Aminoacizi

Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe

funcționale diferite în molecula lor) care conțin în molecula lor
grupările -NH2 și -COOH.

Formula generală a aminoacizilor este:

Structura
Structura bazică a aminoacizilor: carbon alfa, atom de hidrogen,
grupare carboxil, grupare amino, grupare „R” (lanț lateral).
În general, aminoacizii au următoarele proprietăți structurale:
 Un carbon (carbonul alfa)
 Un atom de hidrogen (H)
 O grupare carboxil (-COOH)
 Un grup amino (-NH 2 )
 Un grup „variabil” sau un grup „R”
Toți aminoacizii au carbon alfa legat de un atom de hidrogen, o
grupare carboxil și o grupare amino. Grupul „R” variază între
aminoacizi și determină diferențele dintre acești monomeri proteici.
Secvența de aminoacizi a unei proteine este determinată de
informațiile găsite în codul genetic celular . Codul genetic este
secvența bazelor nucleotidice din acizii nucleici ( ADN și ARN ) care
codifică aminoacizii. Aceste coduri genetice nu numai că determină
ordinea aminoacizilor dintr-o proteină, dar determină și structura și
funcția unei proteine.
Aminoacizii sunt componentele chimice de bază ale vieții. Corpul
utilizează 20 de aminoacizi pentru a sintetiza peste 50.000 de
proteine unice și 20.000 de enzime necesare unei sănătăți optime.
Există, de asemenea, trei aminoacizi (selenocisteină, pirolizină și N-
formilmetionină) care nu se găsesc în corpul uman, dar sunt
aminoacizi de construcție a proteinelor ce se găsesc în plante și în
alte organisme. Atâta timp cât organismul uman are o sursă sigură de
aminoacizi esențiali în dietă, aceasta poate satisface în mod adecvat
majoritatea nevoilor sale de sinteză a proteinelor noi. Pe de altă
parte, dacă sursele de aminoacizi sunt eliminate din dietă, sinteza
proteinelor este afectată și apar probleme grave de sănătate.
Aminoacizi esențiali: Aceștia sunt cei nouă aminoacizi pe care corpul
nu îi poate crea singur și pe care trebuie să îi obții consumând diverse
alimente. Adulții trebuie să consume alimente care conțin următorii
opt aminoacizi: metionină, valină, triptofan, izoleucină, leucină, lizină,
treonină și fenilalanină. Histidina, al nouălea aminoacid, este
necesară numai în cazul copiilor.

În loc să stocheze o anumită cantitate de aminoacizi esențiali,

organismul îi folosește pentru a crea noi proteine în mod regulat. Prin
urmare, corpul are nevoie de o furnizare continuă a acestor
aminoacizi, de preferință zilnic, pentru menținerea stării de
sănătate.
Aminoacizi neesențiali: Celălalt tip de aminoacizi sunt aminoacizii
neesențiali, dintre care 11 sunt sintetizați de către organism. Astfel,
deși ei sunt o parte importantă în procesul de construire al
proteinelor, nu trebuie neapărat incluși în dieta zilnică. Opt dintre
acești acizi neesențiali sunt, de asemenea, cunoscuți ca și
„condiționali”, ceea ce înseamnă că organismul nu poate fi capabil să
producă suficienți dintre ei atunci când se află în stare de stres sau în
cazul unei boli. Așadar, se pune problema cum ne asigurăm că
satisfacem cerințele de aminoacizi ale organismului prin dieta
noastră? Răspunsul este surprinzător de simplu – tot ce trebuie să
facem este să consumăm o cantitate suficientă de proteine în fiecare
zi și să avem o alimentație cât mai diversificată. Proteinele animale
sunt numite proteine complete deoarece conțin în mod natural toți
cei nouă aminoacizi esențiali în fiecare porție. Dar cum rămâne cu
persoanele care nu doresc sau nu pot să consume carne? Proteinele
din plante, excepție făcând quinoa și alte câteva alimente, conțin în
mod natural mai puțini aminoacizii esențiali și, prin urmare, sunt
numite proteine incomplete. Cu toate acestea, având o dietă
diversificată, care include legume, cereale și leguminoase, corpul
poate crea cu ușurință proteine complete. O altă opțiune o
reprezintă includerea unei pudre de proteine vegetale cu spectru
complet în dieta zilnică. De exemplu, proteina de orez brun încolțită,
care este digerabilă în mod natural și oferă un spectru complet de
aminoacizi.
Surse de aminoacizi esențiali
Leucina ajută la creșterea forței musculare și este principalul
aminoacid responsabil direct pentru activarea unui compus esențial
în mușchi care asigură reglarea sintezei proteinelor. Leucina ajută, de
asemenea, la reglarea nivelului zahărului din sânge prin reglarea
insulinei în organism în timpul și după activitățile fizice și are un
impact pozitiv asupra creierului și a neurotransmițătorilor. Se găsește
în brânză, soia, carne de vită, carne de porc, pui, dovleac, semințe,
nuci, mazăre, ton, fructe de mare, fasole etc.

Isoleucina este o formă izolată de leucină care ajută organismul să

producă hemoglobină. Hemoglobina transportă fier în sânge și
reglează zahărul din sânge. Se găsește în soia, carne și pește, lapte și
ouă, nuci caju, migdale, ovăz, linte, fasole, orez brun, leguminoase,
semințe de chia.

Lizina este unul dintre principalii aminoacizi responsabili pentru

creșterea musculară și, de asemenea, s-a demonstrat că stimulează
sistemul imunitar. Lizina favorizează absorbția altor minerale în
organism și este necesară pentru sinteza colagenului, care este
principalul element necesar pentru formarea țesutului conjunctiv și a
oaselor în organism. Se găsește în ouă, carne, fasole, mazăre, brânză,
semințe de chia, spirulină, pătrunjel, avocado, migdale, nuci caju.

Metionina este importantă pentru crearea vaselor de sânge noi și

pentru creșterea masei musculare. Metionina ajută, de asemenea, la
formarea creatinei, care este necesară pentru energie. Metionina
poate dizolva grăsimea din organism și reduce depozitele de grăsime
din ficat. Se găsește în carne, pește, brânză, lapte, fasole, semințe de
chia, ovăz, grâu, smochine, orez integral, fasole, ceapă și cacao.

Fenilalanina este transformată în tirozină în organism, care este

necesară pentru a produce proteine și substanțe chimice în creier,
cum ar fi epinefrina, norepinefrina și hormonii tiroidieni. Prin urmare,
fenilalanina are un impact important asupra stării noastre de bine și
asupra sănătății mintale. Se găsește în lactate, carne, pește, ouă,
spirulină, alge, dovleac, fasole, orez, avocado, migdale, alune, quinoa,
smochine, stafide, legume cu frunze verzi, măsline și semințe.

Treonina susține sănătatea sistemului imunitar, a ficatului, a inimii și

a sistemului nervos central. De asemenea, este necesară pentru
producerea elastinei și a colagenului. Treonina ajută, de asemenea, la
formarea oaselor puternice și contribuie la accelerarea vindecării
rănilor și leziunilor la nivelul țesuturilor. Se găsește în carne slabă,
brânză, nuci, semințe, linte, castravete, spirulină, dovleac, legume cu
frunze verzi , semințe de cânepă, semințe de chia, soia, migdale,
avocado, smochine, stafide și quinoa.
Triptofanul este absorbit de organism și este, în cele din urmă,
transformat în serotonină – substanța chimică responsabilă pentru
starea de bine, care este un neurotransmițător și contribuie la
scăderea nivelului stresului și a depresiei. Triptofanul este, de
asemenea, cunoscut pentru inducerea unui efect relaxant asupra
organismului și pentru îmbunătățirea calității somnului. Se găsește în
ciocolată, lapte, brânză, carne, iaurt, ouă, pește, năut, migdale,
semințe de floarea soarelui, spirulină, banane și alune.

Valina este esențială pentru creșterea și repararea musculară optimă.

Ajută la aprovizionarea mușchilor cu glucoza suplimentară
responsabilă de producerea de energie în timpul activității fizice. De
asemenea, ajută la buna funcționare a sistemului nervos și a funcției
cognitive, precum și pentru tratarea afecțiunilor metabolice și
hepatice. Se găsește în brânză, carne, nuci, fasole, spanac, broccoli,
semințe, cereale integrale, smochine, avocado, mere, afine,
merișoare, portocale și caise.

Histidina susține sănătatea creierului, ajută la producerea de celule

roșii și albe din sânge. Histidina poate ajuta la protejarea țesuturilor
de deteriorarea cauzată de radiații sau metale grele. Se găsește în
carne, brânză, fructe de mare, soia, leguminoase, semințe de chia,
hrișcă și
Proprietăți fizice
Aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate. Au puncte de topire
foarte ridicate (P.t.>250 °C datorita legăturilor de H ce se stabilesc
intre grupările -COOH la moleculele vecine) și sunt solubili în H2O dar
insolubili in compuși organici. Aminoacizii inferiori au gust dulce iar
cei superiori au gust amar. Culoare: incolori la temperatura camerei.
Cu excepția glicocolului, atomul de carbon α din structura
aminoacizilor este asimetric. În consecință, aminoacizii prezintă
activitate optică, având capacitatea de a roti planul luminii polarizate.

În natură se găsește de obicei, numai una din formele optic active,

dextrogiră sau levogiră. Aminoacizii obținuți prin sinteză sunt
racemici.

Sub aspect structural, după poziția grupării -NH2 față de atomii de

carbon asimetrici din catena hidrocarbonată, aminoacizii pot aparține
seriei L sau seriei D.

Proprietățile chimice ale aminoacizilor sunt determinate , in primul

rând de existenta grupelor funcționale din molecula. Având
concomitent o grupa -COOH si o grupa -NH2, molecula de amino-acid
are atât caracter acid , cat si caracter bazic, adică poate forma săruri
atât cu acizii , cat si cu bazele. Aminoacizii sunt deci amfoteri.

In soluție, Aminoacizii sunt disociați cu formare de amfioni (ioni

bipolari). Aceștia se comporta diferit, după pH-ul mediului. Dacă
mediul este acid, amino-acidul se comporta ca un. Sub acțiunea
curentului electric el migrează spre catod. Dacă mediul este bazic,
amino-acidul se comportă ca un anion. Sub acțiunea curentului
electric el migrează spre anod.
Ca urmare acestei comportări, dacă în soluția unui amino-acid se
adaugă un acid sau o bază, pH-ul soluției nu se modifică mult. De
aceea Aminoacizii sunt folosiți ca soluții tampon.
Rolurile majore îndeplinite de aminoacizi
Aminoacizii, o parte esențială a țesutului muscular și nu numai,
îndeplinesc o varietate de roluri în organismul uman, printre cele mai
importante fiind cea de intermediari metabolici. Cu alte cuvinte,
aminoacizii sunt implicați în sintetizarea altor molecule vitale pentru
organism, cum ar fi serotonina (triptofanul este precursorul său),
dopamina, epinefrina, norepinefrina (care au fenilalanina drept
precursor), oxidul nitric (al cărui precursor este arginina) etc.

Tot aminoacizii, în cantități optime, se află și în spatele unui sistem

imunitar de fier, reducând și riscul unei palete largi de boli. Spre
exemplu, alanina reduce riscul litiazei renale, în timp ce cisteina
protejează împotriva acțiunii distructive a radicalilor liberi.

Arginina contribuie la sporirea numărului de spermatozoizi, fiind,

așadar, implicată în funcționarea optimă a aparatului reproducător
masculin (favorizează și creșterea libidoului), iar fenilalanina ajută la
calmarea durerilor, sporește capacitatea intelectuală (împreuna cu
arginina) si reduce apetitul alimentar.

Metionina, la rândul său, protejează rinichii și reduce nivelul

colesterolului „rău”. Triptofanul este un bine-cunoscut „somnifer”,
contribuind la instalarea stării de somnolență, dar și un bun
antidepresiv, fiind utilizat și ca adjuvant în tratamentul alcoolismului.
Absența sau prezența în cantități insuficiente în organism a
aminoacizilor favorizează dereglări cu potențial sever, intre care
supraponderalitate, alopecie, tulburări de ordin dermatologic,
tulburări de somn, schimbări de dispoziție, disfuncție erectila, artrită,
diabet și boli cardiovasculare.

Proiect realizat de: Țului Paula Lavinia și Ștefancu Mihaela Loredana