CLASIFICAREA PROTEINELOR

In functie de complexitatea compozitiei, exista doua categorii de proteine:

y

holoproteinele (proteine simple) - sunt proteine formate numai din aminoacizi si cuprind 7 grupe dintre care primele 4 se gasesc numai in regnul animal:
y y y y y y y

protamine - sunt proteine cu molecula mica; se gasesc celulele spermatice la unii pesti; histone - sunt proteine cu o molecula mai complexa, ce intra in structura timusului si a pancreasului; scleroproteine - sunt proteine cu structura fibrilara cu rezistenta mecanica, ce includ colagenul, elastina, keratina, fibrina; proteine fibrilare - ca proteine fibrilare identificam miozina din muschi, fibrinogenul din plasma; prolamine - sunt proteine care intra in compozitia cerealelor; gluteline - globulinele din plasma, tuberina din cartofi; albumine - serumalbuminele din plasma, ovalbuminele din ou, lactalbuminele din lapte, leucozina din grau.

heteroproteinele (proteine complexe) - sunt formate din holoproteine si alte substante de natura chimica diferita ca acid fosforic (fosfoproteine), glucide (glicoproteine), lipide (lipoproteine), pigmenti (cromoproteine) si acizi nucleici (nucleoproteine - se impart in dezoxiribonucleoproteine, a caror grupare prostetica o formeaza acidul dezoxiribonucleic, si ribonucleoproteine, a caror grupare prostetica se compune din acid ribonucleic).

In functie de originea lor, exista doua categorii de proteine:

y y

proteine de origine animala: se gasesc in carne, peste, oua, lapte, branzeturi, etc; proteine de origine vegetala: se gasesc in soia, alge, migdale, alune, cereale, leguminoase.

In ceea ce priveste unitatile structurale ale proteinelor - aminoacizii acestia se impart In functie de capacitatea organismului de a-i sintetiza in:
y

aminoacizi neesentiali sau dispensabili - sunt aminoacizi care pot fi sintetizati de catre organism; ca aminoacizi neesentiali identificam: acid

aspartic, acid glutamic, alanina, arginina, asparagina, cisteina, glicocol sau glicina, glutamina, ornitina, prolina, serina, taurina si tirosina;

aminoacizi esentiali sau indispensabili - sunt aminoacizi care nu pot fi sintetizati de catre organism; ca aminoacizi esentiali identificam: fenilalanina, izoleucina, leucina, lisina, metionina, treonina, triptofanul si valina; histidina este partial esential (este esential pentru copii cu varsta sub 1 an).

Pentru ca organismul uman sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor in proportii corespunzatoare, absenta unui aminoacid perturband asimilarea altor aminoacizi. De asemenea, desi toate proteinele sunt constituite din aceiasi 22 de aminoacizi, ele sunt diferite si au functii diferite. In functie de valoarea biologica - conferita de proportia de aminoacizi esentiali - exista trei categorii de proteine:
y

proteine complete - acest tip de proteine contin intr-o proportie suficienta aminoacizi esentiali, putand fi capabile de a mentine tesuturile in stare de integritate si a asigura o dezvoltare normala; aceste proteine se gasesc in oua, carne si lapte; proteine partial complete - aceste proteine pot mentine viata, dar le lipsesc intr-o masura importanta aminoacizii care sunt necesari pentru asigurarea cresterii (gliadina din cereale); proteine total incomplete - acest tip de proteine nu pot reface tesuturile care se reinnoiesc permanent, nu pot asigura mentinerea vietii si cresterea normala (gelatina si zeina din porumb).

n functie de forma moleculelor, proteinele sunt de doua tipuri: y proteine fibrilare care au molecula filiforma si sunt, n general, insolubile n apa. Din aceasta grupa fac parte de exemplu fibroina, keratinele, colagenul etc. y proteine globulare a caror molecula are forma sferica sau elipsoidala si sunt usor solubile n apa. Din clasa proteinelor globulare fac parte toate enzimele, globulinele serice si alte. n functie de rolul biologic principal pe care l ndeplinesc, proteinele se mparte n 6 clase astfel:

y Proteine structurale. Acestea sunt reprezentate de proteinele ce joaca rol plastic, adica acele proteine ce intra n structura membranelor biologice, a tesuturilor si organelor. Proteinele structurale cele mai bine studiate sunt: colagenul ntlnit n tesutul conjunctiv din cartilaje, tendoane, piele, oase etc., elastina ce intra n structura tesutului conjunctiv elastic din ligamente, fibroina din matasea produsa de Bombix mori, sclerotina ntlnita n exoscheletul insectelor, keratina ce se gaseste n cantitati mari n derma, par, pene etc., proteinele membranare ce intra n structura tuturor membranelor biologice si altele. y Proteinele de rezerva au rolul principal de a constitui principala rezerva de aminoacizi a organismelor vii. Din aceasta grupa fac parte cazeina care este componenta proteica majora a laptelui, gliadina din cariopsele cerealelor, zeina ce reprezinta principala proteina de rezerva din boabele de porumb, ovalbumina si lactalbumina din oua si respectiv din lapte, feritina care faciliteaza acumularea ionilor de fier n splina si altele. y Proteinele contractile au un rol important pentru miscarea organismelor vii fiind implicate n contractia muschilor, cililor, flagelilor etc. Cele mai bine studiate proteine contractile sunt actina si miozina implicate n contractia miofibrilelor si dineina care asigura miscarea cililor si flagelilor la nevertebrate. y Proteinele de transport sunt proteine cu o structura deseori complexa ce ndeplinesc un important rol n transportul diferitilor metaboliti n organism. Cele mai bine studiate proteine de transport sunt hemoglobina care asigura transportul oxigenului si dioxidului de carbon, mioglobina cu rol n transportul oxigenului la nivel muscular, albuminele serice care realizeaza transportul acizilor grasi n circulatia sanguina, Flipoproteinele serice care asigura transportul lipidelor n snge etc. Tot din aceasta categorie fac parte si transportorii membranari care realizeaza transportul activ, contra gradientului de concentratie, al diferitilor metaboliti prin membranele biologice. y Proteinele cu rol catalitic si hormonal reprezinta o grupa extrem de importanta de proteine functionale. Din aceasta grupa fac parte enzimele (care sunt toate, fara nici o exceptie, proteine), precum si unii hormoni (hormonii reglatori ai hipotalamusului, hormonii hipofizei, cei pancreatici, hormonii paratiroidieni, hormonii timusului etc.). y Proteine cu rol de protectie. Acestea sunt proteine implicate n diferite procese fiziologice de protectie si aparare a organismului fata de anumiti factori externi. Cele mai bine studiate sunt trombina (o proteina ce participa la procesul coagularii sanguine), fibrinogenul (care este precursorul fibrinei, proteina implicata, de asemenea, n procesul coagularii sanguine), imunoglobulinele sau anticorpii (proteine capabile sa formeze complecsi anticorp - antigen cu proteinele straine organismului respectiv si altele.

Dupa solubilitatea in apa si in solutii de electoliti y insolubile (fibroase) y solubile (globulare)