthal

Unelte

cultura caracteristica paleoliticului mijlociu mousterianul

unelte lucrate , in cea mai mare parte , pe aschii

specifice epocii : varfurile de mana triunghiulare si razuitoarele in forma literei D

apar primele lame grosolane

Inventarea productiei focului probabil prin percutie

Hrana rol principal vanatoare

Amenajarea spatiului locuit - generalizarea folosirii pesterilor ca loc de salasluire ,

construirea unor colibe din oasele si pieile animalelor vanate

Moldova Nistrul Superior Ucraina coliba (cc 10x6 m) 15 vetre de foc = existenta
unor unitati familiale mai mici in cadrul unor colectivitati mai cuprinzatoare

apar anumirea elemente ce caracterizeaza societatea gentilica

constiinta legaturii de rudenie trupul celor decedati nu mai este abandonat apar primele
inmormantari intentionate in incinta spatiului locuit

mortii asezati in pozitie chircita presarati cu ocru rosu + depunerea diferitelor obiecte
(unelte,podoabe)

Paleoliticul superior

30.00 10.000 BP

Sf. Pleistocenului interstadiul Wurm I- II si stadiul Wurm IV

incheierea procesului de antropogeneza

singurul reprezentant al genului Homo Homo sapiens sapiens populeaza tot globul ,
inclusiv Australia , Oceania si continentul american

Unelte

predomina tehnica lamerala lame, razuitoare , impungatoare , daltite , varfuri de sulite , de

sageti , etc. - unelte usoare economie materie prima

inventarea unelteor si armelor compune

pe langa piatra prelucrarea osului + corn + fildes tehnice slefuirii

principalele culturi : Chatelperon , Aurignac , Solutre , magdalenian ( pestera La Madeleine)

Hrana

sursa principala vanatoare metode noi haituirea animalelor spre prapastii sau locuri
mlastinoase

Europa occidentala preferinta pt ren

Europa rasariteana preferinta pentru mamut plus calul, boul salbatic , bizonul ,
caprioara,etc

Adaposturi

pesterile si adaposturile sub stanca (abri)

zona de loess a Europei si Siberie locuintele artificiale : colibe construite din oasele si
pielea animalelor , fixate cu pietre Kostenki I , Don ( Rusia)

Timonovka , Desna Ucrania locuinte adancite in pamant locuite mai ales in anotimpul
rece

Organizarea sociala

apar cele mai vechi forme ale societatii gentilice

apartenenta la ginta determinata de inrudirea de sange descendenta materina

ginta colectiv inchis relatiile intre ginti exogamie cautarea partenerului de casatorie
in alta ginta

totetismul credinta ca ginta descinde din ceea ce simbolizeaza totemul (animal,planta)

pe baza descoperirilor funerare diferentieri sociale , in functie de statut si prestigiu

Sungir Rusia morminte amenajate cu grija deosebita peste 10.000 margele , sute de
canici de vulpe polara, zeci de bratari din fildes , statuete , sulite de parada statut social
deosebit pozitii privilegiate

Arta paleolitica
1. Paleoliticul inferior serii de incizii , trasate cu regularitate , observate pe materii dure
animale
2. Paleolicul mijlociu numeroase dovezi pentu un comportament simbolic inmormantarile
intentionate , adunarea obiectelor non-utilitare , incizii pe oase , urme de ocru
3. Paleoliticul superior arta mobilera si parietala
Arta mobiliera

arta obiectelor de mici dimensiuni ce pot fi transportate statuete antropomorfe , figurinile

zoomorfe lucrate in piarea sau fildes , pietre sau oase plate gravate cu siluete de animale

statuetele feminine Venus Willendorf (Austria) , Kostenki ( Rusia) , Dolni Vestonice

(Cehia)

plastica de mari dimensiuni rara statuia unui urs din pestera de la Montespon , perechea
de bizoni pestera Tuc d ' Audoubert modelate din lut

Arta parietala

gravurile si picturile de pe peretii pesterilor

tema principala o constituie animalele

reprezentarile umane rare

numeroase motive geometrice , semne , simobluri

gravurile realizate cu un varf ascutit de piatra

picturile pot reda doar conturul sau umplute cu o singura culoare (Lascaux)

Altamira , Les Combarelles