Anexa 1

Memoriu cu privire la necesitatea creării Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) (1924)
(Moscova 4 februarie 1924)
Crearea acestei republici va genera o serie întregă de consecinţe de ordin intern (din
punctul de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional (…).
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico-propagandistic pe
care îl joacă Republica Bielorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea ar
focaliza atenţia şi simpatia populaţiei basarabene şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile
alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine
imperioasă necesitatea de a se crea anume o republică socialistă, şi nu o regiune autonomă
în componenţa URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele părţi ale Nistrului ar servi drept
breşă strategică a URSS faţă de Balcani (prin Dobrogea) şi faţă de Europa centrală (prin
Bucovina şi Galiţia), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare şi
politice. (…) (Gr. Kotovski, Al Boldurescu, P. Tcacenko și alții)
 Evidențiați 3 obiective urmărite de URSS de ordin intern și extern la începutul anului
1924.
 Evidențiați scopul memoriului
 Definiți noțiunea - memoriu?
 Anexa 2.
SURSA A.
„[...] Noi considerăm că această graniţă [a RASSM —n.n.] nu trece pe Nistru, ci pe Prut. Deşi capitaliştii
ţin,vremelnic, în mâinile lor Basarabia- aceasta este o stare de fapt, dar nu stare de drept. [...] Pe harta ţării
noastre,Basarabia este conturată cu linie roşie, intru cât ea trebuie să devină parte inseparabilă a RASSM." (Ziarul
„Pravda", 28 octombrie 1924)
SURSA B.
„ocupându-ne de constructia natională aici, pe teritoriul actual al Republicii Moldoveneşti, în nici un caz nu
trebuie uitate perspectivele pe care le avem în Basarabia, deoarece frontiera noastră este Prutul, nu Nistrul. De
aceea toată activitatea noastră în această sferă trebuie să fie construită astfel ca să nu ne izolăm în teritoriul pe care
îl avem acum, ci să ținem minte tot timpul că lucrul privind constructia culturală in viitor se va desfăşura de
asemenea şi în rândul moldovenilor (şi a altor nationalităti) ce populează Basarabia..." (extras din cuvântarea lui
V. L Holostenko,secretar al Comitetului Regional din Moldova al P.C. (b) U la Conferirța a IV-a regională a
Organizației moldoveneşti a PC(b) din Ucraina (10-16 noiembrie 1927), publicat in Argentina Gribincea, Mihai
Gribincea, lon Şişcanu. Politica de moldovenizare in R.A.S.S. Moldovenească: culeg. de doc. şi materiale. —
Ch. :Civitas, 2004, p.5

1.Identificați din surse și de pe hartă obiectivele strategice urmărite de către URSS. prin crearea RASSM.
 Anexa 3 Grupul IV - represiunile, deportările citiți sursele și răspundeți la întrebări.
1.Numiți cauzele deportărilor
2. Stabiliți raportul de interdependență dintre colectivizarea forțată, represiile și deportările din RASSM
Sursa. A. „Pe malul stâng al Nistrului, de la Kameneţc – Podolsc şi până la Marea Neagră locuieşte o populaţie de 70.000 de români – moldoveni blânzi şi umiliţi.
Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani aceşti români să fie înglobaţi în Uniunea Sovietică. Sovietele urmăresc metodic distrugerea religiei, obiceiurilor şi
a familiei moldovenilor. Li se confiscă produsul muncii lor, li se sechestrează averea, oricât de mică ar fi ea, şi îi silesc cu forţa să se înscrie în gospodăriile
colective – „colhozuri”, unde ei sunt sortiţi unei existenţe de sclavi. De la o vreme guvernul comunist al republicii a dispus ca moldovenii să fie deportaţi în
Siberia şi în regiunea Arhanghelsck din nordul Rusiei, unde nu –i aşteaptă decât moartea. Aceasta nu e decât aducerea la îndeplinire a planului infernal
sovietic de a extermina completamente această populaţie neadaptabilă comunismului” (Memoriul românilor transnistreni înaintat Ligii Naţiunilor, martie 1932)

Sursa B. Pe 3 iulie 1937- 17 noiembrie 1938-Marea teroare din URSS

lovește grav în românii transnistreni, care erau zona de frontieră la hotar cu România, acuzați că nutresc sentimente antisovietice.
Lichidarea elementelor antisovietice de 2 categorii:
1.Foști chaburi- cei mai periculiși- de omorât
2.Criminali- pot fi educați- de închis în pușcării de la 8-10 ani.
Ordinul din 30 iulie 1937
 Cota de 800 oameni din prima categorie de omorât
 1400 – din a doua categorie de deportat
26 noiembrie 1937 din cota de 800- omorâți-560 oameni
4 decembrie 1937 din I categorie din cota de 800- 746 omorâți.
A II-a categorie din cota de 1400- 939 detenție
3 ianuarie 1938- planul îndeplinit de la sat 2043 executați și încgiși și 257 de la oraș.
31 ianuarie 1938 alte cote 1800:
- 800- executați
- 1000- închiși
În două săptămâni în informația de la 1 martie 1938- 666 persoane omorăte.
Altă hotărâre: urmașii celor omorâți sau închiși pentru a nu se răzbuna – condamnați la deportare.
 Anexa 4 Grupul V- citiți sursele și răspundeți la întrebări.
1.Evidențiați schimbările produse din punct de vedere lingvistic în RASSM. Ce etape se disting?
2. Exprimați-vă opinia reieșind din sursa A despre noua limbă literară a lui Leonid Madan

Sursa A. „Pentru anii 1924-1932 la început au avut câștig de cauză adepții curentului moldovenist, în școli și presă
folosindu-se alfabetul chirilic. Lingvistul Leonid Madan a alcătuit o nouă limbă literară, pe baza graiurilor
moldovenești din Transnistria și Basarabia, împrumuturilor din rusă și unor neologisme născocite de el însuși.
Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):
„De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roșu» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai
întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirera
sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî” (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățămînt în RASS
Moldovenească, în broșura „Despre orfografia moldovenească” din 1929).
Sursa B. „La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendință de trecere a scrisului diferitelor
popoare la alfabetul latin. Cu acest prilej, în 1932 a trecut la alfabetul latin și „limba moldovenească”, renunțîndu-se la
gramatica lui Leonid Madan (ale cărui cărți au fost scoase din biblioteci și distruse) și folosindu-se limba română
literară s-a argumentat „ca să nu se înstrăineze românii transnistreni de cei din Basarabia unde se folosea alfabetul
latin”, se folosește din nou elemental propagandistic”.
Sursa C „În 1937, intelectualii români și activiștii comuniști de etnie română din RASSM au fost acuzați de către
autoritățile sovietice că ar spiona și ar organiza sabotaje și aproape toți au fost îndepărtați din funcțiile publice, deportați
sau executați. Conform unei noi tendințe generale din Uniunea Sovietică, „limba moldovenească” a trecut înapoi la
alfabetul chirilic, revenindu-se la teoria unei limbi și etnicități moldovenești diferite de cea română, fără însă să se
revină în totalitate la limba literară creată de Leonid Madan. Pentru românii din RASS Moldovenească, efectul pozitiv
al creării acesteia a fost posibilitatea de a beneficia de învățământ în limba maternă. S-a dezvoltat și o literatură
sovietică moldovenească, care, datorită cenzurii ideologice, schimbărilor frecvente în ceea ce se considera limbă literară
și exterminării unora dintre creatori, nu a putut dezvolta opere de valoare”
 Grupul I- Industrializarea

Man N. Enciu, p. 84

- scopul-

-Metode folosite-

- rezultate

- consecințe
 Grupul II- colectivizarea (Anexă)

Man N. Enciu, p. 84-85

-Definiți noțiunea colectivizre

- Forma colectivizării

-Scopul

-Raportul dintre colectivizare și deschiaburire

- Consecințele: sociale

Economice
 Grupul III- foametea

Man N. Enciu, p. 84-85

- Identificați cauza foametei

Caracterul

Scopul

Politica dampingului

Raportul dintre colectivizare și foamete în stânga Nistrului.