LIPIDELE

Necesarul zilnic 0.7-0.9 g/kg corp in functie de activitate.

Reprezinta 22-35% din aportul alimentar zilnic.

1 g lipide elibereaza 9.3 kcal

Surse alimentare – vegetala ( uleiuri , seminte ), animal ( carne , lapte si derivate, peste , fructe de mare )

Sunt constituite din elementele C, H, O, care din punct de vedere a structurii chimice sunt esteri ai acizilor
graşi cu diferiţi alcooli.

ROLURI:

- Lipidele au un rol foarte important în metabolismul glucidelor şi al proteinelor, reprezintă o

sursă importantă de energie pentru organism.

- Intră în structura celulelor (membrană) asociate cu enzimele şi proteinele, ajută enzimele în

funcţiile lor, intră în componenţa hormonilor şi vitaminelor, oferă organismului acizii organici de
care are nevoie;

- multe dintre vitamine sunt liposolubile, intră în componenţa acizilor biliari

- apără organismul de frig şi temperaturile foarte scăzute.( HIPODERMUL )

- Prelungesc procesul de digestie incetinind secretia de Hcl din stomac astfel incat senzatia de
satietate apare mai repede.

EXEMPLE

- Acidul Omega 6 (acidul arahidonic )Previne cancerul, bolile cardiovasculare,

tratează poliartrita reumatoidă, alergia, este benefic în boala cu deficit de atenţie şi
hiperactivitate (ADHD), în tratamentul cancerului de sân, al eczemelor, al
neuropatiei diabetice, hipertensiunii arteriale, sclerozei multiple, osteoporozei,
sindromului premenstrual, aterosclerozei.

- Acidul Omega 3 ( acidul linoleic )Previne bolile neoplazice, cardiovasculare,

ateroscleroza, are efect anticoagulant (previne infarctul miocardic);
 imunostimulator, antiinflamator, hipotensiv, previne Boala Alzheimer şi boala
Parkinson.

- Acidul Omega 9 (acidul oleic): Opreşte evoluţia adrenoleucodistrofiei, o boală fatală

care afec tează creierul şi glandele suprarenale; de asemenea, scade tensi unea
arterială.

- Acidul palmitic: este un acid saturat. Previne bolile cardiovasculare, scade nivelul
colesterolului în sânge, mediază insulina hipotalamică; se găseşte de obicei asociat cu
acidul stearic.

- Acidul stearic: este un acid saturat. In timpul digestiei, este transformat la nivelul
ficatului în acid gras nesaturat; scade nivelul colesterolului în sânge.

- Acidul sauric: este un acid saturat. Este benefic în hipertrofia de prostată,

creşte semnificativ colesterolul bun (HDL) mai mult decât alţi acizi graşi saturaţi
şi nesaturaţi; este antibacterian, antiviral şi antioxidant.

Notă : acizii graşi produc în organism substanţe hormon-like care reglează mai multe funcţii
(imunologice, hematologice, răspunsul la infecţii şi inflamaţii, metabolism etc.)

Fosfolipidele sunt lipide complexe care reprezintă componenta principală a membranelor

celulare. Au rol plastic şi structural, participă la transmiterea influxului nervos, mobilizează coleste
rolul şi lipidele din pereţii arterelor. Lecitina conţine fosfolipide.

Lecitina: este o substanţă foarte bogată în fosfolipide. Este un compus major al membranei
celulare; prezentă în secreţia biliară unde menţine colesterolul în suspensie şi împiedică formarea
calculilor biliari, favorizează solubilizarea colesterolului şi împiedică depunerea lui pe pereţii
arteriali (antiaterogenic); menţine integritatea tecii de mielină care protejează fibrele nervoase,
susţin organismul în efortul fizic şi intelectual, protejează ficatul (intoxicaţii, inflamaţii),
ameliorează durerile articulare, participă la producerea eritrocitelor şi a hemoglobinei, tonifică
miocardul. Este considerată o substanţă care arde grăsimile. Lecitina asigu ră culoarea sănătoasă
a pielii, previne căderea părului şi apariţia eczemelor. In cazul persoanelor în vârstă, fără poftă de
mâncare, constituie un excelent tonifiant. în plus, din colină - unul dintre principalele ingrediente
ale lecitinei - se formează în creier acetilcolina, un neurotransmiţător important. Cea de-a doua
 componentă a lecitinei, inozitolul, se găseşte în structura creierului uman. în cazul persoanelor cu
boală Alzheimer, lecitina şi inozitolul ajută la îmbunătăţirea memoriei şi contribuie la intensificarea
funcţiilor cerebrale.

Steroizii

a. corticosteroizii: cuprind glucocorticoizii (reglează multe aspecte din

metabolism şi funcţiile sistemului imunitar) şi mineralocorticoizii (ajută la menţinerea
volumului sangvin în limitele normale, controlează secreţia renală de electroliţi);

b. hormonii sexuali (steroidici): ei produc diferenţele de sex şi susţin reproducerea; includ:

androgenii, estrogenii, progesteronul;

c. steroizii anabolici naturali: interacţionează cu receptorii androgeni pentru creşterea masei

musculare şi osoase;

d. vitamine steroidiene: vitamina D 2 , vitamina E (tocoferol);

e. colesterolul: este un sterol animal, vital pentru funcţionarea celulelor; este un precursor de
vitamină D liposolubilă şi hormoni sexuali, formează o parte dintre membranele celulare, are
rol în producerea acizilor biliari şi noradrenalinei;

f. fitosterolii: sunt steroli vegetali. Cel mai răspândit este sitosterolul. Au importanţă în biosinteza
hor monilor sterolici şi a vitaminelor D; de asemenea, menţin nivelul de colesterol cât mai mic,
inhibă absorbţia intestinală a colesterolului. Fitosterolii sunt imunostimulatori şi antitumorali.

Ce sunt gasimile trans?

Acestea nu au nicio valoarea nutritionala si sunt daunatoare sanatatii. Ele se gasesc in

mancarurile prajite, in gustarile procesate si in produsele de patisserie, margarina. Sunt fabricate
industrial.

Ce sunt grasimile saturate?

Grasimile solide se mai numesc si grasimi saturate.

Surse de grasimi saturate sunt carnea rosie, anumite produse din carne de pui sau porc sau
produse lactate precum untul si branza. O dieta bogata in grasimi saturate poate duce la cresterea
nivelului de colesterol, astfel crescand si riscul aparitiilor bolilor de inima si a diabetului de tip 2.

Ce sunt grasimile nesaturate?

Sunt grasimile ce sunt lichide la temperatura camerei.Inlocuirea grasimilor saturate cu cele

nesaturate poate duce la o viata mai sanatoasa
 Grasimile nesaturate sunt extrase din plante si sunt gasite in uleiuri vegetale, masline, nuci si
seminte sau carnea de peste.

Exista doua tipuri principale de grasimi nesaturate:

Grasimi Mononesaturate

Grasimile mononesaturate pot ajuta la imbunatatirea nivelului de colesterol si pot reduce riscul
de boli cardiovasculare. Mai pot ajuta la controlarea nivelului de insulina si a zaharului din sange.

Alimente ce contin grasimi mononesaturate: uleiul de masline, uleiul de arahide, uleiul de rapita,
avocado, majoritatea nucilor si majoritatea semintelor.

Grasimi Polinesaturate

Corpul uman are nevoie de grasimi polinesaturate pentru a functiona. Acest tip de grasimi ajuta
la miscarea muschilor si la coagularea sangelui.

Deoarece corpul nu-l poate produce, acesta trebuie asimilat din alimente.
ex. acizi grasi omega-3 si omega-6.

Carenta in perioada de crestere determina tulburari de crestere si dezvoltare iar la adulti boli
metabolice.

Excesul – obezitate, boli CV, ateroscleroza, cancer de colon