Sunteți pe pagina 1din 15

Cuprins:

Argument .3 Cap.1 Principalele specii de peti din apele de munte ale Romaniei...4 Cap.2 Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari de al ii! Cap. 3 Repopulari arti"iciale...# Cap.4 Creterea arti"iciala a pastravilor.1$ %&%L&'(RA)&*...1+

A R ( , - * . /

Prin salmonicultura definim activitatea de cretere in captivitate a pastravilor, dupa metode stabilite prin cercetare tiintifica asupra fecundarii artificiale a icrelor, conditiilor de viata, temperatura apei, debitele de apa necesare la un anumit efectiv de material biologic, cu privire la hrana lor naturala i artificiala, la combaterea bolilor i daunatorilor naturali. Speciile de pastravi", grupate sub numele generic de Salmonide", se caracterizeaza prin aripioara dorsafa, carnoasa, situata imediat deasupra cozii, numita nodalca. Activitatea omului desfaurata in regiunea de munte schimba conditiile normale de dezvoltare a salmonidelor, fie direct - prin bracona , scoaterea pietrei i a pietrisului din albii, poluare a apei , fie indirect - prin schimbarea in timp a microclimatului i a ruperii echilibrului stabilit in mediul natural. Se produc astfel puhoaie distru!atoare, zapoare de gheata, debitul nu mai este constant, apa se incalzete i de multe ori pastravul este obligat sa urce inspre izvoare, lasind loc liber pestilor mai putin pretentioi la mediu, ca" mreana vinata, scobarul etc. #rmarile acestor stari de lucru duc la scaderea efectivului salmonicol sau la disparitia totala a lui din unele ape. $mpotriva bracona ului i a celorlalte cauze care actioneaza direct asupra efectivului piscicol se intervine printr-o paza susirinuta i prin urmarirea aplicarii legislatiei piscicole in vigoare %&egea nr. 1'(1)*+ privind piscicultura i pescuitul,. -nl.turarea cauzelor i a efectelor provocate indirect de activitatea omeneasca constituie o problema mai comple/a i pentru rezolvarea ei trebuie luate masuri de refacere a echilibrului biologic distrus, prin lucrari de impadurire, e/ecutarea de bara e pentru regularizarea debitelor, corectarea torentilor etc. 0oncomitent cu acestea, cei care au in gospodarire apele de munte aclioneaza pentru refacerea efectivului piscicol. '

0unoscindu-se cauzele care provoaca depopularea unei ape de munte i factorii care influenteaza direct dezvoltarea salmonidelor, se pot lua masuri pentru refacerea efectivului piscicol. $n acest scop se poate actiona indirect, a utind natura in opera de refacere %refacerea naturala,, sau direct, prin lucrari menite sa grabeasca i sa asigure reuita acitiunii de refacere %refacerea pe cale artificiala,. 1efacerea pe cale naturala a efectivului piscicol se bazeaza pe crearea conditiilor naturale necesare dezvoltarii optime a salmonidelor si are ca scop asigurarea reproducerii pe cale naturala prin mentinerea unui stoc normal de reproducatori, sau prote area unei specii reduse numeric. 2asurile care se pot lua in acest scop sint urmatoarele" interzicerea pescuitului pe anumite zone, controlul practicarii pescuitului, oprirea pescuitului pentru anumite specii sau limitarea perioadei de pescuit. Interzicerea pescuitului in anumite zone %zone oprite, din fondurile de pescuit se poate face pe 1(+-1(3 din suprafata luciului de apa al fondului respectiv i are menirea sa asigure stocul de reproducatori necesari producerii de icre. 4onele oprite se marcheaza la inceputul i la sfiritul lor cu tablite indicatoare vizibile, purtind inscriptia zona oprita, pescuitul interzis"5 Controlul practicarii pescuitului i paza fondurilor de pescuit se
,

efectueaza atit pentru a preveni comiterea actelor de bracona cit i pentru 0el mai eficace sistem de paza este cel prin organizarea de patrule formate

ca apa sa nu fie secatuita de peste, printr-un pescuit abuziv. din 6-+ oameni. 0u aceasta ocazie se controleaza fiecare pescar aflat pe malul apei, verificindu-se autorizatia de pescuit i, mai ales, urmarindu-se sa fie respectate dispozitiile legale privind dimensiunea minima i numarul de bucati admis a se reline intr-o zi de pescuit. Oprirea pescuitului unei specii sau limitarea perioadei de pescuit are ca scop prote area unei specii de salmonide care s-a imputinat %cazul lipanului, sau prevenirea secatuirii apei de pete. 7prirea i limitarea pescuitului pot fi facute pentru un fond, o specie sau pentru mai multe specii.

CAP&/'L,L & Principalele specii de peti din apele de munte ale Romaniei

Pastravul indigen (Salrno trutta Fario L.) 0oloratia este bruna pe spate i alb murdar pe flancuri i burta. Are puncte negre brun inchise i roii. 8ste agil. iute. dar fricos, lipsit de abilitate i voracic. Prefera ape cu temperatura de 1'-19:0. $n lacuriie de acumulare inregistreaza creteri rapide i mari. ;oitea are loc in octombrienoiembrie. Pastravul de lac %Salmo trutta morfa lacustris L.) 8ste o forma a indigenului, adaptat la viata lacustra. 0orpul este mai scurt, gros, mai latit decat al pastravului indigen, iar capul mic. 0uloarea spatelui i a capului este verzui oliv, flancurile i burta argintii decolorate, cu pete mari negre apro/imativ in < Are o creere rapida. ;oitea incepe in septembrie. Pastravul "antanel (Salvelinus fontinalis Mitchil). A fost adus in 8uropa din America in urul anului 1==). 8ste colorat pe spate in dungi erpuinde portocalii, pe fond masliniu, iar pe flancuri variaza intre argintiu, portocaliu i rou, presarate cu stelute portocalii sau rou carmin. $notatoarele sunt roiatice cu marginile negre. ;oitea incepe in octombrie. Pastravul curcu eu (Onchorynchis miikis Wal aum). Adus in 8uropa din America in 1=)>. ?orma Shasta !or"an este stationara, iar forma Iri"eus @ibbons este migratoare. Prin incruciarile repetate, forma rezultata la noi este predominant migratoare. 0oloratia pe spate verde cenuiu albastrui, pe flancuri argintiu i pe burta albicioasa. Are linia laterala pronuntata cu iriz culonle curcubeului ?lancurile si spatele sunt punctate cu negru. ;oitea incepe in martie. &ostrita (#ucho hucho) Spatele este colorat cenuiu verzui flancurile cenuiu argintiu. iar abdomenul i partea inferioara a capului, al numeroase puncte negre, mici, care la unele e/emplare a ung i pe oper Aripioarele

sunt roietice verzui, iar nodalca brun rocata. 0orpul fusiform. 8ste cel mai mare salmonid de la noi. ;oitea incepe la mi locu apnlie &ipanul ($hymallus thymallus). Aerapitor. Are forma alungita decat a pastravului Solzii man argintii $notatoarele inalte, cea do acopenta cu pete negre. Spatele este verzui argintiu, cu mzatii arginti. Aripioara codala este scobita ad anc i are varfurile ascutite. @ura este mB b&izele fragile iar limba este lipsita de dinti Craiete in partea inferioa arealuiri, salmonidelor boitea are loc in aprilie-mai. 0oregonul (Core%onus alhula &i C. lavaretus marenoi"es 'olyako nasus 'elle") A fost adus incepand cu anul 1)39. Craiete in lacurile cu rece Se aseamana cu lipanul, fara puncte negre pe laturile argintii. Aod este foarte mica, gura este lipsita de dinti.

CAP&/'L,L && Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari de al ii


&a pescuitul sportiv in apele de munte se folosete un singur bat, prevazut cu ma/im ' carlige. Se utilizeaza momeli artificiale. 8/ceptiile se comunica anual la deschiderea sezonului de pescuit. Pescuitul se face de la rasaritul soarelui pang la asfintit. $n vederea imbunatatirii conditiilor de viata i a asigurarii puietilor pentru repopulare, se e/ecuta anumite lucrari de constructii" Coplita este construita pentru creterea puietului din primavara pang toanina. Se amplaseaza in apropierea albiilor in zone ferite de inundatii Pot fi alimentate cu apa din izvoare permanente sau din paraie cu apa impede Si debite constante. $n partea din aval a toplitei, se construiete un bara de 1 >-1.' m inaltime i latimi variabile, format din o casoaie dubla. umpluta cu pamant, fara piatra sau resturi vegetate bane batut, in straturi de cca. '3 cm .n bara se amplaseaza canalul de fund - prevazut cu o vaneta pentru inchiderea apei dinspre interiorul topliteiD canalul deversor - pentru evacuarea apei curente, situat la cca. '> cm sub coronamentul digului" canalul

pentru preaplin - in vederea evacuarii surplusului de apa, se amplaseaza lateral, chiar pe coronamentul digului. #ltimele doua canale sunt prevazute in partea interioara cu plase pentru oprirea petilor. 4ilnic plasa se curata de frunze i alte materiale depose pe aceasta. $n toplita se introduc 3 puieti(m ' luciu de apa. Pe timpul iernii, apa se evacueaza i se face dezinfectie cu var nestins.

Cascadele podite se construiesc din lemn, p realizarii unor caderi de apa, cu inaltimea de pang la 3> cm. Se amplaseaza in albiile cu fondul erozibil. ;uteanul care se aseaza transversal pe albie, trebuie sa se spri ine cel putin din ' in ' m pe suporti formati din bile de cca. ' m lungime, aezate longitudinal, pentru ca prin erodarea fundului buteanul inaltimea malurilor. transversal sa nu ramana suspendat i astfel greutatea pe care o sustine %podina, aluviunile i apa, Sa duca la indoirea i ruperea lui. > cascada este reuita cand toata apa trece peste podina acesteia. Cascada simpla este formata din 1-' buteni suprapui, etanati intre ei i de fund cu a utorul unor fascine i muchi, precum i cu incastrare in maluri. Pentru ca apa sa fie concentrata spre firul principal al albiei, se fi/eaza suprainaltari din capete de buteni, consolidate de buteanul superior cu piroane, scoabe, cuie de lemn etc. Cascada de piatra se amplaseaza in albii cu fundul neerozibil. Se utilizeaza piatra din apropiere. Eeversorul asigura o cadere a apei de cca. 3> cm. ;ara ul impanat intre rosturi, nu permite scurgerea apei. 0oronamentul va fi suprainaltat spre maluri i incastrat in acestea. Pintenii sunt lucrari de prote are a malurilor i de diri are a apei spre firul principal al albiei. Se construiesc din buteni suprapui, casoaie duble, zidarii de piatra %uscata sau cu mortar de ciment,, gabioane, betoane, avand

Ar orii ancorati inlocuiesc i pintenii. Se folosete arbore stufos, taiat partial pentru a ramane legat de cioata. Se mai poate asigura eventual i prin cabluri ancorate de arborii mai groi din apropierea malurilor. Arborele se doboara cu varful inspre aval, cu un unghi de cca. +3:.

CAP&/'L,L &&& Repopulari arti"iciale

1epopulari cu puieti crescuti in toplite de primavara pana toamna, in perioada boitei. Puietii crescuti se sorteaza in doua categorii de marime. 0ei mari se transfera in pastravarii, uncle formeaza viitorul lot de reproducatori, iar restul se transporta in zonele de deversare marcate pe teren. Cransportul se face in vase curate din plastic, metal sau plastic armat cu fibre de sticla. Pe distante mari se utilizeaza hidrobioane speciale, cu sau fara administrare de o/igen suplimentar. Aumarut de puieti care se introduc in toplita este de 3 bucati pe metru patrat luciu de apa i se considera reuita buna cand, toamna, se pescuiesc '-6 bucati(m luciu de apa. Aumarul de puieti care se introduc pe un fond de pescuit se calculeaza cu a utorul formulei de lansare" AF'>;/&, in care AFnumarul de puieti care se introduc la Gm de rauD '> este un coeficientD ;Fcapacitatea biogenicaD &Flatimea medie a zonei de populat. 0apacitatea biogenica este stabilita de $0AS pentru fiecare fond de pescuit constituit in apele de munte. 8/emplu de calcul" daca capacitatea biogenica este de =i latimea medie a paraului 9, se obtine" A'>;/&-'>/=/9-)9> puieti(Gm, in varsta de 3-9 luni Eeversarea se face cu putin timp inainte de bataie, in zonele de parau cu conditii corespunzatoare pentru fecundarea icrelor i protectia lor pana la eclozarea lor i apoi a alevinilor. Popularea cu cutii 0i ert $crele fecundate in pastravarie, se introduc in cutii din material plastic de '/*/) cm avand pe toate laturile orificii de 1>/6 mm pentru asigurarea circulatiei apei printre icre. 0utiile se ingroapa in pietri spalat, marunt, numai in zonele uncle in mod natural se produce bataia. Eeci zona nu trebuie sa fie accesibila petilor i puietilor e/istenti in fauna naturala. Reproducerea in li er a salmonidelor se realizeaza cu pierderi mari la icre, motiv pentru care oroducerea puietilor se realizeaza numai prin fecundare uscata a icrelor. Pentru aceasta sunt construite pastravarii.

CAP&/'L,L &0 Creterea arti"iciala a pastravilor

Pastravaria se compune din" Pri1a de apa este situata in afara perimetrului pastravariei, intr-un loc astfel ales pentru a fi ferit de distrugere in timpul viiturilor, precum i pentru ca sa capteze apa necesara chiar atunci cand debitele sunt minime. $n alte situatii. mai poate fi amplasata i la izvoare cu debite suficiente, care sa asigure bunul mers al pastravariei. Sunt cazuri cand alimentarea se poate face atat din rauri cat i din izvoare pentru aceea i pastravarie. Canalul de alimentare se e/ecuta din pamant, dulapi, zidarie din beton, beton armat etc. Acesta poate fi deschis sau acoperit. 2ai poate fi din tuburi de beton armat, asbociment sau metaliceD %a1inul de distri utie are menirea sa regleze debitul de apa pentru diferitele sectiuni de bazine, casa incubatoarelor i decantor. precum i pentru amestecul apei, in cazul ca sunt mai multe surse de apa cu temperaturi diferiteD 2ecantorul este bazinul in care se decanteaza apa care alimenteaza incubatoarele i trocile pentru puieti. Are forma dreptunghiulara. $n interior sunt construite icane pentru schimbarea directiei apei i pentru depunerea aluviuni fine. Se dimensioneaza in functie de debitul ma/im de apa care circul. prin ei. Canalele de admisie transporta apa la filtrul casei incubatoarelor i la bazine. Asigura o cadere a apei de minim >,3 mi o eventuala dispersei a acesteia. care va cadea pe tavile special construite, in scopul o/igenrii ei. 0analele pot fi deschise sau din tuburi cu caderea apei de sus ori prin stemartezian. ;azinele difera ca suprafata i adancime a apei in functie de destinatia lor. 8le pot fi construite din pamant, zidarie de piatra, beton sau beton armat Eupa folosinta. aceste bazine se impart in"

1>

%a1inele de puieti construite din beton avand raportul dintre laturi de 1>(1 %1> m lungime i 1 m latime, i adancimea apei de >,6->,3 m la admisre ,i >,*3-1,>> m la evacuare. Panta este de 1(6> mD %a1inele pentru reproducatori construite din beton cu fundul de pamant impermeabil acoperit cu pietri. 1aportul intre laturi 1>(', iar suprafata de 1>>-'>> m'. Adancimea apei 1,>-1,' m la alimentare i 1,3-'.0 m la evacuarea apei. Panta de scurgere cca. 1(6>mD %a1inele pentru pastravul de consum3 cu raportul intre laturi 1>+-1>(3 iar suprafata de '>>-3>> m'. Adancimea apei >,= m la alimentare i 1 3 m la evacuare. Panta de scurgere 1(6>D %a1ine pentru carantina3 avand raportul intre laturi 1>(6, cu panta de scurgere mai mare ca la celelalte bazine pentru asigurarea evacuarii rapide a apei" %a1ine rotunde3 cu diametrul de 6,3 m, adancimea apei >,+ m la margine i >,3 m la centru. Se folosesc la creterea puietilor in pastravarie cu debite reduse de apaD %a1inul pentru pescuit sportiv3 are raportul dintre laturi de 1>(3 0u adancimea apei de 1 m la admisie i ' m la evacuare" Calugarul3 avand functiunea de reglare a nivelului apei in bazin i de evacuare controlata a acesteia, din stratul de la suprafata sau de la fundul bazinului. Acesta se construiete la toate tipurile de bazineD (roapa de pescuit3 se amplaseaza in amonte sau aval de calugar. Are dimensiunile de cca. 1,7/>,3 mi adancimea de >,3 m. ?undul acesteia trebuie sa fie la cota de evacuare a calugarului sau a canalului de evacuare. Are drept scop concentrarea petelui pentru a putea fi luat cu minciocul. Canalul de evacuare colecteaza apa uzata de la bazine i o conduce in albia paraului. 7binuit se construiete din beton armat, nu este acoperit, Pentru a se putea captura petii scapati din bazineD Casa incu atoarelor se construiete din matenale de constructii diferite. 8ste dotata cu urmatoarele instalatii" 2aterialul filtrant folosit in cele doua camere filtrante laterale este aezat pe un gratar situat la '> cm de la fundul bazinului i este format din + straturi de pietri i nisip, cu grosimi de '3 cm. Pietrele au dimensiuni de *-= cm %h la stratul de os,

11

peste care se aeaza alte straturi de pietre de +-3 cm !,,urmatorul de '-6 cm %1, i cel mai de sus din nisip grosier de >,3-1,> cm %1, . ?iltrele sunt prevazute cu orificii pentru spalare. $n unele pastravarii sunt filtre cu + compartimente. 2aterialul filtrant de aceeai dimensiune se aeaza intrun compartiment, in primul cel cu diametrele mai mari i in ultimul nisipul fin.D ,lucurile de distri utie a apei la incubatoare i cele de evacuareD Postamentul3 este construit din beton, pe care se aeaza cutiile e/terioare ale incubatoarelor. 0utiile e/terioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din cherestea, tabla zincata, mase plastice armate cu fibre de sticla, iar cele fi/e din beton armat. 0utiile interioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din acelai material cu e/ceptia betoanelor. Se prefera cele din mase plastice armate cu fibra de sticla. Cipurile de incubatoare folosite sunt HaceG universal pentru icrele de pastraviD 4ug %Heiss, pentru icrele de lipan i coregon" cu curent vertical pentru pastravi. 4opronul pentru troci3 este construit pe stalpi de lemn sau beton armat, in care se amplaseaza trocile din dulapiD mase plastice armate cu fibra de sticlaD beton armat. Croaca are dimensiunea de '>>/9>/'3 cm i este impartita prin ' ecrane de sita in trei compartimente, dintre care cel mare de 1=> cm lungime i este situat la mi loc. &nstalatii ane5e: bucataria de preparare a hranei, camera frigorifica, magazia pentru pastrarea fura elor uscate, magazia de utila e, drumuri de acces, instalatia electrica, impre muirea, instalatia de alarmare la scaderea debitului de apa sub normal, locuinta de serviciu a personalului pastravar. $n deceniul trecut s-a introdus i la noi tehnologia de cretere a pastravului in viviere flotante amplasate pe lacuri de acumulare. Iiviera este construita din plase de relon cu ochiuri de la >,3 cm la *-= cm. Are aspectul unui bazin cu peretii i fundul din plasa de aceeai dimensiune a ochiurilor. ?undul are 9/= m, iar laturile de 9/+ respectiv =/+ m. Plasele sunt ancorate pe cadre metalice fi/ate de plutitori, care pot fi din tabla sau din mase plastice armate cu fibra de sticla. Prin gruparea a 6> viviere se realizeaza o platforma care formeaza unitatea de gospodarire a sistemului de cretere a pastravilor similar cu o pastravarie clasica de uscat. 1ealizarea pastravului de consum i a puietilor de repopulare cuprinde urmatoarele actiuni"

1'

Alegerea de reproducatori din e/emplarele dezvoltate, selectia incepand de la trecerea puietilor in bazine. Acetia se trateaza profilactic i se hranesc cu hrana de calitate superioara. 8/tragerea icrelor i laptilor se face in cel mult doua sezoane de la aceeai reproducatori, care apoi se caseaz. sau furnizeaz. icre pentru consum in alimentatie, conservate cu sare. )ecundarea arti"icial6. Se e/trag icrele de la +-3 femele intr-un vas emailat, se stropesc cu laptii de la 1-' masculi. Se amestec. din cu pana de gasc., dup. cateva minute se toarna putina apa pentru antrenarea spermatozoizilor spre icrelee ramaser nefecundate. Se amesteca din nou cu pana de gasc. . Se face egalizarea temperaturii icrelor cu apa din incubatoare, se spal. icrele cu lapti cu apa care alimenteaz. incubatoarele pentru indepartarea laptilor, apoi se aeaz. icrele in incubatoare, pe mai multe randuri. Eepunerea icrelor in incubatoare se face fara ocuri, dupa care se regleaza debitul de apa care este de 6-3 litri(minut pana la embrionare i 3-* litri(minut de la embrionare pana la ecloziune, pentru fiecare 1>>>> bucati icre. $ngri ire a icrelor din incubatoare se face prin scoaterea celor moarte %albite, cu a utorul unei pipete sau sortator electronic de icreD tratarea icrelor din incubator cu solutie de malachit 3 g la 1>>> litri de apa, timp de '>-6> minute. $crele se pot mica in primele '+ ore de la fecundare i apoi dupa embrionare, pana la 6-3 zile inainte de eclozare. 8cloziunea incepe dupa un anumit numar de zile, a caror temperaturi zilnice adunate sa dea urmatoarele valori" indigenul 66>-6*9D curcubeul 6'=6=*D lipanul 1=>-'6>D lostrita '3>-6>>D coregonul 6>>-69>. $n perioada incubatiei se inregistreaza zilnic temperatua apei, care insumata va indica data inceperii ecloziunii. $n timpul ecloziunii se curata incubatoarele de rpsturile de la icre i dupa ce punga vitelina se resoarbe '(6 i alevinii se ridica la suprafata, cca. '3J din ei, se va incepe hranirea lor. 8/ceptie fac puietii care urmeaza sa fie deversati $n toplite, pentru repopulare. B Crecerea puietilor in troci are loc in per.ioada martie iunie %functie de temperatura apei,, dupa resorbtia totala a pungii viteline, cu conditia sa nu fie mai multi alevini de 1>>>> bucati(incubator. $n cazul depairii acestei cantitati, se transfera in troci in momentul cand incepe hranirea. $n prima luna se asigura 16

densitatea de 1>>>> puieti(m ' de troaca i un debit de 6> litri(minutD in luna a doua se raresc la 3>>> puieti i debitul crete la 9> litri(minut. Crecerea in bazinele de puieti se face dupa cca. ' luni i are loc prima sortare, densitatea fiind de '>>-1>>> puieti(m' luciu de apaD debitul de 6-9 litri(minut(1>>> puieti. Eupa ultima sortare, toamna tarziu se lasa ma/im '>> puieti(m' i se asigura un debit de 9-1' litri(minut(1>>> puieti. $n al doilea an de viata i urmatorii se continua sortarea ori de cate ori apar difente de talie intre e/emplare i se manifesta un canibalism pronuntat. Krana in pastravarii se administreaza proaspata, umeda, concentrata %in termen de garantie, amesteca cu apa, dupa care se impratie pe toata suprafata apei, formand un nor de hrana diluata. 1atia zilnica in primele zece zile este de 1>grame(1>>> bucati puietiD apoi *3 grame(1>>> puieti pana la varsta de +3 zile. $n luna a doua de stationare in troci se da cca. 13> grame(1>>> bucati puieti. Krana pentru puieti de 6-9 luni este de 3 Gg(1>>>> puieti, fiind formata din +>J. organe interne %splina, inima, ficat,, 6=J carne de vita sau cal, '>J fainuri vegetale %grau, secara, tarate, i 'J dro die de bere. Krana pentru pastravul in al doilea an de viata este formata din *>J deeuri de abator sau carne cruda slaba de vita, '3J fainuri vegetale i 3J dro die de bere fura era. Krana concentrata granulata este asigurata din import pentru puieti i din intern pentru petele mai mare de 9 luni. Aceasta este formata din faina de pete, faina de carne, tarate, faina de grau, dro die fura era, rot de soia, ulei comestibil, carbonat de calciu, fosfat dicalcic, faina de morcov uscat i preremi/.

1+

%&%L&'(RA)&*:

1. 7. AL-89A.3 C. P'P*4C,3 P. 2*C*&3 : %ucureti:1#== '. R*(&A P6durarului .A/&'.AL8 A P82,RAR&L'R

L*conomia

v;natului i salmonicultura< *ditura didactic6 i pedagogic63 > Cartea

13