Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a VII-a
Subiect I 50 Puncte
1. Încercuiți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos: 5 X3p=15 puncte
1. Alianța celor trei împărați a fost creată cu scopul de a izola diplomatic pe:
a. Italia b. Franța c. Rusia
2. Constituirea Triplei Alianțe (Puterilor Centrale) a fost realizată în anul:
a. 1879 b. 1907 c. 1882
3. România va adera la Puterile Centrale în anul:
a. 1883 b. 1904 c. 1891
4. Când România a semnat tratatul secret cu Puterile Centrale, pe tronul țări se găsea:
a. Mihai I b. Carol I c. Ferdinad
5. Primul Război Mondial s-a declanșat la data de:
a. 28 iunie 1914 b. 1 august 1914 c. 28 iulie 1914
2. Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciați că un enunț este adevărat, încercuiți litera
A, iar dacă este fals, încercuiți litera F. 5 X3 p=15 Puncte
1.Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungar a fost asasinat la 28 iunie 1914. F A
2. O cauză a Primului Război Mondial este amplificarea cursei înarmărilor. F A
3. În 1914 pe frontul sudic se confrunta Franța cu Austro-Ungaria. F A
4. România a intrat în conflictul mondial cu scopul eliberării teritoriilor din Austro-Ungaria
locuite de români. F A
5. În urma bătaliei de la Turtucaia din armata română obține victoria. F A
3. Graficul de mai jos se referă la bilanțul celor 52 de luni de război, din perspectiva participării
umane. Pe baza acestuia, răspundeți la cerințe; 20 Puncte
Victime ale Primului Război Mondial
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
România Austo-Ungaria Italia Germania Marea Britanie Rusia Franța Imperiul Otoman
Subiectul II 40 Puncte
Citiți cu atenție textele de mai jos:
A. “Poporului german trebuie să i se asigure teritoriul existenței sale pe pământ... Oamenii
de același sânge trebuie să aparțină unuia și aceluiași imperiu (Reich). Poporul german nu are
dreptul să se angajeze într-o politică până în clipa când nu și-a adunat copii între granițele
aceluiași stat. Atunci când teritoriul Reich-ului îi va cuprinde pe toți germanii și nu-și va mai
putea permite să ofere acestora condiții decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul
moral, rezultat din drepturile poporului, de a dobândi teritorii străine. Plugul se va transforma în
sabie și lacrimile războiului vor deveni pâinea zilnică a generațiilor următoare... În viitor, poporul
nostru nu va obține teritorii, și prin urmare, mijloacele de trai ca pe o favoare datorată altor
popoare, ci va trebui să le câștige prin puterea sabiei sale victorioase...
Dreptul la teritoriu devine datorie în cazul în care o mare națiune pare destinată să decadă
dacă nu-și extinde posesiunile.” ( Adolf Hitler, Mein Kampf)
B. “Începînd din 1927, rămânând singurul stăpîn al puterii, Stalin abandonează "Noua
Politică Economică". La sate începe colectivizarea agriculturii, însoţită de eliminarea nemiloasă a
opozanţilor, fie că este vorba despre reprezentanţii ţărănimii înstărite (Kulak), care au profitat
efectiv de întoarcerea parţială la economia de piaţă, fie de marea masă de mici agricultori care
resping colectivizarea forţată (....) În acelaşi timp, noul stăpîn al URSS impune naționalizarea
tuturor mijloacelor de producţie şi a schimburilor comerciale şi introduce în sistemul economic o
planificare rigidă, orientată în mod prioritar către dezvoltarea industriei grele. Scopul este clar.
Este vorba de instaurarea unei "societăţi fără clase sociale" şi de transformarea Uniunii Sovietice
într-o mare putere industrială şi militară, capabilă în zece ani să ajungă din urmă Occidentul şi să
relanseze procesul revoluţionar. ” (P. Milza, S. Bernstein, Istoria Europei)
C. “Regimul democrației liberale este fondat pe doi termeni ce pot părea antagoniști,
acela de democrație care presupune participarea cetățenilor la viața publică și acela de liberalism
care subînțelege garanția tuturor formelor de libertate (...) Cea mai bună expresie a acestei
democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să își desemneze
reprezentanții. Dar acest tip de democrație se vrea și liberală, pentru că ea are drept scop
menținerea și apărarea libertăților individuale (...). Libertățile politice, libertatea presei, a
întrunirilor, libertatea de conștiință, dreptul de a-și exprima în libertate opiniile, siguranța de a nu
fi arestat fără motiv. (...) Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor
legi naturale și că statul nu trebuie să le perturbe prin intervenții care ar risca să le denatureze
funcționarea. Liberalismul economic (...) se proclamă apărătorul celor două postulate de bază ale
libertății economice: inițiativa individuală și proprietatea privată. Libertatea socială, strâns legată
de libertatea economică, presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și
salariați”. (P. Milza, S. Bernstein, Istoria secolului XX)