PLASMA SANGUINA

compozitie, proprietati

COMPOZITIA PLASMEI
APA

92%

Proteine
Total 6-9 g/100 ml
Albumine
60%
Globuline
36%
Fibrinogen
4%
Enzime cu valoare diagnosticavalori foarte mici
Glucoza (dextrose)
65-110 mg/100 ml
Aminoacizi
33-51 mg/100 ml
Acid lactic
6-16 mg/100 ml

PLASMA - COMPOZITIE
Proteine (6.5-8.5 g %)
Albumine 50-60% ( 4.5g%)

Cele mai raspandite proteine in plasma.

Sintetizate la nivelul hepatocitelor

Joaca un rol cheie in reglarea volemiei prin mentinerea presiunii oncotice in
compartimentul intravascular.

Greutate moleculara, 68000 Da

Joaca rol de transportori pentru- billirubina
- acizi grasi liberi,
- hormoni
- calciu , medicamente etc.
Scaderea concentratiei albuminelor se produce in afectare hepatica, renala,
arsuri, malnutritie, boli genetice, etc.
Cresterea concentratiei albuminelor se produce de cele mai multe ori prin
deshidratare .

PLASMA - compozitie
Globuline 38%
Concentratie plasmatica 2.7g%)
Proteine cu greutate moleculara mai mare decat albuminele si solubilitate
mai mica in apa.
Includ:
Alpha globulinele ( 2-5%, 5-10%)
-control eaza si inhiba activitatea unor enzime din sange.
-Malignitatea si inflamatia acuta le creste concentratia plasmatica
-Un nivel plasmatic redus indica afectare hepatica.
Beta globulinele ( 10-15%) includ printre altele:
Plasminogenul,care activat la plasmina este implicat in liza
cheagurilor de fibrina.
Angiostatina cu rol in inhibarea formarii noilor vase de sange
(implicata in terapia antitumorala)
Sex hormone binding globulin cu rol in transportul sanguin al
hormonilor sexuali.
Gamma globulinele (12-20%)
-functioneaza ca anticorpi cu rol major in procesele imune.

PLASMA - COMPOZITIE
Fibrinogen
- Concentratie plasmatica = 200-400 mg/dl
- poate fi convertit in fibrina sub actiunea trombinei fiind
implicat in coagularea sangelui.
- Nivele cronic scazute ale concentratiei sale sunt
determinate de scaderea productiei la nivel hepatic fie de
cauza genetica fie dobandita (ultimele stadii ale afectarii
hepatice).
Alte proteine: proteina C reactiva este un marker al
inflamatiei acute si un predictor precoce al bolilor de inima.

PROTEINE PLASMATICE - FUNCTII

Asigura parte a presiunii osmotice determinand presiunea
oncotica participa la echilibrul hidroelectrolitic.

Contribuie la vascozitatea plasmei.

Transporta substante: er (transferina), Ca ,Cu
(ceruloplasmina)
lipide
and
vitamine
liposolubile
(lipoproteine), billirubina indirecta, hormoni (tiroxina,
triiodotironina, cortisol)

Formeaza o rezerva proteica pentru organism.

intervin in coagulare si fibrinoliza

Participa in raspunsul inflamator

Participa in protectia contra infectiilor.

Alcatuiesc sisteme tampon participand la echilibrul
acidobazic.

Reduc activitatea proteolitica in sange (alfa1 antitripsina).

PLASMA - COMPOZITIE
Lipide totale

450-850 mg/100 ml

Colesterol

120-220 mg/100 ml

Acizi grasi

190-420 mg/100 ml

High-density lipoprotein (HDL)

30-80 mg/100 ml

Low-density lipoprotein (LDL)

62-185 mg/100 ml

Trigliceride
Fospholipide

40-150 mg/100 ml
6-12 mg/100 ml

PLASMA - COMPOZITIE

PLASMA - COMPOZITIE

Substante neproteice dizolvate in plasma:

Iron

Electroliti:
Concentratie plasmatica: = 310 mEq/l
Na+, K+, Ca++, Mg++, Cl-, HCO3-, H2PO4-, S
Substante nutritive: glucosa (65-110 mg/dl), lipide (700
mg/dl), polipeptide, aminoacizi
Gaze(oxigen, dioxid de carbon)
Vitamine.
Produsi de metabolism: urea ,creatinina, acid uric.

Vitamins (A, B, C, D, E, K)

50-150 g/100 ml
Trace amount

Electrolytes

Sodium
Potassium
Magnesium
Calcium
Chloride
Bicarbonate
Phosphate
Sulfate

135-145 mEq/L
3.5-5.0 mEq/L
1.3-2.1 mEq/L
9.2-10.4 mEq/L
90-106 mEq/L
23.1-26.7 mEq/L
1.4-2.7 mEq/L
0.6-1.2 mEq/L

PLASMA - COMPOZITIE
Produsi de catabolism

Amoniac
Uree
Creatina
Creatinina
Acid uric
Bilirubina

0.02-0.09 mg/100 ml
8-25 mg/100 ml
0.2-0.8 mg/100 ml
0.6-1.5 mg/100 ml
1.5-8.0 mg/100 ml
0-1.0 mg/100 ml

plasma

serum

clotting proteins
(fibrin)

Gaze respiratorii (O2, CO2, and N2)

HEMATOPOIEZA

Elemente figurate sanguine

= procesul de formare al elementelor figurate ale

sngelui:
Implica:
- proliferarea
- diferenierea
- trecerea n circulaie a elementelor figurate.

Eritrocitele
cuprinde:
- eritropoieza = formarea eritrocitelor
- leucopoieza = formarea leucocitelor
- trombocitopoieza = formarea trombocitelor

HEMATOPOIEZA
Sediu
Mduva roie hematogen
- celule stem hematopoietice (30-70%):
- strom reticulo-vascular (celule stromale,
- esut adipos, fibrocite, esut conjunctiv
extracelular, sinusoide vasculare).
Celulele hematopoietice - 3 mari grupe:
1. Celule stem pluripotente
2. Celule progenitoare hematopoietice
3. Celule ale liniilor sanguine

HEMATOPOIEZA
Celule hematopoietice
1. Celule stem pluripotente (CSP)
= celule de origine ale tuturor liniilor sanguine
- au capacitate de autoregenerare i difereniere
2. Celule progenitoare hematopoietice
- iau natere din CSP
- au capacitate - limitat de autogenerare
- mai restns de difereniere
- celule progenitoare mieloide:
mieloide Eritrocite
Leucocite (N, Eo, B, Mo)
Trombocite
- celule progenitoare limfoide:
limfoide Limfocite B i T
3. Celule ale seriilor sanguine
- n diverse stadii de maturaie

HEMATOPOIEZA
FIZIOLOGIA SERIEI
ERITROCITARE

ERITRON

ERITROPOIEZA

= totalitatea elementelor masei eritrocitare (CSP eritrocit

mbtrnit, care este eliminat din circulaie).
= 99% din masa elementelor figurate (1% = L, T).
constituit din 3 mari compartimente:
1. Compartimentul de generare
= elementele imature de la nivelul maduvei osoase
hematogene
(CSP, proeritroblati, eritroblati, reticulocite)
5 7 zile
2. Compartimentul circulant
= elementele din torentul sanguin: E mature i un nr. de
reticulocite (5-15)
100-120 zile
3. Compartimentul de distrugere
= eritrocitele mbtrnite i modificate morfofuncional
- n splin, n ficat i Maduva hematogena.

1. nainte de natere
LOCALIZARE

Eritrocite, Hb

embrion de cteva sptmni: n celulele

sacului vitelin

E primitive

n

lunile II-III de via fetal: difereniere n

cordoanele Wolf i Pander primele insule de
esut sanguin

E nucleate,
Hb embrionar

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina E nucleate,

Hb fetal
devin organe hematopoietice
n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase,
prezent n toate oasele (n luna IX dispare
hematopoieza hepato-splenic).

E anucleate
Hb fetal

ERITROPOIEZA

ERITROPOIEZA

2. dup natere


imediat postnatal: mduva hematogen n

toate oasele

treptat, mduva hematogen se restrnge:

- pn la 18 ani: n epifizele proximale humerus,
femur i tibie, oase scurte i plate.
la adult: n oasele scurte i plate (coxale, stern,
corpurile vertebrelor, oasele late ale craniului).
n celelalte oase: mduv galben
nehematogen .


Etapele eritropoiezei
1. multiplicare i maturarea precursorilor
eritrocitari
(BFU-E, CFU-E, proeritroblast,
eritroblati)
2. expulzia nucleului
(eritroblast oxifil reticulocit)
3. eritrodiabaza
(trecerea din mduv n circulaie).

ERITROPOIEZA
Etape

ERITROPOIEZA
Etape

Tipuri celulare de
evoluie

Caracteristici
generale

Aspecte
morfofuncionale

1. CSP
(celula stem
pluripotent)

- au receptori pt.
eritropoietin
- au capacitate de
proliferare i
difereniere

celule nucleate

2. BFU-E
(Burst Forming
Unit-E; celule formatoare
de colonii eritroide "de
tip exploziv")
3. CFU-E
(Colony Forming Unit-E;
celula formatoare de
colonii eritroide)

Tipuri celulare de Caracteristici

evoluie
generale

Aspecte morfofuncionale

4. Proeritroblast
= celula cap de serie
a seriei roii
5. Eritroblast
bazofil
6. Eritroblast
policromatofil

- au receptori pentru
eritropoietin
- au capacitate de
proliferare i
difereniere
-sintetizeaz Hb i
enzime

celul nucleat

7. Eritroblast
oxifil (normoblast)

- capacitate de
proliferare
- sintez de Hb i
enzime
- evolueaz spre
reticulocit

celul cu nucleu mic

ERITROPOIEZA
Maturarea eritrocitelor - caracteristici

ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare
de evoluie
8. Reticulocit

9. Eritrocit
matur

Caracteristici generale

Aspecte
morfofuncional
e

- nu are capacitate de proliferare

- trece n snge = eritrodiabaz dup 1-2
zile
- n snge (5-15) se matureaz n
splin, unde pierde resturile de
mitocondrii i ribozomi
- sintetizeaz Hb i enzime pn la
pierderea ribozomilor i mitocondriilor
- nu are capacitate de proliferare
- nu sintetizeaz Hb, enzime
- durat de via = 100-120 zile

celul
anucleat
cu resturi de
ribozomi i
mitocondrii

reducerea dimensiunii
 creterea volumului citoplasmatic + reducerea
bazofiliei citoplasmei,
 reducerea dimensiunii nucleului expulzia lui.
Durata de evoluie CSP - reticulocit = 5 - 7 zile.
 Producia eritrocite/zi = Distrugere eritrocite/zi


celul
anucleat,
fr
ribozomi,
fr
mitocondrii

ERITROPOIEZA
Substane necesare eritropoiezei
 Proteine
 b. Minerale: fier, cupru, cobalt, zinc
 c. Vitamine: B12, acid folic, B6, C

Substane necesare eritropoiezei

Substane necesare eritropoiezei

MINERALE- Fierul

MINERALE- Fierul

Fierul din organism = 4 g 3 compartimente:

1. Compartimentul sanguin (65%):
- n eritrocite, sub form de Hb
- n plasm (legat de transferin; = 60-150 microg/dl)

Necesarul de fier
= 1 mg/zi, asigurat de aportul alimetar uzual;
- necesar n stri fiziologice (sarcin, cicluri
menstruale )

2. Compartiment de depozit (30%)

- n splin, ficat, mduv hematogen - 2 forme:
- feritina, compus hidrosolubil, elibereaz uor Fe 3+;
- hemosiderina = feritin parial degradat; conine fier
greu mobilizabil.

Aportul de fier
- diet normal = 10 mg/zi (se abs. 5 - 10%)
- fierul rezultat din hemoliza normal.

3. Compartimentul tisular (5%)

- n muchi, sub form de mioglobin (4%)
- n structura unor enzime (citocromi, peroxidaze etc.)
(1%)

Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului

Pierderile fier
(prin pr, piele, urin, scaun) = 1 mg/zi

Metabolismul i transportul fierului n plasm

Fe3+ fixat de transferin

(GP cu origine hepatic)
transportat la nivelul MH
depozitat

Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului

Reglarea aportului de fier

Substane necesare eritropoiezei -

Substane necesare eritropoiezei- alte

minerale

Fierul

Utilizare
 Majoritatea celulelor, inclusiv precursorii
eritrocitari din MH (normoblatii) au
receptori pentru transferin.
 Depozite de fier din organism = ficat, splin
i MH (cel. SRE)

Minerale

Roluri

Cupru

- intr n structura sistemelor enzimatice care

asigur fixarea fierului n hemoglobin rol n
sinteza Hb.
- carena de cupru anemie hipocrom.

Cobalt

intr n structura vitaminei B12, care este absolut

necesar eritropoiezei

Carena de fier
anemie feripriv microcitar hipocrom
(E, Ht, Hb, DEM, VEM, IC )

Zinc

intr n compoziie sistemelor enzimatice

necesare eritropoiezei

Substane necesare eritropoiezei

Vitamina B12
= vitamin hidrosolubil sintetizat exclusiv de
microorganisme
- Principala surs: alimentele de origine animal.

Substane necesare eritropoiezei

Vitamina B12

Necesar = 2-5 g/zi

Aport exclusiv alimentar
(diet normal=5-30 g/zi - se abs. 1-5 g/zi).
Absorbia
- condiionat de prezena factorului intrinsec al
lui Castle (FI) = glicoprotein sintetizat de
celulele parietale gastrice

Substane necesare eritropoiezei

Vitamina B12
Roluri n reglarea eritropoiezei:
particip la transformarea acidului folic
tetrahidrofolic = forma activ a acidului folic.
induce sinteza de ARN i ADN
activeaz formarea, creterea i maturarea E

acid

Deficitul de vitamina B12 n:

gastrite atrofice, rezecie gastric (prin deficit de FI)
afeciuni ale ileonului terminal (cu reducerea absorbiei)
parazitoze (captare B12 de ctre parazit).

anemie macrocitar hipercrom (pernicioas sau

Biermer) (E, Ht, Hb , DEM, VEM i IC
).

Eritrocite normale

Macrocitoz
Hipercromie

Anemie
pernicioas
(prin deficit de
vit. B12)

Microcitoz
Hipocromie

Anemie
feripriv
(deficit de Fe)

Substane necesare eritropoiezei

ACID FOLIC (necesar 100 microg/zi)
Forma activ: acid tetrahidrofolic (FH4)
Roluri n:
- sinteza purinelor i pirimidinelor necesare
formrii ADN, ARN
- stimularea proliferrii, diferenierii i maturrii
E.
VITAMINA B6 (necesar 3-5 mg/zi)
Roluri: - indispensabil pentru sinteza Hb
- favorizeaz absorbia intestinal a
vitaminei B12.

VITAMINE I MINERALE
NECESARE ERITROPOIEZEI
Vitamina

Rol

Consecinele carenei

Vitamina B12

Sintez ADN

Anemie macrocitar

Acid folic

Sintez ADN i ARN

Anemie macrocitar

Vitamina C
(acid ascorbic)

Metabolism Fe

Anemie

Vitamina E
(tocoferol)

Aciune antioxidant

Fragilitate membranar

Fier

Sinteza Hb

Anemie microcitar

Substane necesare eritropoiezei

Vitamina E (tocoferol)(20 mg/zi)
Roluri:
- factor antioxidant (ex. previne oxidarea vitaminei C)
- menine fierul n forma Fe2+ favorizeaz abs.
intestinal.
Vitamina C (acidul ascorbic)(50-75 mg/zi)
Roluri:
- reduce Fe3+ n Fe2 favorizeaz abs. intestinal
- transformarea acidului folic n acid tetrahidrofolic
(FH4)
- agent reductor al methemoglobinei

Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina

1. Eritropoietina:
= GP sintetizat de rinichi (90%)
- producia depinde de concentraia tisular a O2:
hipoxia - ef. stimulator
hiperoxia ef. inhibitor
Efecte: crete masa eritrocitelor circulante prin:
- stimularea proliferrii CFUE
- stimularea diferenierii precursorilor eritrocitari i
scurtarea timpului de maturare
- favorizarea ncrcrii cu Hb reticulocitelor E
mature
- activarea eritrodiabazei

Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina
Mecanism: legare de
tirozinkinazic localizat
eritrocitari.

receptor membranar de tip

pe membrana precursorilor

Factori care influeneaz sinteza de eritropoietin:

capacitatea de transport a O2 la esuturi:
Ex. transport oxigen (ex. anemie, irigaiei tisulare,
volumului sanguin) eritropoieza prin mecanism de
feedback
hormoni:
cu efect inhibitor: estrogenii
cu efect stimulator: androgenii,
catecolaminele,
glucocorticoizii,
hormonul de cretere (STH),
hormonii tiroidieni

Reglarea eritropoiezei
Ali factori
Factorul celulei stem (SCF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea precursorilor eritrocitari.
Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite i
macrofage (GM-CSF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea de granulocite i macrofage,
dar i a precursorilor eritrocitari.
Interleukina-3 (IL-3)
- stimuleaz CSP, inducnd diferenierea, proliferarea i
maturarea precursorilor eritrocitari.

CINETICA
ERITROCITELOR

CINETICA
ERITROCITELOR

1. Formarea eritrocitelor (eritropoieza)

2. Perioada de eritrocit circulant funcional
= 100-120 zile, perioad n care sunt i realizeaz funciile i
sunt supuse la numeroase solicitri funcionale:
 strbat zilnic 1-1,5 km
 i modific forma la trecerea prin capilare (fusiforme) i se
deplaseaz n fiicuri
 stagneaz n vasele sanguine sinuoase (ex. circ. splenic)
 transport gazele respiratorii O2 i CO2
 particip la meninerea constant a pH-ului sanguin (prin
sistemul tampon al hemoglobinailor)
 sunt influenate de factori extraeritrocitari (pH, substane
toxice), care le pot modifica morfo-funcional (ex.
acidoza/alcaloza determin / volumului eritrocitar).

3. Distrugerea eritrocitelor (hemoliza fiziologic)

Solicitrile mecanice i chimice
epuizare energetic i enzimatic a E
E senescent, rigid, lipsit de plasticitate
E este ndeprtat din circulaie, prin
eritrofagocitoz.
Normal, sediile principale ale hemolizei sunt:
Splina - cu caracteristici funcionale care
accentueaz sechestrarea eritrocitelor (sinusoide
mai nguste dect n alte zone).
Ficatul (debitul sanguin - de 6 ori mai dect la
nivelul splinei).

Imbatranirea eritrocitelor
Eritrocitele imbatranite prezinta:
1. Alterarea compozitieie si permeabilitatii membranare
(HO,K,Ca, esteri fosforici , grupari sulRidril, Na,
vascozitaii citoplasmatice)
2. Metabolism celular alterat
(glicoliszei ATP, 2,3 DPG, lipide, acizi grasi liberi,
activitatii enzimatice hexokinaza, aldolaza, piruvatkinaza
G-6-Pdehidrogenase, methHbreductase)
3. [ methHb ]

Hemoliza
Hemoliza = ruperea eritrocitelor cu eliberarea
hemoglobinei in lichidul inconjurator (plasma, in
vivo).
- Extravasculara (90%) cand hematiile sunt
fagocitate de macrofages in splina, ficat si maduva
osoasa
-Intravasculara (10%) rezulta cand ruperea
hematiilor se produce in circulatie.

Hemoliza extravasculara

Hemoliza extravasculara

In interiorul macrofagelor, hemoglobina este desfacuta in

globina. Lanturile de globina sunt desfacute pana la AA
constituenti ce vor fi folositi la noi sinteze proteice
Inelul porfirinic al hemului este oxidat sub actiunea
hemoxigenazei micr4ozomale rezultand biliverdina si
eliberarea (Fe3+).
Fierul poate fi transportat in plasma prin canale ionice. In
plasma se leaga de apotransferina formand transferina sau
poate fi depozitat in celule sub forma de feritina (leget de
apoferitina)
Biliverdina este redusa sub actiunea biliverdin reductaszei la
bilirubina neconjugata, insolubila in apa care trece in plasma
unde prin legarea de albumine devine solubila si este
trnsportata astfel la hepatocite.

Hemoliza intravasculara
Ruperea membranei eritrocitare in interiorul vaselor de sange
determina eliberarea hemoglobinei in plasma.
hemoglobina (un tetramer) se desface in dimeri de
hemoglobina in plasma.
Dimeriii liberi de hemoglobina se leaga de haptoglobina (o 2 globulina produsa In ficat).
Haptoglobina se satureaza imediat la o concentratie de
hemoglobina de 150 mg/dL)
Dimeri de hemoglobina aflati in exces in plasma sunt filtrati la
nivelul glomerulului renal producand hemoglobinuria

Hemoliza Intravasculara
Dimerii de hemoglobina ramasi in circulatie sunt oxidati la
methemoglobina care disociaza in hem liber si lanturi de
globina .
free hem- ul oxidat (met-heme) se leaga de hemopexina ( o
-globulin, Hpx)
Complexele de met-heme si hemopexina (met-heme/Hpx)
sunt preluat e pe un receptor de pe membrana hepatocitelor
si a macrofagelor din splina, ficat si maduva hematogena.
Complexele hemoglobin/haptoglobina sunt preluate de
hepatocite si macrofage intr-o masura mai mica .

Hemoliza intravasculara
In macrofage:
Hemoglobina disociaza in hem si globina .
globinele sunt desfacute in AA, reutilizabili pentru noi sinteze
proteice .
hemul este oxidat de hemoxigenaza si formeaza biliverdina si
fier .
Fierul e transferat pe apoferitina din plasma sau depozitat in
celule ca feritina .
biliverdina e degradata la bilirubina neconjugata sub actiunea
biliverdin reductazei.

Hemoliza intravasculara
Bilirubina neconjugata este eliberata in plasma unde se leaga
de albumine devenind sulubila in apa de unde va fi preluata
de hepatocite prin intermediul unui receptor de haptoglobina
.
In cazul hemolizei intravasculare cresterea conncentratiei
bilirubinei se face pe seama bilirubinei neconjugate, indirecte.
Este neobisnuit ca hemoliza intravasculara sa se produca
singura de obicei fiind acompaniata de cea extravasculara
Consumul
de
haptoglobina in
timpul
hemolizei
intravasculaare determina scaderea concentratiei serice a
acestei proteine fiind marker al anemiei hemolitice prin
hemoliza intravasculara.

Catabolismul hemoglobinei
La adult: degradare Hb = 6-7 g/zi

Globina - reutilizat ca surs de AA n proc. Metabolice

Hemul - degradat Fe + biliverdina
1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.

Reducerea biliverdinei B indirect/neconjugat (BI) transportat n snge legat de albumine

BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid glicuronic
B direct/conjugat (BD)
BD este eliminat prin bil n cile biliare
INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor reductoare
ale florei microbiene: BD urobilinogen(Ubg)
Majoritatea Ubg este oxidat stercobilinogen i
stercobilin se elimin prin materiile fecale.
O fraciune din Ubg se abs.la nivel intestinal v. port ficat reexcretat n bil (ciclul entero-hepatic).
O cant. de Ubg din snge este excretat de rinichi ca
urobilin (
1%).

Normal: Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.

Patologic:
Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i mucoase; n:

hemoliz excesiv (icter hemolitic)

obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n cile biliare)(icter
mecanic)

hepatocitoliz (icter hepatic).

Intravascular hemolysis

Eritrocite-caracteristici morfofuncionale
1. Numrul de eritrocite

= 45,5 mil/mm3
- brbai = 4,9 0,7 mil/mm3;
- femei = 4,3 0,6 mil/mm3.
2. Forma eritrocitului
- disc biconcav, cu marginile rotunjite
- asigur suprafaa mare la volum
3. Dimensiunile eritrocitelor
- DEM = 6,8 7,7m;
- GEM = 1,7 2,5 (2) m;
(n centru - cu 1 m < dect periferic)
4. Culoarea eritrocitelor
- dat de Hb eritrocitar
- eritrocitul normal colorat = normocrom.

VARIAII

De numr

numrului de eritrocite = anemie

numrului de eritrocite = poliglobulie

De form

ovale = ovalocite
cu forme negeometrice, bizare = poikilocite
eritrocite sferice = sferocite
n secer = drepanocite
cu excrescene = acantocite

De dimensiuni

= microcite
>9m (10-12) = macrocite (megalocite)
i grosime = platicite

De culoare

palide, slab colorate = hipocrome

intens colorate = hipercrome
E normo-, hipo-, hipercrome = anizocromie

Sferocitoza ereditara

3. Proprietatile eritrocitelor
1. Plasticitate = proprietatea E mature de a -i modifica forma
la trecerea prin capilare cu diametru < diametrul
eritrocitar.
2. Plachetarea = prop. E de a se deplasa n fiicuri la nivelul
capilarelor.
3. Rezistena globular = rezistena E la solicitri mecanice,
chimice, biol.
- Uzual: RG n soluii cu hipotonicitate progresiv crescnd.
- Normal:
RG min. (hemoliz incipient) = 0,40-0,44 g% NaCl,
RG max. (hemoliz total) = 0,32- 0,28 g% NaCl.

Plasticitatea E

DHAG em#328

Plachetarea E

Normale

Fragile

4. Structura eritrocitelor

3. Proprietatile eritrocitelor
4. Sedimentarea = proprietatea E lsate n repaus
de a sedimenta n virtutea gravitaiei (recoltare
pe anticoagulant)
- Normal:
VSH = 1-10 mm/h la femei;
2-13 mm/h la brbai
0,5 - 1 mm/h la nou-nscut.
5. Scintilaia = proprietatea E de a reflecta
razele de lumin

Membrana eritrocitar - particulariti:

- cu Ag de suprafa i receptori membranari
- strat mijlociu lipidic foarte mobil asigur plasticitatea
strat intern - asigur rezistena, forma E
Compoziie:




60% ap
33-35% Hb
5-7% alte substane:

2% enzime (cu rol n ciclul glicolitic, untul

pentozo-fosfailor, enzime de aprare mpotriva aciunilor oxidative)

pompe ionice (pompa Na+-K+, pompa de Ca+)

schimbtor Cl-/HCO3

http://hsc.virginia.edu/medicin

Rezistenta globulara

Fiziologia hemoglobinei

Fiziologia hemoglobinei

Hemoglobina = element esenial pentru realizarea funciei

respiratorii a E
= 95% din proteinele solubile ale eritrocitului
- Sintez: n cel. tinere nucleate ale seriei roii din MRH: eritroblast
bazofil, policromatofil i oxifil - n reticulocit.

A. Structura Hb
= cromoprotein porfirinic care conine fier din:
4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe2+ - leag O2, CO2)
4 catene polipeptidice (globine).
Hemul = partea fiziologic activ
= fero-protoporfirin IX: atomul de Fe n centrul inelului
Porfirinic; - fierul heminic = Fe 2+
Globina
= tetramer din 4 lanuri pp., dou cte dou identice.
- fiecare lan pp are ataat o grupare hem la ext. moleculei

Hemoglobinele fiziologice
Hb embrionare
- sintetizate din sptmna a 3-a de via embrionar
- exist 3 Hb embrionare (Hb Gower 1, 2 i Hb Portland)
Hb fetal (HbF)
- nlocuiete Hb embrionare din luna a 3-a de gestaie
22)
= principala Hb din cursul dezvoltrii fetale (
- la natere = 70-80% din totalul Hb, apoi sinteza rapid
Hb de tip adult
- sinteza ncepe din perioada fetal, dup natere
nlocuiesc rapid HbF
- la adultul normal exist: 97-98% HbA1 (
2
2)
2-3% HbA2 (
2
2)
sub 1% HbF (22)

SUBUNITATILE STRUCTURALE ALE

HEMOGLOBINELOR PRENATALE SI POSTNATALE
HEMOGLOBIN

-LIKE
SUBUNIT

-LIKE
SUBUNIT

TIME OF
EXPRESSION

Gower 1

Embryonic

Gower 2

Embryonic

Portland

Embryonic

HbF (fetal)

Fetal

Hb A

Postnatal

Hb A (adult)

Postnatal

HEMOGLOBIN ELE ADULTULUI

HEMOGLOBIN
TYPE

FRACTION OF TOTAL
HEMOGLOBIN

HbA

92%

HbA1a

0.75%

HbA1b

1.5%

HbA1c

3-6%

HbA2

2.5%

Total

100%

Drepanocitoz

Hemoglobine patologice
- peste 150 variante de Hb patologice, rezultate
prin:
substituirea unuia/mai multor AA din lanurile
globinice
lipsa unuia sau mai multor AA.
Anomaliile structurale ale moleculei de Hb
modificarea proprietilor fizico-chimice i
funcionale ale Hb.
Ex. nlocuirea restului glutamil cu un rest vanil n
poziia 6 a lanului din molecula de HbA1
hemoglobina S. Clinic: eritrocite n form de
secer i predispoziie la hemoliz (anemie
falciform sau drepanocitoz).

METABOLISMUL ERITROCITAR
Cantitatea de energie necesar E = foarte redus i rezult din
metabolizarea glucozei
- glucoza = principalul substrat metabolic.
- nu are rezerve de glicogen depinde de glucoza din mediul ambiant.
n eritrocit, degradarea glucozei se realizeaz:
90-95% prin glicoliza anaeroba (Embden-Mayerhof)
5-10% prin untul pentozelor.

Ciclul Rappaport-Luebering (sau ciclul

2,3-DPG).

Calea Embden-Mayerhof (glicoliza

anerob)

1. fosforilarea glucozei
glucozo-6 fosfat (G-6 P)
2. transformarea G-6 P
fructozo-6
P

fructozo-1,6 diP
3. fructozo-1,6 difosfat
este clivat G-3 P +
DHAP
4. G-3 P este transformat
n 1,3-DPG piruvat
lactat
difuzeaz n afara E i
sunt metabolizate n
esuturi.

untul pentozelor - etape

1. conversia glucozei-6
fosfat n ribuloz-5
fosfat (cu formarea a 2
molecule de NADPH2)
2. clivarea ribulozei-5
fosfat n 3 foiceraldehid
i fructoz-6 fosfatsfogl
Importana untului
pentozelor
1. formarea NADPH (2
NADPH/pentru 1 mol
glucoz) utilizat de
sistemul methemoglobinreductazic
2. formare de pentozofosfat
care este antrenat n calea
glicolizei anaerobe,
contribuind la generarea

de ATP

sub aciunea 1,3-DPGmutazei: 1,3-DPG 2,3DPG (ireversibil)

- 2,3-DPG este hidrolizat de
2,3-DPG-fosfataza: 3-PG
piruvat
lactat
Rol: 2,3-DPG afinitatea Hb
pentru O2 elib. a O2 la
esuturi

Calea Embden-Mayerhof (glicoliza

anerob)
Importana cii glicolitice
1. formare 2 molecule de
ATP/1 mol de glucoz,
n dou trepte:
(1) 1,3-DPG 3-PG;
(2) acid fosfoenolpiruvic acid piruvic
2. formarea de NADH
(folosit
de
sist.
methemoglobin
reductazic)
3. formarea 2,3-DPG (care
favorizeaz cedarea O2
la esuturi).

Fiziologia 2,3 DPG

- se formeaz din metab. G - ciclul RappaportLuebering
Rolul 2,3-DPG
- scade afinitatea pentru O2 a Hb cedarea O2 la
esuturi.
- mecanism: se fixeaza echimolecular pe lanurile b
ale HbA (22) modificri conformaionale cu
eliberarea O2 de pe HbO2.
- deplaseaz curba de disociere a HbO2 la dreapta,
mrind eliberarea O2 la nivel tisular.

Fiziologia 2,3 DPG

FaFactori stimulatori
ctori stimulatori

Factori inhibitori

Intensificarea glicolizei:
(alcaloz E, efort fizic,
hipoxie cr.,
hipertiroidism)

Reducerea glicolizei
(acidoz E)
Perturbarea c.Rapaport
Conservarea sg

Obs: La ft - E conin Hb fetal (HbF, 22) 2,3-DPG

nu influeneaz eliberarea O2 la esuturi
Variaii ale produciei intraeritrocitare de 2,3-DPG

Fiziologia sistemelor reductoare

eritrocitare
- Oxidarea Hb trecerea Fe2+ n Fe3+ formare MetHb
Normal: sub 2% MetHb
(deoarece este redus pe cale enz.+ neenz.)
Patologic:
MetHb culoare brun a sngelui
- MetHb > 15%: cianoza (cul. albastr tegumente)
- n: intoxicaia cu nitrii, nitrai,
adm. medicam. oxidante (nitroglicerin)
Sistemele reductoare eritrocitare sunt:
 Sistemul methemoglobin reductazic
 Glutationul redus
 Albastrul de metilen
 Vitamina C

Fiziologia sistemelor reductoare

eritrocitare
1. Sistemul methemoglobin reductazic
a. Methemoglobin reductaza-NAD dependent sau
diaforaza 1 rol major
- folosete NADH din glicoliza anaerob pentru
reducerea Fe3+ la Fe2+
b. Methemoglobin reductaza-NADP dependent sau
diaforaza 2 - rol sec.
- utilizeaz NADPH rezultat din untul pentozelor pentru
reducerea Fe3+ la Fe2+
MetHb (Fe3+)

Hb (Fe2+) MetHb (Fe3+)

NADH2 NAD

Hb (Fe2+)

NADPH2 NADP

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Fiziologia sistemelor reductoare

eritrocitare
2. Glutationul redus
- se produce n E din glutamat+glicin+cistein (cu
consum ATP)
- este regenerat de ctre glutation reductaza NADPH-dep.
- Formele oxidat (G-SS-G)/redus (GSH) = sistem redox
(75%/ 25%)
Rol: protejeaz de oxigen SH-enzimele, membrana
eritrocitar, Hb (care conine 6 grupri SH).
3. Ali ageni reductori ai MetHb:
- Albastrul de metilen
= agent reductor al MetHb (administrat iv)
- acioneaz enzimatic prin activarea MetHb-reductazei
NADPH-dep.
- Vitamina C
= agent reductor al MetHb (administrat iv. sau oral)
- reduce MetHb pe cale neenzimatic

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Transportul O2
- dizolvat fizic n plasm (1%); proporional cu PO2 .
- combinat cu hemoglobina (99%).
- Reacia Hb cu O2 : rapid, fiecare atom de Fe2+ al
gruprilor hem
-Hb poate fixa o molecul de O2, fr modificarea
valenei Fe2+ =
oxigenare
- Fixarea i eliberarea O2 de pe molecula de Hb
are loc succesiv,
cu vitez progresiv
crescnd

La nivelul plmnilor
au loc
- fixarea

O2 pe hemoglobin
- eliberarea CO2 din HbCO2
- fixarea H+
- eliberarea 2,3-DPG.

La nivelul esuturilor
au loc:
- eliberarea O2 de pe HbO2
- captarea de ctre Hb a
protonilor
- fixarea CO2 carbamai
- fixarea 2,3-DPG.

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Factorii care influeneaz afinitatea Hb

pentru O2
Factori care cresc
afinitatea pentru O2
determina
O2

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Factori care diminu

afinitatea pentru O2

intensificarea

fixrii favorizeaz eliberarea oxigenului

la nivelul esuturilor
deplasarea spre stnga a curbei deplasarea spre dreapta a curbei
de disociere a oxihemoglobinei.
de disociere a oxihemoglobinei.
[H+](pH),
[CO2],

[H+] ( pH),
[CO2],

[2,3 DPG],
temperaturii,
HbF

[2,3 DPG],
temperaturii,
HbA

FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2-HEM

Hemoglobina poate lega O2 numai cand ionul de fier se afla in starea de
Fe2+ .
Aceasta interactie trebuie sa fie pe deplin reversibila permitand in mod
repetitiv legarea si eliberarea O2
Pentru acest deziderat mediul asigurat prin prezenta globinei este esential
Doar cand hemul este parte a Hb, interactia cu cei aprox. 20 AA face O2
sa lege lax si reversibil Fe2+.
- histidina joaca un rol esential pt. ca:
-se leaga de Fe2+
- doneaza sarcinile negative care stabilizeaza complexul Fe2+O2 .
- transmite, restului de tetramer Hb informatia ca o
molecula de O2 s-a legat de Fe2+.

FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2-HEM

Afinitatea pentru O a Hb depinde de starea sa tensionata (T)
sau relaxata (R) influentata de pO:
- cand pO este mare, toate moleculele de Hb sunt in
stare relaxata R avand o mare afinitate pentru O
- cand pO este zero toate moleculele de Hb sunt in stare T
avand afinitate joasa pentru O
- la valori intermediare ale pO exista un echilibru intre
moleculele de Hb in stare T si R .

MODIFICAREA CONFORMATIONALA A
HEMOGLOBINEI IN URMA LEGARII O
Cand cele patru grupari hem sunt
lipsite de O:
- ecare Fe 0.06 nm deasupra
planului inelului sau porfirinic.
- Inelul porfirinic este el insusi
distorsionat .
legatura Fe- hisddine este sub
tensiune in deoxyHb, toate
componentele tetramerului fiind
strans interconectate (starea T )
Cand un O se leaga de un Fe :
- Fe dnde sa se deplaseze in jos
in planul inelului porfiirinic .
- Hb trece brusc in starea R si
afinitatea sa pentru O este de
150 de ori mai mare decat in
starea T .

Monoxidul de carbon se afla in competitie cu

oxigenul si are o afinitate ridicata pentru hem
impiedicand legarea oxigenului sau a dioxidului de
carbon.

HEMOGLOBINA
Oxihemoglobina
-legata de oxigen
- rosie

Deoxihemoglobina
- fara oxigen
- rosu inchis.

Carbaminohemoglobina
20% din dioxidul de carbon din
sange se leaga de globina parte
a hemoglobinei, formand
carbamino-hemoglobina.

Methemoglobina (metHb)
Oxidarea fierului din molecula de hemoglobina cu
transformarea sa in Fe 3+ se poate produce spontan sau sub
influenta unor compusi cum sunt nitritii sau sulfon amidele,
Consecinta acestei oxidari este transformarea hemoglobinei
in methemoglobina incapabila de a lega labil oxigenul
In interiorul hematiilor methemoglobinreductaza utilizand
forma redusa a nicotinamide-adenine dinucleotid
phosphatului (NADPH) reduce methemoglobina inapoi la
hemoglobina astfel ca in conditii normale doar 1.5% din
totalul hemoglobinelor din sange exista in starea de
methemoglobina .
In cazuri rare de deficit genetic al productiei acestei enzime
apare o crestere a procentului de methemoglobina pana la
25% sau mai mult din totalul hemoglobinelor. In aceasta
deficienta rezulta o scadere a capacitatii de transport al
oxigenului determinand hipoxie tisulara .

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Transportul CO2
1. Forma dizolvat fizic a CO2 (5%)
= partea difuzibil - determin sensul i mrimea difuziunii,
fixarea sub form de carbamat/bicarbonat
2. Forma combinat cu proteinele plasmatice i hemoglobina
(4,5%).
CO2 fixat de gruprile aminice ale:
- proteinelor plasmatice carbamai
- Hb carbHb
3. CO2 transportat sub form de bicarbonat (90%)
- KHCO3 intraeritrocitar si NaHCO3 n plasm.
n plasm: o cantitate CO2 se hidrateaz spontan H2CO3
HCO3- + H+

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Controlul formrii i eliberrii CO2 de pe Hb
gradul de oxigenare al Hb (efect Haldane): O2 tinde
s elibereze CO2.
- la esuturi: elib. O2 de pe Hb favorizeaz fixarea CO2
- la plmni: O2 determin eliberarea CO2 din HbCO2
Curba de disociere-fixare a CO2
- este influenat de PCO2 i de saturaia n O2 a Hb.
- nu atinge platou; creterea progresiv a PCO2 cantitatea de
CO2 dizolvat n plasm nu exist pct. de saturaie
- sngele arterial - curb de fixare-disociere a CO2 mai
deprimat fa de cea a sngelui venos (explicaie: eritrocitele
cu oxiHb pot fixa mai putin CO2 ).
- La esuturi: fixarea CO2 se face uor datorit PO2 i a pH-ului
mai acid.
- La plmni cedarea CO2 este determinat de PO2 i pH ceva

Funciile eritrocitelor
2. Rolul eritrocitelor n meninerea EAB
ERiTROCiTE- alte functii
Prin:
- sistemele tampon eritrocitare: HbK/HbH,
HbO2K/HbO2H, care asigur din capacitatea
tampon a sngelui
- fixarea CO2 sub form de HbCO2
- creterea capacitii tampon a plasmei
(NaHCO3), ca urmare a fenomenului
Hamburger

Contribuie la realizarea tonusului vascular:

eliberand ATP determina relaxarea si dilatarea peretilor vasculari
promovand un flux sanguin normal (in urma stresului de frecare indus ca
urmare a vasoconstrictiei) .
- Eliberand S-nitrosothioli care au actiune vasodilatatoare trimitand mai
mult sange ariilor tisulare lipsite de oxigen (cand moleculele lor de
hemoglobina sunt deoxigenate
- Sintetizand oxid nitric pe cale enzimatica folosind ca substrat L-arginina, la
fel ca celulele endoteliale (cand sunt expuse unor nivele fiziologice ale
stresului de frecare.
Producind hidrogen sulfurat cu rol de semnalizator ce actioneaza in vederea
relaxarii peretilor vasculari.
Joaca rol in aparare :
Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca bacteriile, elibereaza radicali
liberi care actioneaza asupra peretilor membranari, omorand bacteriile

ERiTROCiTE- alte functii

Joaca rol in aparare :

Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca bacteriile,
elibereaza radicali liberi care actioneaza asupra peretilor
membranari, omorand bacteriile