Aminoacizii fac parte din viata noastra zilnica - ne ajuta sa diminuam nivelul de stres, sa dormim mai bine, sa ne

simtim energici si de asemenea sa combatem efectele negative pe care le pot avea unele boli asupra organismului
nostru.

Sunt de fapt cei mai importanti nutrienti din corp, de multe ori mentionati ca elemente care ne formeaza viata. Acest
lucru se datoreaza faptului ca aminoacizii stau la baza formarii tuturor proteinelor.

75% din corp (excluzand apa) este alcatuit din proteine neluand in considerare apa si grasimea, proteinele
reprezinta trei sferturi din ceea ce ramane.
Fibra musculara, membranele celulare, enzimele care ajuta creierul sa functioneze sunt formate din proteine.
Deoarece proteinele joaca un rol atat de important in organismul nostru este esential sa le intelegem functia
elementelor cheie, si anume aminoacizii.
Functiile de baza ale aminoacizilor
Corpul nostru are nevoie de mii de proteine complexe pentru a functiona in orice moment. Pentru a satisface cererea
organismului, acesta sintetizeaza proteine noi din aminoacizi singluari liberi.
Ca si elemente de formare a proteinelor, aminoacizii au cateva functii de baza:
- reprezinta o mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism;
- sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor;
- imbunatatesc circulatia sanguina;
- produc enzime pentru o digestie optima;
- sintetizeaza hormoni esentiali in reproducere;
- contribuie la furnizarea energiei.

Daca dieta noastra nu aduce o cantitate suficienta de aminoacizi in organism, acesta isi va furniza singur proteinele
necesare pentru functionare. Deoarece corpul nu poate stoca aminoacizi va distruge propriile structuri de proteine,
din sange si tesuturile musculare pentru a intampina nevoile de aminoacizi. Cei mai multi dintre noi, credem ca
aducem o cantitate mare de aminoacizi din alimentatie, dar in realitate nu este asa.

Aminoacizii sustin vitaminele si mineralele pentru a functiona corect si eficient in organismul nostru. Daca aminoacizii
lipsesc, asimilarea si utilizarea altor nutrienti vor avea de suferit. Daca aportul oricaruia dintre aminoacizi este prea
mic pentru a indeplini nevoile corpului, niciunul dintre ceilalti aminoacizi nu pot fi folositi pentru dezvoltarea si
mentinerea sanatatii tesuturilor. Este foarte important ca aminoacizii necesari sa provina atat din alimentatie cat si din
administrarea de suplimente nutritionale.

Toti aminoacizii sunt esentiali pentru o sanatate optima. Lipsa chiar si a unui aminoacid poate duce la aparitia
anumitor afectiuni. Cateva dintre efectele unei diete deficitare in aminoacizi includ nivel scazut de energie, insomnii,
oboseala cronica, afectiuni digestive, caderea parului, aparitia afectiunilor dermatologice, dar si schimbari de natura
psihologica precum nervozitate, depresie, anxietate, schimbari de dispozitie, iritabilitate, scaderea capacitatii de
concentrare.

Alte posibile simptome aparute in urma deficitului de aminoacizi sunt obezitate, malnutritie, circulatie
sanguina deficitara.
Toate aceste efecte pot fi devastatoare pentru sanatatea si bunastarea noastra, administrarea de suplimente pe baza
de aminoacizi devinind extrem de importanta.

Suplimentele pe baza de aminoacizi ofera noi strategii medicale impotriva multor afectiuni si simptome, incepand cu
stresul si ajungand la probleme ca artrita sau cele ale ficatului.

L-Isoleucina participa la formarea hemoglobinei, stabilizeaza nivelul glicemiei si creste nivelul de energie.

L-Leucina mentine sanatatea tesuturilor, sustine organismul dupa interventii chirurgicale, stimuleaza sinteza de
proteine.

L-Valina ajuta la regenerarea tesuturilor, mentine balanta de azot pozitiva in organism (cand balanta azotului are o
valoare pozitiva organismul are proteine in cantitati suficiente), ajuta la functionarea optima a sistemului nervos, la
dezvoltarea si coordonarea muschilor.

L-Glutamina sustine functia mentala prin stimularea productiei neurotransmitatorului GABA arma cheie a
organismului impotriva stresului, insomniei, anxietatii si a imunitatii scazute.
Categoria Aminoacidul Simbol
Masa
Molecular
Coninut
de azot
(%)
Observaii
Aminoacizi
eseniali
(indispensabili
din sursele
exogene,
nesintetizabili de
ctre organismul
Fenilalanina Phe 165 8,5 - prezint resturi heterociclice.
Lizina Lys 146 19
- este un diaminoacid,
- se transaminez enzimatic
cu uurin.
Leucina Leu 131 11
- este un aminoacid
cetoformator (formeaz corpi
uman)
Lipsa din
organism al unui
sau mai multor
aminoacizi
eseniali,
determin
carena proteic.
cetonici).
Izoleucina Ile 131 11 - se transamineaz uor.
Metionina Met 149 9,5 - este un tioaminoacid.
Treonina Thr 119 12 - este un hidroxiamnoacid.
Triptofanul Trp 204 14
- prezint resturi heterociclice,
- se transamineaz uor.
Valina Val 117 12

Aminoacizi
eseniali pentru
copii mici,
neeseniali
pentru copii mari
i pentru aduli
Histidina His 155 27
- aminoacid esenial pentru
copiii mai mici de 1 an,
- prezint resturi heterociclice,
- are caracter bazic.
Arginina
(este i
condiional
esenial)
Arg 174 32,2
- aminoacid esenial pentru
copiii mai mici de 1 an,
- este un diaminoacid,
- prezint caracter bazic,
- se transamineaz cu
uurin.
Aminoacizi
condiional
eseniali
(indispensabil
doar n anumite
situaii clinice)
Serina Ser 115 13,5 - este un hidroxiamnoacid.
Ornitina Orn 156 10 - este un diaminoacid.
Cistina Cis 240 11,5
- este un tioaminoacid,
- se consider a fi forma
stabil a cisteinei i nu mai
apare n clasificrile noi.
Cisteina Cys 121 11,5
- este un
tioaminoacid considerat a fi o
form labil a cistinei,
- se transamineaz uor.
Glicina
(glicocolul)
Gly 75 18,5
- este aminoacid glucoformator
(prin degradare formeaz
glucoz).
Prolina i
hidroxiprolina
Pro,
Hyp
115, 131
12;
10,5
- sunt aminoacizi hetrociclici,
- hidroxiprolina este un
hidroxiaminoacid.
Tirozina Tyr 181 7,5
- este un
hidroxiamnoacid cetoformator
(formeaz corpi cetonici),
- intr repede n reaciile de
transaminare.
Aminoacizi
neeseniali
(sintetizabili din
ali compui)
Acidul
glutamic
Glu 147 9,5
- este un aminoacid
dicarboxilic,
Glutamina Gln 146 4,2
- este un diaminoacid
dicarboxilic
Asparagina Asn 132 19,5
- este un diaminoacid
- se transamineaz cu
uurin.
- se consider a fi o amida
acidului aspartic i nu mai apare
n clasificrile noi.
Acidul
aspartic
(acidul
asparagic)
Asp 133 10,5
- este un aminoacid
dicarboxilic, glucoformator (prin
degradare formeaz glucoz),
- se transamineaz uor.
Alanina Ala 89 15,5
- este aminoacid glucoformator
(prin degradare formeaz
glucoz),
- se transaminez enzimatic.


Tiroxin

Tiroxina este un hormon tiroidian. Acesta are ca aciune creterea metabolismului bazal i are
rol n procesele morfogenetice, de cretere i difereniere celular i tisular. Aceast aciune se
manifest foarte pregnant la nivelul sistemului nervos. Tiroida este o gland de dimensiuni mici,
cu forma de fluture, situate n spatele mrului lui Adam i are un rol vital n controlarea ritmului
energiei necesare organismului.
Producerea i funcionarea hormonului tiroidian se bazeaz pe un system de feedback al
organismului. Atunci cnd nivelul de T4 din circulaie scade, hipotalamusul (organ situat n masa
cerebral) elibereaz tirotropina, care stimuleaz la rndul ei eliberearea de TSH de ctre glanda
pituitar (organ aflat n spatele hipotalamusului); TSH-ul stimuleaz tiroida s produc o
cantitate i mai mare de T4. Odat cu creterea concentraiei de T4, se stopeaz i eliberarea de
TSH.
T4 reprezint aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni, fa de T3 cu mai puin de 10%. n
interiorul glandei tiroide, T4 este legat de o protein numit tiroglobulin, iar atunci cnd
organismul necesit acest hormon, glanda l elibereaz n circulaie. n snge, T4 se gsete att
sub form liber (nelegat) ct i sub form de hormon legat; concentraia de T4 liber este doar
0,1% din totalul hormonului. Acesta se gsete ntr-o stare relativ inactiv, dar urmeaz s fie
transformat ntr-un hormon activ, T3, n interiorul ficatului i al altor esuturi.
Dac tiroida nu produce o cantitate suficient de T4 (dereglare a glandei sau deficit de TSH),
atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului: creterea n greutate, ten uscat,
intoleran la frig, menstruaie neregulat i oboseal. Dac T4 se gsete n exces, ritmul
funcionrii organismului va crete i vor aprea simptome ale hipertiroidismului, precum
creterea pulsului, stare de anxietate, pierderea n greutate, insomnia, tremur al minilor,
umflturi i iritarea ochilor.
Cele mai frecvente cauze ale dereglrilor tiroidei au legatur cu bolile autoimmune, cum sunt
sindromul Graves (hipertiroidism) i sindromul Hashimoto (hipotiroidism), dar pot fi
determinate i de tiroidit (inflamarea glandei), cancerul tiroidian i excesul / deficitul de TSH
Aminoacizii n corpul omului

Pe baza aminoacizilor, se realizeaz sinteza protidelor n interiorul celulelor, n prezena
unor fraciuni speciale ale acidului ribonucleic (ARN) i ale sistemelor enzimatice
corespunztoare.
Aminoacizii eseniali sunt sintetizai numai de ctre plante, pe parcursul procesului de
fotosintez, din materie anorganic. Animalele i omul, nu pot sintetiza astfel de substane,
procurndu-le din hran. Importana lor n organism este foarte mare, motiv pentru care,
alimentaia trebuie s aduc un aport suficient de acizi aminai eseniali. Prezena
suficient, insuficient sau absena aminoacizilor din hran, constituie unul din criteriile
importante de clasificare a alimentelor.
Abuzul de proteine i de aminocizi, eseniali sau neeseniali, produce diferite tulbururri, n
special pe termen lung, deoarece excesul rezidual azotat rezultat din catabolism este mai
greu de convertit i eliminat din organism.
n mod natural, aminoacizii din hran, dup digestie i absorbie, ajung n snge i de aici
n celule, unde are loc metabolismul lor. S-a constat c aminoacizii liberi, aa cum se
gsesc n unele suplimente, provoac tulburri n echilibrul acizilor aminai, deoarece se
absorb nainte de eliberarea substanelor similare din hran. Acest decalaj, poate conduce
la fenomene toxice. Este mai degrab recomandat, s se recurg la suplimente cu adevrat
naturale, aa cum este polenul, n care aminoacizii nu sunt liberi, dar sunt legai mai labil,
eliberndu-se cu uurin.
Aminoacizii n corpul omului, trec printr-o serie de reacii chimice catalizate enzimatic,
dintre care, cele mai importante sunt cele de dezaminare, de transaminare i de
decarboxilare (vezi i digestia, absorbia i metabolismul proteinelor).