AMINOACIZII ESENTIALI

Proteinele sunt niste molecule de dimensiuni mari, alcatuite din aminoacizi. Atat cele animale, cat si cele vegetale, contin aproximativ 22 de tipuri de aminoacizi. Iar organismul uman poate sa converteasca o parte dintre aminoacizii pe care ii obtine prin intermediul alimentatiei in aminoacizii de care are nevoie, cu ajutorul ficatului. Din pacate, aceasta abilitate este destul de limitata, existand aminoacizi pe care nu ii putem produce singuri. Acesti aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate produce singur se numesc aminoacizi esentiali si nu ii putem obtine decat consumand anumite alimente. Rolul lor este de a constitui acele proteine de care avem nevoie. Din totalul de 22 de aminoacizi existenti in natura, 8 sunt esentiali pentru organismul uman: o LIZINA, o LEUCINA, o IZOLEUCINA, o FENILALANINA, o VALINA, o METIONINA, o TREONINA o TRIPTOFANUL Proteinele animale, continute in oua, carne, peste, lapte, branza si iaurt, dispun de toti aminoacizii esentiali de care corpul uman are nevoie pentru a se regenera. Datorita calitatii lor superioare, proteinele de origine animala sunt denumite "proteine complete" sau "proteine de calitate superioara". De cealalta parte insa, proteinele vegetale, continute in cereale, legume, fructe, nu au in componenta lor toti aminoacizii esentiali. In consecinta, aceste proteine sunt "incomplete" sau "de calitate inferioara". Lipsa oricrui aminoacid de acest tip, perturb sinteza proteinelor care i conin n molecul. Proteinele care conin toi aminoacizii eseniali sunt superioare din punct de vedere nutritiv. Exist trei categorii de proteine: o proteine cu valoare biologic superioar, care conin toi aminoacizii eseniali n proporii adecvate organismului uman. Ele au o mare eficien n promovarea creterii, repararea uzurilor, din aceast grup fcnd parte proteinele din ou, lapte i derivate; o proteine cu valoare biologic medie care conin toi aminoacizii eseniali, dar unii dintre acetia sunt n proporii mai reduse (aminoacizi limitativi). Capacitatea lor proteino-genetic este mai mic i de aceea sunt necesari n cantiti mai mari. Ele se gsesc mai ales n cereale i leguminoase uscate (soia, fasole alb, mazre). Principalul aminoacid limitativ al proteinelor din cereale este LIZINA, iar pentru leguminoase este METIONINA; o proteine cu valoare biologic inferioar: n compoziia acestora lipsesc unul sau mai muli aminoacizi eseniali, iar muli dintre ceilali sunt n cantiti dezechilibrate. Administrate ca surs unic de proteine, ele nu pot ntreine singure creterea i nici menine echilibrul azotat. Astfel de proteine sunt: ZEINA, principala protein a porumbului (lipsit de lizin i foarte srac n triptofan) i COLAGENUL (lipsit de triptofan i foarte srac n metionin, izoleucin, lizin i treonin). Rolul principal al proteinelor este cel plastic, acestea fiind componente principale ale protoplasmei celulare, participnd la formarea, rennoirea i repararea lor.

Proteinele reprezint 16-19% din greutatea unui adult i 75-78% din substana uscat i delipidat (din care s-au ndeprtat lipidele) a corpului. Proteinele intr n structura enzimelor i a unor substane active (glutation, hemoglobin, transferin) ce ajut proceselor metabolice. Din proteine sau din aminoacizi, unele glande secret hormoni. Presiunea coloid-osmotic, echilibrul acido-bazic sunt n mare msur dependente de prezena acestor macroelemente Proteinele mresc rezistena fa de noxele chimice cu care omul vine n contact: poluani, aditivi alimentari sau produse farmaceutice (metale toxice, produi cu arsen, hidrocarburi halogenate, hidrocarburi aromatice cum ar fi benzenul i toluenul), pesticide, sulfamide. Proteinele sunt utilizate i ca surse importante de energie, 1g protein furniznd 4,1 calorii. Rolul calorigen al proteinelor este secundar, ele fiind substane scumpe deoarece nu elibereaz toat energia coninut n molecul (acidul uric mai conine energie), iar produii finali de catabolism mai au un grad de nocivitate important i solicit un surplus de efort secretor. Din punct de vedere al calitii lor, proteinele de clasa I trebuie s reprezinte: o 75% din materialul azotat pentru copiii peste un an i adolesceni; o 50% din materialul azotat pentru femei n perioada maternitii; o 30% din materialul azotat pentru aduli n condiii obinuite. Carena de proteine poate duce la tulburri de cretere i nutriie, scderea rezistenei la infecii, apariia anemiei, edemelor, scderea capacitii fizice i psihice. Insuficiena proteinelor n alimentaie determin o reducere a capacitii metabolice, micoreaz activitatea majoritii enzimelor, reduce metabolismul energetic n ficat, inhib procesele de biosintez, frneaz activitatea enzimelor n glandele suprarenale, reduce rezistena organismului la intoxicaii Toate alimentele naturale conin o cantitate variabil de proteine, dar proporia de proteine nu depete niciodat 1/3 din greutatea lor. Corpul omenesc poate produce el nsui 13 dintre aceti aminoacizi. Ceilali se numesc aminoacizi eseniali ntruct trebuie dai organismului odat cu hrana Numai trei dintre ei - lizina, triptofanul i metionina - au o importan esenial, ceilali aflndu-se n cantiti mari n majoritatea alimentelor. In prezent se cunoaste un numar de aproximativ douazeci si doi aminoacizi . Dintre acestia, un numar de opt sunt aminoacizi esentiali . Acestia nu pot fi sintetizati de catre organism si trebuie luati din alimente sau din suplimente cu aminoacizi ( proteine ). Pentru ca organismul uman sa fie in stare sa sintetizeze si utilizeze in mod cat mai eficient proteinele, este nevoie ca toti aminoacizii sa se gaseasca in proportii corespunzatoare. Lipsa ori prezenta in cantitate insuficienta a oricarui aminoacid va reduce in mod proportional eficacitatea celorlalti. Cei opt aminoacizii esentiali sunt : izoleucina , leucina , lisina, metionina , fenilalanina , treonina, triptofanul, valina . Ceilalti aminoacizi cunoscuti sunt : alanina, arginina , acidul aspartic, ornitina , cisteina, cistina , prolina, acidul glutamic, serina , glutamina , glicina . Cateva dintre functiile unor aminoacizi esentiali : Aminoacizii sunt elemente componente ale proteinelor, iar proteinele sunt esentiale pentru viata. Toate organele, glandele , enzimele, hormonii si muschii din organism contin proteine . De fapt, daca exceptam apa din corp rezulta ca proteinele reprezinta cea mai mare cantitate de substanta din corp . Cantitatea necesara de proteine depinde de mai multi factori cum ar fi starea de sanatate, nivelul de solicitare fizica, virsta, greutatea corporala si poate varia intre 0,75 g/Kg corp si 2-3 g/Kg corp . De exemplu, un sportiv de 70 Kg care practica culturismul are nevoie zilnic de 140-210 g proteine . - Leucina , izoleucina si valina . Acesti trei aminoacizi sunt cei mai importanti dintre cei esentiali si sint cunoscuti sub numele de BCAA sau aminoacizii cu catene ramificate. Deseori se vor gasi suplimente formate exclusiv din BCAA, efectul anabolic al celor trei fiind foarte

puternic atunci cind sint cuplati. De retinut ca leucina este prezenta in structura tuturor proteinelor, reprezentind aproximativ o treime dintre toti aminoacizii. BCAA constituie una din cele mai importante surse de energie musculara . S-a constatat ca in organismul alcoolicilor si al persoanelor care sunt dependente fata de diferite droguri, se dezvolta o stare carentiala de acest aminoacid leucina. Asociat, au gasit in concentratii scazute alti trei aminoacizi L-glutamina, acidul gama aminobutiric si citrulina. Surse naturale: toate produsele animaliere, dar in special carnea si zerul ( unul din motivele pentru care proteinele din zer sint foarte bune ). - Treonina se gaseste in cantitate extrem de redusa in regimul vegetarienilor. Este indispensabil procesului normal de crestere si procesului de metabolizare al proteinelor alimentare. Impiedica depunerea grasimilor la nivelul ficatului. Absenta ei deternmina aparitia unui echilibru negativ al ionilor de hidrogen. Este un aminoacid cu rol detoxifiant ajutind foarte mult ficatul , atit de incercat in alimentatia hiperproteica. Surse naturale: lapte (cea mai mare cantitate), dar si cereale , soia si cartofi . - Metionina. se gaseste in carne, oua, peste, lapte si branzeturi.Ajuta ca pielea sa fie minunata. Este un compus cu efect lipotrop, scade cantitatea grasimilor, apara rinichii, scade cantitatea colesterolului sanguin, este chelatul natural al ionilor metalelor grele. Metionina poate inlocui colina, care ajuta la scaderea continutului de grasimi al ficatuluisubstanta cu efect lipotrop. Absenta metioninei poate determina degenerescenta grasa,si fibroza tesutului hepatic - ciroza hepatica. Aminoacid cu rol detoxifiant si precursor al creatinei, reduce colesterolul si creste nivelul antioxidant din corp . Surse naturale: brinza de vaca si gelatina . - Lizina. Ajuta la sinteza colagenului si formeaza impreuna cu vitamina C carnitina . Surse naturale: toate proteinele, dar in special cele din carnea pestilor si din laptii acestora, sunt foarte bogate in lizina . Absenta acestui aminoacid determina greata, ameteli si anemie. Se gaseste in carne, oua, peste, lapte si branzeturi. L-lizina contribuie la procesul de dezvoltare al tesuturilor, precum si la sinteza unor substante de importanta vitala ca : anticorpi, hormoni, enzime. Administrarea ei creste capacitatea de concentrare, creste fertilitatea, impiedica aparitia veziculelor in starile febrile si in herpes zoster, scurtand in acelasi timp durata vindecarii acestei afectiuni. - Fenilalanina. Reprezinta materia prima in sinteza hormonilor tiroidieni, fiind de asemenea o componenta importanta si in sinteza colagenului. Surse naturale: toate proteinele de origine animala si majoritatea celor de origine vegetala . - Triptofanul. Prin transformare se constituie din niacina, care impiedica aparitia pelagrei si este indispensabila activitatii intelectuale normale . Este un aminoacid minunat care ajuta la atenuarea starilor depresive, un bun inductor al somnului si poate fi de real folos in tratamentul alcoolismului. Absenta lui din organism determina insomnii. Se utilizeaza ca si factor relaxant. In trecut, triptofanul a fost utilizat la scara larga ca somnifer, pana cand, a determinat moartea a 11 persoane in Japonia. Cu toate ca reprezenta o substanta stabila care este utilizata ca si componenta a alimentelor pentru sugari si varstnici, a fost scoas din uz ca substanta adjuvanta alimentara. Este un aminoacid de importanta majora, lipsa lui din structura proteinelor putind declansa tulburari grave ale organismului. Surse naturale : toate proteinele de origine animala si vegetala.