BURGHEZIA

1. Semnificația termenului:
a. Burghezia= grup cu anumite privilegii juridice, oarecum distins de alți locuitori ai
orașului și ai satului, dat fiind faptul că au un stil diferit de viață față de aceștia
b. Burghezia= din secolul XIX, desemnează persoanele ce aparțin grupui social al
economiei de afaceri, capitaliști, șefi de întreprinderi (oameni educați)
c. Burghezia= al treilea sens – civil, cetățean, societate civilă (limba germană nu face
distincție între burghez și cetățean al orașului)
 Middle class – în faza inițială : ,,clasa rangurilor intermediare”. Mai târziu,
utilizat într-un sens mai larg desemna mai mult decât burghezia – aristocrația
nouă care s-a îndreptat spre afaceri
2. Etape (legate de dezvoltarea capitalismului):
a. Faza mercantilistă – formarea burgheziei (burghezii aveau nevoie de sprijin, iar
statul are nevoie de produse aduse de comercianți) – sec. XVI-XIX
b. Faza industrială – diferă față de prima (burghezia își consolidează puterea, nu se mai
mulțumește doar cu cumpăratul și vânzarea produselor, ci începe să producă. Treptat,
respinge intervenția statului în economie, ceea ce duce la a 3-a etapă.
c. Faza ,,imperialistă” – vârful liberalismului bancar, unde burghezia impune statului o
anumită politică, își extinde sfera de influență.
3. Nașterea societății burgheze:
 În timpul Revoluției franceze – o burghezie în adevăratul sens al cuvântului
 Cu nașterea capitalismului, influența burgheziei crește, astfel aceasta se
extinde, depășind hotarele satului și revoluționând structurile și viața din jurul
ei
 Din secolul XIX- schimbare socială – sunt păstrate țărănimea și nobilimea, dar
apar burghezia și muncitorii. Fenomenul apare în întreaga Europa, dar
diferențele E-V sunt marcate prin 2 factori: industrializarea și urbanizarea.
4. Modelul european al burgheziei:
  Epoca modernă timpurie: burghezia – categorie socială de mijloc, erau incluși
comercianți, bnacheri, juriști, medici. Un critoriu ce definește clasa de mijloc
este cel legat de venituri (ex: Anglia – 150-1000 lire)
 Treptat are loc o ierarhizare a clasei de mijloc – cei din vârful piramidei
oarecum imitau stilul de viață aristocratic, iar categorii precum meșteșugarii,
făceau parte din categoriile inferioare în cadrul ierarhiei burgheze. În secolul
XIX are loc o distincție clară: marea burghezie = industriași, profesori
universitari, înalți funcționari și categoriile inferioare = micii comercianți,
funcționarii obișnuiți, etc
5. Particularități ale burgheziei din diferite țări europene:
1. Middle class englez-ul – între 1790-1930 – oamenii cu o poziție socială de mijloc,
iar în prima jum. a sec. XIX a fost transformată, astfel se îndreaptă spre lumea
afacerilor, a profesiilor și a funcțiilor publice. 3 categorii: upper middle class, middle
middle class, lower middle class.
 Middle class a avut o evoluție în sec. XIX d.m.p.d.v:
1. Prima faza – burghezie bogată, în mare parte din proprietatea funciară.
Împreună cu vechea aristocrație dominau viața politică
2. Pe lângă prima categorie, se formează o burghezie înstărită, pe baza
domeniului bancar, comercial și industrial
3. Procesul de naștere al middle class – 160-175.000 de persoane (inclusiv
liberii profesionali)
4. Constituierea lower middle class, moment ce se află în concordanță cu
emanciparea femeilor, astfel acestea avea acces spre clasa mijlocie +
funcționarii manufacturilor și caselor de comerț
5. Ultima evoluție a middle class, la sfârșitul secolului XIX – are loc
conturarea identității proprie și a unui deschideri majore.
2. Burghezia franceză – se caracterizează prin posesia de bunuri, a mijloacelor de
producție.
 Burghezia mică se distinge de cea marea prin munca manuală, precum și prin
mărimea investițiilor și nivelul proprietății
 Societatea franceză a sec XIX estea cea mai evoluată d.p.d.v burghez.
3. Burghezia germană:
 În prima fază: foarte slabă d.p.d.v economic. Burghezia intelectuală era mult
mai dezvoltată, direcție ce se deosebea de cea engleză și franceză.
 Treptat, are loc industrializarea și conturarea unei puternice burghezii
industriale. Datorită faptului că deseori burghezia încerca să imite stilul de
viață aristocrat, făcea ca prima menționată să își piardă identitatea
 De menționat este faptul că în comparație cu burghezia engleză sau franceză,
cea germană era mult mai divizată.
 Are loc o încercare de a imita burghezia franceză, dar condițiile îi sunt
nefavorabile, dat fiind faptul că însăși clasa de mijloc din spațiul german nu se
caracteriza printr-un spirit de voință ridicat.
4. Burghezia italiană – ceto media:
 În cadrul societății italiene, destul de săracă, burghezia, până târziu era
definită drept ,,categorie socială situată între proletariat și nobilime”. În ceea
ce privește caracterul economic al marii burghezii din spațiul italian, acesta
este greu de scos în evidență.
 Paralel cu caracterul economic, iese în evidență formația culturală a
burgheziei – burghezia umanistă italiană ce monopoliza aspectele referitoare
la organizarea societății. În cadrul acestui tip de burghezie se remarcă:
profesori, funcționari, notari, ingineri, etc.
5. Burghezia spaniolă:
 Diferențe, în funcție de provinciile regatului.
 Ex: Catolonia - caracter predominant rural la începutul sec. XIX. În a doua
jumătate a sec. XIX, devine mai interesată de afaceri, dobândit ,,mentalitatea
burgheză”. În Cadiz, bughezia obține un caracter mai complex, burghezie
comercială, ce pretinde și dobândește titluri nobiliare. După 1855, se
constituie o nouă burghezie, cea a fianciarilor, ce în mod ironic, în locul unei
evoluții se caracterizează printr-o dependență tot mai mare față de stat.
6. Burghezia din Centrul și Estul Europei:
 Deține o poziție minoritară, fiind lipsită de influențe politice , astfel
dezvoltarea sa economică a fost limitată sau chiar inexistentă.
  Nu a cunoscut statutul de ,,stare a treia”. A sprijinit puterea și s-a folosit de
oportunitărțile apărute pentru a câștiga ranguri și proprietăți.
7. Burghezia din Imperiul Habsburgic:
 Din sec XIX, sectorul comercial, bancar, industrial erau controlate de străini
(evrei, englezi), astfel elementele burgheze au reprezentat o minoritate
 O altă sursă de formare a burgheziei economice a fost modiul tradițional,
artizanal, comercial.
 Caracterul burgheziei intelectuale este asemănător cu cel al burgheziei
economice. Recesământul din 1869 totusi îi înregistrează pe burghezii
intelectuali ca fiind categoria cu cel mai ridicat grad de instruire.
8. Burghezia maghiară:
 Distinctă datorită statului privilegiat al Ungariei în cadrul Imperiului – 1867
Imperiul Austro-Ungar.
9. Burghezia rusă:
 Situație diferită – burghezia era categorie fiscală și juridică, nu economică.
Apartenența la categoria burgheză nu se definesște prin naștere, ci prin decizia
Puterii.
 Reformele Ecaterinei a II-a au împărțit populația urbană pe categorii: I= cei
ce exercitau profesiuni intelectuale, II= negustori, proprietarii interprinderilor,
zadvociki, III- meșteri, șerbii eliberați, mescane.
 În absența unei burghezii închegate. Sarcinile acesteia trec treptat în seama
altor grupări
10. Burghezia română:
 În jurul anului 1840, se obs în cadrul societății românești o categorie socială
de mijloc, alc din meșteșugari, negustori, liber-profesioniști.
 Ca ideal – statutul de boier, ce oferea un anumit prestigiu, la nivel economic și
social. Boierimea era divizată în 2 tabere: a boierilor mari și a boierilor mici
( de unde se naște burghezia română a secolului al XIX-leaa)
 Referitor la burghezia propriu-zisă se caracterisează printr-o diversitate
structurală: negustorii, meșteșugarii, arendașii, sunt reprezentanții de seamă a
 burgheziei în curs de formare. Lângă aceștia ca un al II-lea segment al
burgheziei se remarcă intelectualii.
 Burghezia a fost încurajată în Principate după Unirea din 1859, odată cu
expansiunea sistemului administrativ și reformele adoptate de Cuza. A ajuns
la apogeu după înființarea BNR în 1880.

Pe parcursul sec. XIX, in special, in a doua jum are loc un declin al nobilimii funciare, timp în
care burghezia se afla în ascensiune. Rev franceză a plasat într-o mare parte a Europei,
burghezia, la aproximativ acelasi plan cu novilimea. Industrializarea din 1850-1870 a dat un
impuls burgheziei, plasand-o spre vârful societății.