Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gadiuta Mircea
Ce sunt proteinele
Proteinele sunt macronutrienti care, alaturi de grasimi si carbohidrati, furnizeaza
organismului necesarul de energie si calorii.
Moleculele proteice variaza de la fibre lungi si insolubile care formeaza unghiile si parul,
pana la globule solubile ce pot trece prin membranele celulare si pot cataliza reactii
metabolice. Sunt specifice fiecarei specii si fiecarui organism.
Din punct de vedere chimic, ele sunt alcatuite din lanturi sau polimeri de aminoacizi, care
sunt compusi organici din carbon, hidrogen, azot, oxigen si sulf. O proteina tipica poate
fi formata din aproximativ 300 de aminoacizi, numarul acestora sau al secventelor pe
care ei le formeaza fiind unice pentru fiecare proteina.
Intr-o molecula de proteina, acesti acizi formeaza legaturi peptidice, (ce sunt legaturi
intre gruparile amino (NH2) si carboxil (COOH) ), ce creeaza lanturi lungi peptidice.
Numarul aproape infinit de combinatii pe care acesti acizi se alinieaza, si forma elicoidala
sau globulara sub care aceste lanturi se formeaza ajuta la explicarea enormei diversitati
de functiuni pe care proteinele le indeplinesc.
Pentru a sintetiza proteinele esentiale vietii, fiecare specie are nevoie de anumite
proportii din cei 22 de aminoacizi. Desi plantele pot produce toate componentele de
care au nevoie plecand de la azot, dioxid de carbon si alte elemente chimice, prin
4
Gadiuta Mircea
fotosinteza, majoritatea celorlalte organisme pot produce doar o parte din ele. Cele care
raman, trebuie sa fie derivate din mancare.
Alimentele animaliere precum carnea, pestele, pasarile, laptele si ouale sunt bogate in
proteine. Plante care reprezinta surse bune de proteine sunt fasolea, mazarea, alunele,
painea si cerealele.
• treonina • arginina
Indiferent ca sunt de origine animala sau vegetala, proteinele complete (pure sau de
inalta calitate) sunt cele care contin toti cei noua aminoacizi esentiali.
Alimentele care au in componenta lor proteine complete sunt, in special, cele de origine
animala, precum carnea (de pui sau de peste), ouale sau produsele lactate, in vreme ce
sursele de hrana vegetala ofera, cel mai adesea, proteine incomplete. Prin combinarea
diverselor alimente, spre exemplu, orezul cu boabele (fasole, mazare, linte) se pot obtine
proteine complete. Exista si proteine vegetale, cum sunt quinoa, soia, fisticul si cerealele
integrale (painea din cereale integrale), care contin proteine complete.
In regnul vegetal nu se gasesc proteine fibroase; functia lor este indeplinita in plante de
celuloza. Proteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar
aceasta dizolvare este insotita de o degradare a macromoleculelor; din solutiile obtinute
nu se mai regenereaza proteina initiala. Proteinele fibroase nu sunt hidrolizate de
enzimele implicate in digestie si deci nu au valoare nutritiva.
4
Gadiuta Mircea
Enzimele sunt proteine care ajuta miile de reactii biochimice care au loc in interiorul si in
exteriorul celulelor organismului. Structura enzimelor le permite sa se combine cu alte
molecule din interiorul celulei numite substraturi, care catalizeaza reactiile care sunt
esentiale pentru metabolism. Enzimele pot functiona si in exteriorul celulei, cum ar fi
enzimele digestive (lactaza si zaharoza care ajuta la digerarea zaharului). Unele enzime
necesita alte molecule, cum ar fi vitaminele sau mineralele, pentru ca o reactie sa aiba
loc. Functiile organismului care depind de enzimele includ:
• Producere de energie
Unele proteine sunt hormoni, care sunt mesageri chimici care ajuta la comunicarea intre
celule, tesuturi si organe corpului. Acestea sunt facute si secretate de tesuturile
endocrine sau de glande si transportate apoi in sangele tesuturilor sau organelor tinta,
unde se leaga de receptorii de proteine pe suprafata celulara.
Keratina este o proteina structurala care se gaseste in piele, par si unghii. Se distinge
printr-un continut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile in apa atat rece cat si calda,
precum si in solutii saline. Din cauza aceasta keratinele prezinta o mare inertie fata de
agentii chimici, precum si fata de enzime.
Colagenul este cea mai abundenta proteina din organism si este componenta principala
a tesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor. Exista
numeroase varietati de colagen. Colagenul are o compozitie deosebita de a keratinei,
fiind bogat in glicol, prolina si hidroxiprolina, nu contine cistina si triptofan. Prin incalzire
prelungita cu apa, colagenul intai se imbiba, apoi se dizolva transformandu-se in gelatina
sau clei.
Elastina constituie un tesut fibros, cu o elasticitate de cateva sute de ori mai flexibila
decat colagenul, comparabila cu a cauciucului, intra in compozitia mai multor tesuturi
din corp si permite acestora sa se intoarca la forma lor initiala dupa intindere sau
contractare, cum ar fi uterul, plamanii, arterele si a unor tendoane. Elastina nu se
transforma in gelatina la fierbere cu apa si este digerata de tripsina. Ca si colagenul,
fibrele de elastina sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucina, glicocol si
prolina.
Proteina joaca un rol vital in reglarea concentratiilor de acizi si baze din sange si din alte
fluide ale corpului. Echilibrul dintre acizi si baze este masurat pe baza scalei pH. Acesta
variaza de la 0 la 14, 0 fiind cel mai acid, 7 neutru si 14 cel mai alcalin. Exemple ale valorii
pH-ului a celor mai cunoscute substante:
• pH 2: acidul stomacal
• pH 4: sucul de rosii
4
Gadiuta Mircea
• pH 5: cafeaua neagra
• pH 7.4: sangele uman
• pH 10: apa cu sapun
9 Asigura Energie
Proteinele asigura corpului o cantitate relativ mica din energia necesara in conditii
normale. Ele nu ard complet dand nastere unor substante toxice (amine toxice: indol,
triptamina, histamina) care cer un efort hepatic suplimentar.
Organismul uman prefera sa utilizeze energia din alte surse si sa nu o utilizeze pe cea
degajata de proteine, de vreme ce aceste proteine sunt niste componente foarte
pretioase cu roluri bine stabilite pentru intregul organism. Carbohidratii si grasimile sunt
mai potrivite pentru a asigura energie si sunt mult mai bine metabolizate comparativ cu
proteinele.
Cu toate acestea, atunci cand organismului nu i s-au mai administrat nutrienti (18-48
ore), acesta rupe muschii scheletici pentru ca aminoacizii sa poata asigura energia
necesara. Organismul foloseste de asemenea aminoacizi din ruperea muschilor scheletici
atunci cand depozitul de carbohidrati al acestuia este scazut (de ex in urma unui
program epuizant de exercitii sau daca nu se consuma suficiente calorii).
Concluzii
Proteinele au multiple roluri in organism. Ajuta la constructia si repararea tesuturilor
organismului, sunt responsabile pentru contractia muschilor si permit reactiilor
metabolice sa aiba loc. Enzimele digestive sunt proteine, asa cum este insulina si multi
alti hormoni, anticorpii sistemului imunitar si hemoglobina, care transporta substante
vitale prin corp. Cromozomii, care transmit caracteristicile ereditare, sub forma de gene,
sunt de asemeni compusi din acizi nucleici si proteine.
Proteinele mentin de asemenea un nivel optim al pH-ului, balanta fluidelor si pot actiona
ca sursa de energie, daca este absolut necesar.
Toate aceste functii ne arata ca proteina este unul dintre cei mai importanti nutrienti
pentru sanatate.