PROTEINELE

Necesarul zilnic variaza intre 0.8 g/kg pana la 2 kg/kg corp la sportivii de performanta.

Reprezinta 15% din aportul alimentar zilnic.

Surse alimentare – vegetale (leguminoase usctate, ciuperci ) animale ( carne, lapte, oua )

1 g proteine furnizeaza 4.1kcal

Proteinele sunt constituite din aminoacizi uniţi prin legături peptidice ce intră în componenţa
organismelor vii şi sunt esenţiale pentru funcţionarea lor. Proteinele sunt principalele
componente ale celulelor vii, însemnând mai mult de 50 % din greutatea uscată a fiinţelor vii.
Organismul uman conţine aproximativ 30 000 de proteine diferite, din care doar 2% au fost pe
deplin analizate. Proteinele sunt compuse din aproximativ 20 de aminoacizi diferiţi, care la
rândul lor sunt formaţi din carbon, hidrogen, oxigen, azot şi câteodată sulf.

ROLURI

Proteinele sintetizează enzime, hormoni, hemoglobina care transportă O2 SI CO2, cromozomii

care transmit caracteristicile ereditare sub formă de gene sunt, de asemenea, compuşi din acizi
nucleici şi proteine.

Proteinele au rol în creşterea şi menţinerea celulelor.

Sunt responsabile pentru contracţia muşchilor – ACTINA, MIOZINA

Proteinele contribuie la formarea muşchilor, a tendoanelor, a cartilajelor, a articulaţiilor etc. din

scheletul uman. COLAGENUL, ELASTINA, KERATINA - proteine

Proteinele au rol important în reacţiile imunologice ale organismului, anticorpii sunt proteine

Au rol în stocarea şi transportarea substanţelor organice în organism – LIPOPROTEINELE

transporta colesterolul spre tesuturi.

Factorii coagularii sunt proteine

PROTEINELE SUNT FOLOSITE ULTIMELE DE CATRE CELULE PENTRU

PRODUCEREA DE ENERGIE

A. Aminoacizii esenţiali

Aminoacizii esenţiali sunt indispensabili pentru organism, provin din surse exogene
(alimentaţie), nefiind sintetizaţi de organism; surplusul de aminoacizi esenţiali nu se depozitează
în organism, ceea ce înseamnă că trebuie procuraţi zilnic din alimente. Niciun proces biologico-
fiziologic normal nu este posibil fără prezenţa aminoacizilor esenţiali
Aminoacizi esenţiali sunt:

1. Fenilalanina: are rol în sinteza colagenului; îmbunătăţeşte memoria, starea psihică, tratează
psihozele, stresul. Scăderea sau lipsa fenilalaninei, mai ales la vârstnici, duce la apariţia depresiei
şi a bolilor neurologice.

2. Lizina: Scăderea nivelului de lizină în organism duce la deficit în sinteza proteinelor şi

afectează muşchii. Lizina asociată cu vitamina C produce L-carnitina care acţionează pozitiv
asupra muşchilor şi le măreşte puterea de a consuma oxigenul, împiedicând apariţia oboselii la
efort. De asemenea, deficienţa de lizină duce la slăbirea sistemului imunitar, scăderea rezistenţei
la infecţii şi la un deficit de sinteză enzimatic.

3. Leucina Aduce un aport mare de energie directă în muşchi, ajută la oprirea senzaţiei de
durere şi transmiterea ei prin sistemul nervos. Se foloseşte la tratarea unor afecţiuni
dermatologice şi ale sistemului osos, mai ales fracturi osoase şi rupturi de tendoane.

4. Izoleucina Produce energia directă la nivelul muşchilor, previne slăbirea

muşchilor la persoanele slabe, are rol important în sinteza hemoglobinei.

5. Valina întăreşte sistemul muscular şi oferă energie directă în muşchi.

6. Treonina scade nivelul de lipide în ficat şi opreşte acumularea lor în ţesutul

hepatic; participă la sinteza colagenului.

7. Triptofanul măreşte producţia hormonilor de creştere, este necesar pentru

creşterea normală a copiilor şi pentru menţinerea echilibrului azotului la adulţi;
este utilizat în organism pentru producerea vitaminei B 3 , a serotoninei şi a
melatoninei. Scăderea triptofanului în organism duce la apariţia depresiei şi a
bolilor neurologice, mai ales la vârstnici. Tratează cefaleea, migrena şi insomnia.

8. Metionina este un antioxidant, scade nivelul colesterolului„rău" din sânge, ajută la

detoxificarea ficatului, regenerează ţesuturile hepatic şi renal. Scăderea lui în organism duce
la apariţia tulburărilor imunologice şi a alergiei.

9. Histidina este un aminoacid condiţionat esenţial; este un aminoacid esenţial

pentru copiii cu vârsta sub un an şi neesenţial pentru copiii mari şi adulţi
(semiesenţial). Are rol în producţia hemoglobinei, tratează anemia, alergiile,
bolile reumatisma le, infiamaţiile articulare/ulcerul gastric şi duodenal etc.; este
precursorul histaminei. Scăderea sau lipsa ei din organism duce la apariţia
depresiei şi a bolilor neurologice, mai ales la vârstnici.
Taurina (este un aminoacid condiţionat esenţial). Contribuie la absorbţia
alimentelor şi la eliminarea grăsimilor. Are rol de neurotransmiţător la nivelul
sistemului nervos şi al retinei. Este foarte necesar pentru menţinerea sănătăţii,
îndeosebi pentru sugari. Sugarii au nevoie de taurină pentru dezvoltarea normală
a sistemului nervos, a retinei şi a muşchilor; contribuie la dezvoltarea
muşchiului cardiac, accelerează creşterea, contribuie la producerea secreţiei
biliare necesare asimilării grăsimilor, îmbunătăţeşte acţiunea insulinei, ajută la
absorbţia calciului. Deficienţa acestui aminoacid în organism duce la afectarea
sistemului imunitar şi la apariţia bolilor alergice. în celule, taurina reglează Mg şi
reţine K la nivelul cordului, prevenind bolile cardiace.

B. Aminoacizii neesenţiali- pot fi sintetizati de organism

1. Serina: are rol important în producerea energiei pentru celule şi ţesuturi,

îmbunătăţeşte memoria şi funcţiile sistemului nervos, contribuie la producerea
imunoglobulinelor şi anticorpilor, ceea ce duce la creşterea imunităţii.

2. Cisteina: funcţionează şi acţionează sinergie cu acidul L-aspartic şi L-carnitina în

dezintoxificarea organismului uman de substanţele toxice, cum ar fi tutunul şi
alcoolul. Creşte puterea celulelor albe (leucocite). Este un antioxidant, are acţiuni
antiîmbătrânire, prelungeşte viaţa celulelor, este antisclerozant, previne apariţia
bolilor cardiace

3. Glicina (glicolul): contribuie la sinteza altor aminoacizi şi la formarea

hemoglobinei; are rol în producerea energiei prin producţia de glucagon, ceea ce
măreşte rezerva de glucagon, determinând organismul să nu aibă nevoie de mari
cantităţi de zahăr. Glicina tratează depresia şi agresivitatea.

4. Prolina: măreşte energia la nivelul muşchilor, contribuie la formarea muşchiului

cardiac.

5. Tirozina: contribuie la producerea hormonului de creştere, a hormonilor tiroidi-

eni în sinergie cu iodul. Tirozina este precursorul epinefrinei, al norepinefrinei,
dopaminei, tiroxinei şi al melaninei. Are efecte în performanţa, rezistenţa şi
întărirea musculară. Acţionează sinergie cu vitaminele C, B 3 , B 6 , B 12 , B 9
(acidul folie), transformând tirozina în coenzimă Q 1 0 ; această coenzimă are o
importanţă majoră pentru organism ca acţiune antioxidantă, antiîmbătrânire,
antiateroscleroză, foarte eficientă în bolile cardiovasculare, ale sistemului nervos şi
în bolile canceroase.. Tirozina este folosită în tra tamentul demenţei, al
schizofreniei, al bolii Alzheimer, al bolii Parkinson,depresiei, stresului şi al
deficitului de gândire. Deficitul de tirozina se întâlneşte în rândul celor care suferă
de depresie, fenilcetonurie, stres etc., determinând slăbiciune musculară, tulburări de
dispoziţie, nivel scăzut de proteine în organism, afecţiuni ale ficatului, ale sistemului
endocrin, ale sistemului nervos etc. De asemenea, scade nivelul de fier în organism, ceea ce
duce la apariţia anemiei.

6. Glutamină se găseşte în cantităţi mari la nivelul ţesuturilor musculare,

prezentând aproximativ 60 % din proteinele muşchilor. Este neurotransmiţător.
Glutamină creşte imunitatea, este o sursă importantă de energie mai ales pentru
rinichi, stomac şi creier. Ajută memoria, hrăneşte creierul şi măreşte puterea de
atenţie.

7. Acidul glutamic: Este un antioxidant, o sursă de energie pentru organism; este

important pentru funcţionarea normală a creierului; Este singurul aminoacid care
poate să treacă bariera hematoencefalică.

8. Alanina: este principalul component al ligamentelor; creşte imunitatea, la nivelul

ficatului se transformă în glucoza.

9. Acidul aspartic: creşte imunitatea prin sintetizarea de anticorpi, scade nivelul de

amoniu în organism (care se produce după efort fizic); este folositor în
dezintoxicare.

10. Asparagina: este sintetizată în ficat din alţi aminoacizi. Este legată de acidul
aspartic. Scăderea ei indică un deficit de me tabolism sau un defect de sintetizare de
acid aspartic.

11. Arginina ( aminoacid condiţionat esenţial )Măreşte secreţia de insulina la

nivelul pancreasului, creşte producţia de glucagon, măreşte secreţia hormonilor de
creştere, vindecă rănile, creşte imunitatea. Accelerează cicatrizarea.

Acidul gama-aminobutiric (GABA): este un neurotransmiţător; reglează tonusul

muscular, nu este încorporat în proteine. Are efecte antianxioase,
anticonvulsivante, creşte producţia de hormoni de creştere. induce starea de
relaxare şi somnolenţă.

Notă : în carenţa sau lipsa unuia sau mai multor aminoacizi esenţiali, apare un
deficit în sinteza proteinelor, ceea ce duce la apariţia diferitelor tulburări şi
afecţiuni.

Evitarea sau reglarea deficitului în sinteza proteinelor nu se realizează prin

consumul exagerat de proteine, ci prin reglarea carenţei de aminoacizi esenţiali.
Carenta de proteine in perioada de crestere duce la intarzierea cresterii, rahitism,
inapoiere mintala. La adulti – scade rezistenta la infectii, intarzieri in vindecarea
ranilor.

Excesul mai ales daca este din sursa animal determina cresterea compusilor
toxici pe baza de azot care cresc aciditatea organismului.