Proteina vegetala vs proteina animala!!

Maninc pentru a trai, sau traiesc pentru a minca?

..carnea este furnizorul principal de proteine si fara ea suntem pierduti,
suntem pierduti fara proteina!. Da, asa am fost crescuti, asa avem educatia
formata, intr-un procent aproape de 90%. Am fost crescuti si avem tipare greu de
schimbat.Fiecare celul din trupul nostru are nevoie de proteine. Acestea sunt
necesare pentru dezvoltarea si refacerea tuturor componentelor organismului, de la
muschi si oase pn la pr si unghii. n plus, proteinele ajut la formarea enzimelor
care fac posibil digestia alimentelor, la producerea anticorpilor care lupt
mpotriva infectiilor si a hormonilor care fac organismul s functioneze eficient.
Persoanele care fac sport zilnic au nevoie de un plus de energie. Ei bine, aici
apare o problema, intrucat ele au nevoie de o baza larga de protein tentatiile fiin
alimentele de origine animal, (proteina din carne fiind considerate de unii
specialisti in nutritie, net superioara celei de origine vegetala). Pe langa aceastea,
nu trebuie sa lipseasaca nici carbohidratii ce ofera mult mai repede energia
necesara! Poate cel mai energizant aliment este zaharul, alaturi de produsele
derivate care cresc promt glicemia, dar nu sunt cele mai sanatoase alternative!
Zaharul este cea mai pura forma de energie si organismul asimileaza cel mai
repede, dar pe de alta parte este denumit "otrava secolului XXI". Mult mai sanatos
ar fi sa ne aducem aceasta energie din seminte, cereale, legume precum: spanacul,
sparanghelul , fructe miere, cereale, seminte,ciuperci, oua, lactate.

Ce sunt:
Proteinele sunt substane organice macromoleculare formate din lanuri
simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor
organismelor vii n proporie de peste 50% din greutatea uscat. Toate proteinele
sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secvena acestora este codificat de ctre o
gen. Fiecare protein are secvena ei unic de aminoacizi, determinat de secvena
nucleotidic a genei. Datorit compoziiei, fiind formate exclusiv din aminoacizi se
ntlnesc alturi de ali compui importani de tipul polizaharidelor, lipidelor i
acizilor nucleici. Proteinele pot fi enzime care catalizeaz diferite reacii
biochimice n organism, altele pot juca un rol important n meninerea integritii
celulare (proteinele din peretele celular), n rspunsul imun i autoimun al
organismului. Majoritatea microorganismelor i plantelor pot sintetiza toi cei 20
aminoacizi standard, n timp ce organismele animale obin anumii aminoacizi din
diet (aminoacizii eseniali). Enzime cheie, cum ar fi de exemplu aspartat kinaza,
enzim care catalizeaz prima etap n sinteza aminoacizilor lisin, metionin i
treonin din acidul aspartic, nu sunt prezente n organismele de tip animal. La
aceste organisme aminoacizii se obin prin consumul hranei coninnd proteine.
Proteinele ingerate sunt supuse aciunii acidului clorhidric din stomac i aciunii
enzimelor numite proteaze, proces n urma cruia lanurile proteice sunt scindate
(denaturate). Ingestia aminoacizilor eseniali este foarte important pentru
sntatea organismului, deoarece fr aceti aminoacizi nu se poate desfura
sinteza proteinelor necesare organismului. De asemenea, aminoacizii sunt o surs
important de azot; unii aminoacizi nu sunt utilizai direct n sinteza proteic, ci
sunt introdui n procesul de gluconeogenez, proces prin care organismul asigur
necesarul de glucoz n perioadele de nfometare (mai ales proteienele aflate n
muchi).

Minutul de Kyokushin
Proteina vegetala vs animala- CONTINUARE
AMINOACD - Substan specific materiei vii, care se caracterizeaz prin
prezen n aceeai molecul a unei funcii acide i a unei funcii bazice i care
intr n componena proteinelor. Aminoacizii sunt compui cu funciune mixt
(compui care au grupe funcionale diferite n molecula lor) care conin n
molecula lor gruprile -NH2 i -COOH. Un aminoacid este natural dac este
alifatic i . Exista 20 de aminoacizi ce intr n componena proteinelor. Acetia
sunt: alanin, valin, leucin, izoleucin, prolin, triptofan, fenilalanin, metionin,
glicocol, serin, treonin, tirozin, asparagin, glutamin, cistein, acid aspartic,
acid glutamic, arginin, lisin, histidin (acesta din urm constituie un aminoacid
esenial pentru copiii cu vrsta sub 1 an). Dintre acetia, 8 sunt eseniali, adic nu
pot fi produi de organismul uman i trebuie adui din exterior, prin alimentaie
(valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lisina i treonina).

ESTI CEEA CE MANANCI, ESTI CEEA CE GANDESTI!
Muli oameni spun c nu se simt stui dac nu mnnc deloc carne la o
mas. Aceasta e mai degrab o prejudecat, avnd n vedere c, obiectiv, carnea nu
are o capacitate mare de hrnire. E bine sa stiti ca organismul uman trebuie s
munceasc mult mai mult pentru a digera proteinele de origine animal. Este infinit
mai bine s luam proteinele din surse variate, precum cerealele, sau din verdele
legumelor, decat cele de origine animala, dar avem si varianta aceasta mai rar sau
cu cumpatare, de ce nu?
Desi proteinele sunt vitale pentru sntate si starea de bine, consumul lor n
exces nu este benefic, de vreme ce organismul nu are capacitatea de a stoca
proteinele pe care nu le consum imediat. n schimb, ficatul transform proteinele
n exces n glucoz si toxine, care v pun n pericol snatatea si favorizeaz
cresterea n greutate..si nu e bine!
Unde gasim protein?
Multe cereale reprezint surse excelente de proteine, n special :quinoa, care
contine o protein mai usor digerabil dect carnea, hrisca, meiul.
Legumele,alunele, semintele, zarzavaturile, toate frunzele verzi si toate legumele
de sezon, semintele germinate, ciuperci (fungi).
Toate produsele din
-soia, precum brnza tofu sau laptele de soia, sunt surse bune de proteine.
-ouale de gaini, de gaini crescute la tara, si de
-iaurtul preparat in casa, din lapte degresat si proaspat, viu.. nu includ aici laptele
pasteurizat sau alte forme de semipasteurizare, care nu sunt altceva decat forme
de pastrare si de eliminare totala a elementeleor hranitoare din acesta si nimic mai
mult.
-peste cu carnea alb si fr grsime, precum crapul, codul, batogul, pstrvul si,
ocazional, somon (dar nu de cresctorie). Pestele gras este bogat n acizi grasi
esentiali si este benefic pentru reglarea cantittii de hormoni si a nivelului de zahr
din snge, atunci cnd se urmreste controlul greuttii.
-fructele de marebucurati-va de fructele de mare, din cand in cand, sunt
delicioase si hranitoare..
Nucile si semintele
Acestea contin cantitti mari de acizi grasi esentiali, adic grsimi bune.
Consumnd grsimi bune, nu v veti ngrsa , acestea chiar v vor ajuta s dati jos
grsimea n exces. Nucile si semintele reprezint o adevrat central de energie
pentru alte substante nutritive, n special pentru ntregul spectru de aminoacizi,
necesari pentru a forma proteine complete si digerabile, plus vitaminele A, B, C, E
si mineralele calciu, magneziu, potasiu, zinc, fier, seleniu si mangan.
Semintele de floarea soarelui, de in, de lucern, de dovleac, de susan,
migdalele, castanele, nucile caju, nucile braziliene si cele obisnuite, au un
continut de substante nutritive att de dens, nct nu este nevoie s consumati
cantitti mari o lingurit sau dou pe zi, sau la dou zile, ar fi mai mult dect
suficient. Vorbim aici de seminte crude, fara indoiala!
Bobul si lintea varietati de fasole echivalenta cu carnea. Bobul de grdin,
soia si lintea sunt foarte bogate n proteine, iar cu fiecare gram n plus furnizeaz
proteine complete ntr-un mod mult mai eficient dect carnea rosie. Pe deasupra, le
lipseste continutul de grsime. Pe lng profilul proteinic ideal, lintea hrneste n
egal msur rinichii si glandele suprarenale, n vreme ce bobul de grdin este
bogat n aminoacizi, vitaminele B, calciu si fier.
Soia a devenit o alternativ foarte popular la carne, datorit continutului
su complet de proteine. De asemenea, contine agenti anticancerigeni, printre care
fitoestrogenul, si are un efect de echilibrare a hormonilor feminini si masculini.

Ciupercile
Compoziia chimic a ciupercilor difer de la o specie la alta, iar n cadrul
aceleiai specii, depinde de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care se
dezvolt, de partea ciupercii luat n considerare (plrie, picior), de condiiile de
clim, dac sunt tinere sau btrne. Dar, n general, ciupercile conin ap, substane
organice i sruri minerale. Structura proteinelor (aminoacizii eseniali) din
ciuperci este asemntoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina
din gru. Snt proteine comparabile cu cele din carne, astfel c 100-200 g ciuperci
uscate consumate zilnic, pot substitui carnea, meninnd n organism un echilibru
normal. Un kilogram de ciuperci uscate conine de dou ori mai multe
albumine dect carnea de vit, de aproape trei ori mai multe dect carnea de
porc sau dect oule i de 11 ori mai multe dect laptele. Organismul omului
valorific peste 90% din albuminele ciupercilor.
Albumina (din latin: albumen - albu de ou) este numele generic al oricrei
proteine care este solubil n ap, este parial solubil n soluii saline concentrate,
i se denaturareaz la cldur. Albuminele pot fi gsite n plasma sanguin, fiind
singurele proteine sanguine care nu sunt glicozilate.
Albumina (serumalbumin) este esential pentru meninerea unei presiuni
oncotice, care s participe la distribuia lichidelor ntre plasm i mediul
extracelular. Functiile albuminei:
Transportul hormonilor tiroidieni
Transport de hormoni liposolubili
Transportul acizilor grai liberi
Transportul bilirubinei neconjugate
Transportul unor medicamente
Transportul triptofanului
Leaga ionii de calciu
Tampon pH;
Rezerva de aminoacizi.

Alfa-fetoproteina este o proteina plasmatica fetala care poate lega diferiti cationi,
acizi grasi si bilirubin.
Proteina care leaga vitamina D este o alt albumin, care poate lega vitamina
D, metabolitii acesteia, precum si acizii grai.Substanele care conin albumin,
cum ar fi albuul de ou, sunt numite albuminoizi.
Dei au o valoare nutritiv ridicat, totui, ciupercile au coninut sczut de
calorii i grsimi. O porie de ciuperci conine doar 20 de calorii i zero grsimi,
dac snt gtite dietetic.

Carnea
Carnea, indiferent de animalul de la care provine (vita, oaie, porc, pasare),
are o compozitie corespunzatoare vrstei si starii de nutritie a animalului. Carnea
contine circa 20% proteine. Continutul grasimilor n carne depinde de felul
animalului si starea de nutritie. Cea mai saraca n grasimi este carnea de vita si
vitel (6-8%) si cea mai bogata - carnea de porc (30%). Carnea contine o cantitate
mica de glucide. Carnea, ndeosebi cea a animalelor tinere, este bogata n substante
extractive, n purine, creatina, crea-tinina. Ea este de asemenea bogata n substante
minerale, n special n fosfor si fier. Viscerele (ficatul, rinichii, inima) contin
cantitati sporite de fier, n ele se gasesc cupru si cobalt. Celelalte substante
minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu) constituie n carne cantitati mici. Ionii
de clor, fosfor, sulf provoaca actiune acida n organism. Carnea este bogata n
vitamine hidrosolubile, complexul B. Viscerele pe lnga aceste vitamine, mai sunt
bogate n vitamine liposolubile (A, D). Valoarea nutritiva a carnii este mare dat
fiind continutul ei nalt de proteine, vitamine, substante minerale. Ea poate fi
consumata fiarta, fripta sau tocata. Carnea pusa la fiert n apa rece, pierde o parte
din substantele hidrosolubile (substantele extractive, vitamine hidrosolubile, saruri
minerale si o parte din proteine), nsa ea se digera usor. Carnea pusa la fiert n apa
fierbinte formeaza la exterior o crusta de proteine coagulate, care retine pierderea
unor factori nutritivi. Aceste modificari sunt caracteristice si pentru carnea fripta.
Carnea fiarta se digera usor, pe cnd cea prajita se digera greu din cauza mbibarii
ei cu grasimi. Carnea tocata, fara condimente, fiarta sau fripta, de asemenea se
digereaza usor. Mai dietetica este carnea de vita, de vitel, de gaina, de curcan,
crenvur-stii. Se digera si se asimileaza greu carnea de porc, de gsca, de rata,
carnea afumata, salamurile grase. Carnea de vnat (iepure de cmp, caprioara,
mistret, prepelita, rata si gsca salbatice) este bogata n proteine si substante
extractive, dar saraca n grasimi si este greu digerabila.
Din viscerele animalelor taiate un anumit interes prezinta ficatul. El este un
concentrat de microelemente hematopoietice, vitamine (ndeosebi A, colina, Bi,
B12, PP), contine o cantitate mare de colesterina (200-300 mg% fata de 60-70
mg% n carnea animalelor si pasarilor) precum si 18% proteine si 3% lipide. n
alimentatie se folosesc si limba, rinichii, inima. Limba se digera usor si contine
13% proteine, 16% lipide, ntr-o cantitate mai mica - tesut conjunctiv si substante
extractive. n inima proteinele constituie 15% si lipidele - 3%. Toate viscerele sunt
bogate n purine fiind contraindicate n guta si uraturie. Ficatul se limiteaza n
alimentatia zilnica a persoanelor cu secretie gastrica sporita, dat fiind faptul ca el
stimuleaza secretia gastrica. Digestia carnii depinde de varietatea ei, de vrsta si
starea de nutritie a animalului, modul de prelucrare culinara. Carnea fiarta sau
tocata se digera mai usor ca cea prajita taiata n bucati. Carnea animalelor tinere,
bine hranite se digera mai bine ca cea a animalelor batrne si slabe.

Carnea vs ciuperci
Dei este bogat n grsimi saturate i conine, n consecin, foarte multe
calorii, carnea se diger foarte greu, o mare parte a acestor calorii fiind consumate
de organele digestive. Mai mult, excesul de proteine din alimentaia cu carne
formeaz cantiti mari de uree n ficat i acid uric n snge care presupun un efort
suplimentar din partea rinichilor i cresc riscul de calculoz uric i gut. De
asemenea, proteinele din carne cresc riscul de apariie a leziunilor vasculare.

Ciupercile
Ciupercile sunt o excelent surs de nutrieni. n compoziia lor, glucidele se
combin cu proteinele ntr-un raport optim. Prin comparaie, carnea nu conine
glucide i e mai srac n proteine dect ciupercile. De asemenea, acestea conin
multe minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, cupru), substane organice
(zaharuri, proteine, lecitin), acizi organici (tartric, citric), oligoelemente i
numeroase vitamine. Sunt alimente alcalinizante, cu alte cuvinte, pot fi folosite cu
succes pentru a calma arsurile la stomac aprute dup consumul de alimente cu
aciditate ridicat. Ciupercile sunt alimente foarte sntoase. Asta, deoarece nu au n
compoziia lor grsime, zahr, sare i sunt o bogat surs de fibre i vitamine B:
vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6) i acid folic. Ciupercile
mai conin i minerale, precum potasiu, cupru, fier i fosfor. Dar cel mai important
este seleniul, pe care nu-l ntlnim n multe fructe i legume. Conin aproape 90%
ap, ceea ce face s te simi stul dup o mas n care ai consumat ciuperci, dar
fr s creti coninutul caloric..

Ratia zilnica de proteina
Totalul de proteine necesare pe zi este de 0,75 g/kg, ceea ce nseamn c un
adult cu greutatea de 70 kilograme are nevoie de 52 g de proteine.
Acestea sunt alimentele cu un coninut ridicat de proteine:
-algele 70%
- soia 35-40%
- ciupercile, anumite brnzeturi tari 30-35%
- lintea, mazrea, arahidele, untul de arahide, grul ncolit, drojdia de bere,
parmezanul 25-30%
- fasolea, migdalele, vinetele, alunele, cacavalul 20-25%
- oule 18%
- nucile, grul, ovzul, secara i alte cereale 13-15%
Conin fibre, vitamine i minerale


Ciuperci vs. carne
Specialitii recomand consumul de ciuperci de cteva ori pe sptmn. Ele
pot substitui carnea, deoarece conin multe proteine. i vor potoli foamea i nu-i
vor ngreuna digestia.
Bogate n antioxidani
Ciupercile Champignon, de care toat lumea a auzit, ar putea mbunti
semnificativ sntatea organismului.Cercettorii de la Universitatea din
Pennsylvania spun c doar cteva ciupercue au de 10 ori mai mult cantitate de L-
Ergothioneine, un antioxidant puternic, fa de germenii de gru i de circa cinci
ori mai mult dect ficatul de pui.
Ciupercile Pleurotus- au un continut ridicat de proteine, fiind aproape un
inlocuitor al carnii. Contin de asemenea glucide, acizi organici, saruri minerale si
sunt adevarate izvoare de vitamine, in special cele din complexul B si vitaminele
D. Substantele biologic active continute de aceste ciuperci de cultura efectele
nocive ale elementelor radioactive din corpul uman, iar continutul mare de proteine
previne si vindeca hepatita, ulcerul gastric, micsoreaza procentul de colesterol si
actioneaza ca anticancerigen.

Uor de gsit i de gtit
Ciupercile se gsesc n aproape toate supermaketurile i n piee i putem
profita de acest lucru ca s le includem n meniul nostru zilnic, alturi de fructe i
legume care completeaz paleta de sntate zilnic cu beneficii nutritive de care
are nevoie organismul nostru.i pentru c se consider c ciupercile tocmai au fost
clasate ca super-alimente, poate ar trebui s le acordm mai mult atenie.

Deci? .maninc pentru a trai sau traiesc pentru a minca..REFLECTATI!!!!!
VA IMBRATISEZ CU STIMA SI VA UREZ UN NOU AN MAI PLIN
ADRIAN