Caiet Sarcini Structuri Beton

Titlul lucrării: Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti
ISCE Faza:PT CAIET DE SARCINI - STRUCTURI
CAIET DE SARCINI
STRUCTURA
1. CERINŢE GENERALE
Din legislaţia tehnică în vigoare privind calitatea în construcţii derivă o serie de

exigenţe şi performanţe de calitate necesar a fi îndeplinite, începând cu concepţia şi
continuând cu execuţia, utilizarea şi postutilizarea construcţiei, exigenţe şi
performanţe care trebuie avute în vedere de către investitor, proiectant, executant,
indiferent de forma de proprietate (publică sau privată).
Pe timpul executării lucrărilor executantului îi revin următoarele obligaţii:
- să respecte cu stricteţe prevederile din proiect, din prezentul caiet de sarcini şi
din normele tehnice de execuţie şi recepţie a lucrărilor,
- să obţină în prealabil acordul beneficiarului şi proiectantului pentru soluţiile
tehnologice şi de execuţie pentru folosirea altor calităţi de materiale decât cele
prevăzute în proiect.
Pe timpul utilizării (exploatării) construcţiei, utilizatorul (beneficiarul) trebuie să
respecte prevederile legale privind utilizarea şi urmărirea în timp a construcţiei, în
conformitate cu normele tehnice şi legislaţia în vigoare şi cu cele specificate în
prezentul caiet de sarcini.
Prevederile prezentului caiet de sarcini pot fi completate, modificate sau adaptate
de proiectant pe parcursul executării lucrării, comunicându-se în scris beneficiarului
şi executantului noile prevederi.
2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE ŞI FUNDAŢII.
2.1. GENERALITĂŢI
Trasarea, executarea săpăturilor manuale şi/sau mecanizate, compactarea

umpluturilor, protejarea lucrărilor pe timpul execuţiei, toleranţele de execuţie,
condiţiile de calitate şi recepţia lucrărilor vor respecta prevederile proiectului şi ale
normelor tehnice indicate la pct.2.2.
2.2. NORME TEHNICE DE REFERINŢĂ
STAS 9824/1- 87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale

şi agrozootehnice.
C 83 - 75 - Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în
construcţii.
Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 1

Cod F-40-02-04
C 169 – 88 - Normativ privind executarea lucrărilor de

terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor.
P 10 – 86 - Normativ privind proiectarea şi executarea
lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
P 7 – 92 - Normativ privind proiectarea şi executarea
lucrărilor de fundaţii pe terenuri sensibile la umezire.
C 56 – 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
caietul I - Prevederi generale, anexele I-1 şi I-2.
caietul II - Terasamente – Capitolul I şi anexele II-2.2 şi 2.3.
caietul IV - Fundaţii – Capitolul 1 – Fundaţii directe şi pe piloţi
cu anexele IV-1-1, IV-1-2.
NE 012 – 99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din
beton şi beton armat (partea I).
2.3. SĂPĂTURI
2.3.1.PREVEDERI GENERALE.
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de

predare primire a amplasamentului şi a trasării reperelor de cota +/-0,00 şi
consemnate într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor.
2.3.2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Săpătura generală se execută conform planurilor urmărind ca:

- geometria generală să fie respectată.
- săpătura generală să se oprească cu 10-20 cm deasupra cotei definitive,
corectarea acesteia şi aducerea la cota din proiect făcându-se cu max.24 ore
înainte de turnarea betonului.
- în cazul în care la cota indicată în proiect nu apare tipul de teren specificat, să
se anunţe imediat proiectantul.
2.3.3. PROTECŢIA LUCRĂRILOR ŞI TOLERANŢE.
Protejarea lucrărilor de săpătură se va face prin taluze (diferenţele de nivel se

preiau în panta de 1:2 în cazul nisipului, sau în panta de 1:1 în cazul argilei), sau prin
lucrări speciale de sprijinire – dacă este cazul.
Toleranţele admise sunt în special cele legate de trasarea construcţiei pe teren.

Cod F-40-02-04
2.3.4. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI.
La terminarea lucrărilor de săpătură pentru fundaţii se vor verifica dimensiunile şi

cotele de nivel realizate şi se vor compara cu cele din proiect. Este interzisă
executarea fundaţiilor înainte de efectuarea corecţiilor necesate.
Conform cerinţelor înscrise în planuri, nu se va trece la executarea betoanelor de
egalizare decât după verificarea terenului de fundare de către proiectant şi
geotehnician.
2.4. UMPLUTURI ŞI COMPACTĂRI
2.4.1. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Pentru sistematizarea terenului în jurul construcţiei ca şi pentru ajungerea la

cota prescrisă în proiect pentru pardoseala subsolului (parterului) sau a trotuarului
este necesară realizarea de lucrări de umplutură. Astfel pe amplasamentul construcţiei
umpluturile sunt:
- umpluturi pentru realizarea platformei pe care este amplasat blocul de
intervenţie.
- umpluturi între fundaţii pe care reazemă pardoseala parterului
- umpluturi exterioare pentru susţinerea hidroizolaţiilor aplicate pe feţele
exterioare ale pereţilor subsolurilor.
Umpluturile vor fi realizate din o parte din materialul rezultat de la excavare şi va fi
compactat corespunzător.
2.4.2. VERIFICAREA CALITĂŢII, RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI

ABATERI ADMISIBILE.
Verificarea calităţii se va face urmărind utilizarea de material compactant de tipul

propus, asigurarea tehnologiei corecte de compactare, în special grosimea straturilor
orizontale şi a numărului de treceri cu utilaje adecvate, obţinerea gradului de
compactare prescris.
Recepţia lucrării se va face pe parcurs prin procese verbale corespunzătoare.
Conform normativului C56- 85, abaterea admisibilă pentru gradul de compactare
prevăzut în proiect este de 2% pentru medie, şi de 5% pentru valoarea minimă.
3. BETOANE
3.1. GENERALITĂŢI
Betoanele folosite în realizarea construcţiei sunt de marca (clasa) curent folosite la

noi în ţară, raportate la posibilităţile tehnice existente actualmente.
Cod F-40-02-04
Totuşi având în vedere clasa de importanţă cerută construcţiei recurg unele cerinţe
de calitate care impun anumite exigenţe privind calitatea materialelor folosite ce intră
în componenta betonului, calităţile betonului realizat, modul de punere în operă şi
urmărirea lucrărilor de punere în operă.
3.2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
STANDARDE
• STAS 790 – 84 Apa pentru betoane şi mortare

• SR 388 – 95 Lianţi hidraulici, ciment portland
• STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele, pentru betoane şi mortare cu
lianţi minerali
• STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton
armat şi beton precomprimat
• STAS 8600 – 79 Construcţii civile, industriale şi agricole, tolerante şi
ansambluri în construcţii, sistem de tolerante
• STAS 10265 – 75 Tolerante în construcţii, calitatea suprafeţelor, şi
noţiuni de bază
• STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii, toleranţe la suprafeţele de
beton armat
• STAS 12400/1-85 Construcţii civile şi individuale, performante în
construcţii, noţiuni şi principii generale
NORMATIVE
• NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton

şi beton armat
* Se vor avea în vedere şi principalele reglementări care completează

prevederile normativului NE 012 – 99 din Capitolul 2 al acestuia.
3.3. MATERIALE FOLOSITE LA PREPAPAREA BETOANELOR
CIMENT
La prepararea betonului se va folosi ciment având clasa de rezistenţă 32,5 ale
cărui condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin SR 388 – 95, cu
acordul proiectantului şi conform normativului NE 012 – 99 se poate înlocui cu un alt
tip de ciment.

Cod F-40-02-04
Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine

obligatoriu evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
Depozitarea şi controlul calităţii se va face în conformitate cu prevederile din
Normativ NE 012-99 cap.4.1.4. respectiv 4.1.5. precum şi Anexa VI.1.
Utilizarea cimentului se va face numai după certificarea calităţii de către un
laborator autorizat.
AGREGATE
Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS

1667 – 76.
Se vor utiliza sorturile 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 cu specificaţiile respective pentru
diferitele clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul
prealabil al proiectantului şi beneficiarului.
Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte
condiţiile impuse de NE 012-99 pct.6.2.2. şi Anexa 1.4.
Sorturile de agragate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce
priveşte conţinutul de impurităţi:
• nu se admit corpuri străine (animale sau vegetale).

• nu se admite pelicula de argilă sau alt material aderent de granulele
agregatului;
• conţinutul de mică max.2%;
• conţinutul de cărbune max.0,5%.
Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi:
• pentru nisip max.2%
• pentru pietriş max.0,5%
• pentru agregatul total max.1%
Respectarea conţinutului limită de parte levigabilă este strict obligatorie la
sursa de aprovizionare, în măsura în care este necesar, se va recurge la spălarea
agregatului, reciuruire, etc.
Humusul determinat ca soluţie NaOH va da o soluţie incoloră sau galben
deschis.
Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606 –
80, iar controlul calităţii agregatelor este prezentat în NE 012-99 pct.17.2.1.1. şi
Anexa VI.1.
Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca
odată cu documentul de expediţie să trimită şi certificatul de calitate cu rezultatele
determinărilor efectuate.

Cod F-40-02-04
Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în

certificatul de calitate. Dacă acestea garantează calitatea agregatului, laboratorul va
proceda în continuare la verificările prevăzute în Anexa VI.1.
In timpul transportului de la furnizor şi al depozitării la staţia de betoane,
agregatele trebuie ferite de impurificări sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având
asigurată evacuarea rapidă a apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor.
Laboratorul executantului are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor de
calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia, se vor efectua
verificări pentru:
• corpuri străine
• argila în bucăţi
• parte levigabilă
• granulozitate
• forma ganulelor (pentru pietriş şi criblură)
Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în
consum, deci nu se va interzice utilizarea lui, iar în termen de 48 de ore se va sesiza
furnizorul şi beneficiarul.
Intrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane, laboratorul va
verifica granulozitatea sorturilor şi umiditatea, odată pe schimb şi ori de câte ori se
consideră necesar ca urmare a modificării acestor caracteristici.
Rezultatele determinărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de beton.
Laboratorul constructorului va ţine evidenţa verificării calităţii agregatelor astfel:
• într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
• într-un registru-caiet de agregate vor fi menţionate toate rezultatele
determinărilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor.
• într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele
determinărilor de laborator efectuate în cursul utilizării agregatelor
Zonele de granulozitate recomandate funcţie de clasa de tasare, sunt arătate în tabelul

4.1.
Tabel 4.1.
Clasa de tasare Dozajul de ciment (hg/mc)
< 200 200-300 300-400 > 400
T.2 I I (II) II (II) III
T.3, T.3/T.4 I I (II) II (III) III
Zonele din paranteză se adoptă cu precădere, dacă la încărcările preliminare se

constată că amestecul de beton nu prezintă tendinţa de segregare.

Cod F-40-02-04
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0-31 mm sunt arătate în tabel 4.2.
Zona Limita % treceri în masă prin sită sau ciur

0,2 1 3 7 16 31
I max. 10 40 50 70 90 100
min. 3 31 41 61 81 95
II max. 7 30 40 60 80 100
min. 2 21 31 51 71 95
III max. 5 20 30 50 70 100
min. 1 10 20 40 60 95
APA
Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de

alimentare, sau din altă sursă cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în STAS 790-84.
ADITIVI
Pentru îmbunătăţirea (modificarea) proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit

se vor utiliza aditivi în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice NE 012-99
cap.4.4.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face în conformitate cu
prevederile codului NE 012-99 pct.4.4.2. şi Anexa I.3.
3.4. CONDIŢII TEHNICE
Clasele de expunere, grupele de utilizare şi condiţiile de serviciu avute în

vedere sunt prezentate în tabelul 4.3.
Tabel 4.3.
Nr. Clasa de Grupa (AnexaI.2. Condiţii serviciu
crt. expunere(tab.5.1.) pct.1.3) (Anexa I2 pct.2.)
1. 1a Uscat-Moderat I a
2. 2a Umed-Moderat I a
Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compoziţiile

diferitelor tipuri de betoane trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul
NE 012-99 şi vor fi stabilite numai de către laboratoarele autorizate. Principalii
parametri pentru diverse clase de betoane sunt prezentaţi în tabelul 4.4.

Cod F-40-02-04
Nr. Clasa Dozaj Tipul, Raportul Clasă de

crt betonului minim clasa A/C consistenţă -
NE 012-99 ciment cimentului max. tasare –
(C.140-86) 1a (2a) (mm)
(tab.5.5)
1. C 2,8/3,5 150 (200) II/B; II/A; T.2 (30 + 10)
Bc 3,5 III/A; T.3 (70 + 20)
2. C 6/7,5 IV/A;
Bc 7,5 V/A
3. C 8/10 0.75
Bc 10 32,5
4. C 12/15 250 (290) I, II/A 0,65 T.3 (70 + 20)
Bc 15 32,5 T.3 (100 +
5. C 16/20 0,55 20)
Bc 20 T.4
6. C 18/22,5 250 (290) I,II/A 0,45 T.3 (70 + 20)
Bc 22,5 32,5 T.3 (100 +
20)
T.4
3.5. COMPOZIŢIA BETONULUI
Stabilirea compoziţiei pentru betoane se va face pe baza încercărilor

preliminare de laborator.
Pentru fiecare clasă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în
considerare următoarele:
• asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţii necesare de apă de

amestecare
• încadrarea granulozităţii agregatului total de preferinţă în jumătatea
inferioară a domeniului precizat în tabelul 4.2. şi definitivarea domeniului
adoptat
• adoptarea dozajului optim de ciment.
• adoptarea procentului optim de aditivi.
• urmărirea evoluţiei rezistentelor în primele 7 zile de întărire.
• obţinerea unei rezistente medii de vârsta de 28 de zile care să depăşească
marca cu 10-15%.
Pentru clasele de beton mai mari de C 12/15 compoziţiile se vor definitiva de

către laborator şi vor fi prezentate proiectantului spre aprobare.

Cod F-40-02-04
După acceptare, compoziţiile stabilite se vor transmite staţiei de betoane fiind

considerate drept compoziţii de bază.
Pentru toate clasele de betoane, în funcţie de caracteristicile sorturilor de
agregate din depozitul de consum al staţiei, personalul laboratorului va adopta
compoziţia de bază şi va emite reţeta de preparare.
Adaptarea se va face conform precizărilor din Anexa II.
3.6. PREPARAREA BETONULUI
Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012 – 99,

executantul este obligat să ia toate măsurile pentru realizarea condiţiilor necesare
acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admiţându-se
următoarele abateri:
• ciment şi apă + 2%
• agregate + 3%
• adaosuri + 3%
• aditiv + 5%
Pentru realizarea acestor precizii se va proceda la verificări ale mijloacelor de

dozare, conf. pct.9.3.2. din NE 012-99.
Este interzisă prepararea betonului în instalaţiile care nu asigură respectarea
abaterilor prevăzute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o

măsurare cât mai exactă a cantităţii.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face
conform cărţii tehnice a utilajului respectiv.
In cazul folosirii aditivului flubet se introduc iniţial componentele soli de
minimum 80% din cantitatea de apă, iar după o primă perioadă de malaxare şi
aditivul şi eventual restul de apă.
Durata de malaxare va fi de minimum 45 secunde, de la introducerea ultimului
component, respectându-se prevederile pct.9.4.4. din Normativul NE 012-99, funcţie
de tipul şi compoziţia betonului, condiţiile de mediu, tipul instalaţiei.
La locul de punere în operă se va asigura cantitatea necesară de aditiv flubet
pentru corectarea lucrabilităţii betonului.
In perioadele de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile astfel
încât temperatura betonului proaspăt să nu fe mai mică de + 50C.
Realizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros se va face în conformitate
cu respectarea prevederilor din Normativul C16-84 „Normativ pentru realizarea pe
timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.

Cod F-40-02-04
In perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de 250 C) dacă se execută

elemente cu grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare
producerii betonului sub temperatura maximă admisă de 250C.
Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apa rece,
folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi
mai scăzute.
3.7. TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare, se va

face cu autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompa bena,
jgheaburi, benzi transportoare.
Fiecare transport de beton, va fi însoţit de un bon (fisa) de transport (livrare) în care
vor fi menţionate:
• nr.bonului şi data întocmirii
• staţia la care s-a preparat betonul
• tipul de beton şi volumul
• destinaţia betonului, obiectului
• ora plecării din staţie
• ora începerii şi terminării descărcării la şantier
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de seful staţiei, iar
datele din şantier vor fi completate de maistrul lucrării.
Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne în
şantier, iar celălalt se va întoarce la staţie.
Durata maximă de transport care se consideră din momentul plecării de la
staţie până la sosirea pe şantier, prevederile din NE 012-99 cap.12.1.
La întreruperea lucrului, mijloacele de transport şi cele de prepapare vor fi
spălate cu jet de apă. Se interzice cu desăvârşire, însă, introducerea autoagregatelor la
încărcat înainte de golirea completă a apei din toba agitatorului.
3.8. CONTROLUL CALITĂŢII BETONULUI
Reguli care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a

calităţii betoanelor sunt prezentate în detaliu astfel:
Pct.17.2.1.1. – Controlul materialelor constituente

Pct.17.2.1.2. – Controlul înainte de punerea în operă
Pct.17.2.1.3 - Controlul în timpul transportului, compactării şi tratării betonului
Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câte trei eprubete la vârsta de 28

de zile trebuie să satisfacă condiţiile de laborator.

Cod F-40-02-04
Conform metodologiei descrisă în Normativul NE 012-99 laboratorul staţei de

betoane va întocmi o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton, de clasa
mai mare sau egală cu C12/15 încercate în cursul fiecărui trimestru.
Rezultatele încercărilor efectuate pe probele recoltate la şantier trebuie să
respecte condiţiile impuse de Normativul NE 012-99.
Controlul operativ al calităţii betonului se face prin determinări privind
caracteristicile betonului proaspăt, determinări efectuate la staţia de betoane, la locul
de punere în operă, pe beton întărit la 28 de zile şi pe beton întărit la termene scurte în
conformitate cu prevederile din Anexa VI.3. a Normativului NE 012-99.
3.9. TURNAREA BETONULUI
Pentru fiecare categorie de elemente (fundaţii pereţi, stâlpi, planşee etc) se va

elabora de către executant fişa tehnologică de betonare care va fi prealabil prezentată
proiectantului şi investitorului spre acceptare.
Fişa tehnologică va cuprinde:
• ordinea şi ritmul de betonare
• utilajele de transport şi punere în operă a betonului şi corectarea capacităţii
acestora cu ritmul de betonare stabilit
• măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor
Inainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia
lucrărilor de cofraje şi a armăturilor.
Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer din conducerea unităţii
executante . Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna:
• data şi ora începerii şi terminării betonării
• volumul de beton pus în lucrare
• indicativele seriilor de probe prelevate
• măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării
(intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc).
3.10. REGULI GENERALE DE BETONARE
Punerea în operă a betonului se va face în maximum 1.1/2 ore din momentul

plecării betonului de la staţie, funcţie de temperatura amestecului, tipul de ciment.
Inălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m.
Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul
turnat anterior.
Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maximă a întreruperilor de betonare, pentru care este necesară luarea de
măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a
prizei betonului.

Cod F-40-02-04
Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin normativul NE 012-99
cap.12.3.
3.11. TURNAREA BETONULUI DE PROTECŢIE A SĂPĂTURII
Aceasta se va începe numai după ce geotehnicianul şi proiectantul au certificat

ca la cota respectivă de săpătură sau taluz terenul corespunde din punct de vedere
fizico – mecanic.
Executantul trebuie să pregătească pentru turnarea betonului de protecţie,
numai strict suprafaţa de teren pentru care poate asigura beton în ziua respectivă.
Executantul trebuie să asigure utilajul necesar evacuării eventualelor ape
pluviale colectate în ampriza săpăturii.
3.12. TURNAREA FUNDAŢIILOR DE BETON ARMAT
Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de max.50 cm grosime.

Acoperirea cu un nou strat de beton se va face fără măsuri speciale înainte de
depăşirea timpului de începere a prizei.
Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a
nu se acumula în zonele unde se betonează.
Pentru alte reguli de turnare a betonului în fundaţii se vor avea în vedere
reglementările prevăzute în normativul NE 012 – 99 cap.12.3.
3.13. TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS
In condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egală cu + 50C sau
există posibilitatea ca în interval de 24 de ore să scadă sub limita amintită, se
recomandă ca temperatura betonului proaspăt să fie de 15 – 20oC.
La turnarea betonului pe timp friguros, se vor lua măsurile necesare pentru
curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii
de calciu ca agent de dezgheţare.
Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai
mică de + 50C betonarea nu va începe.
Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea
normativul C 16 – 84.
3.14. TURNAREA BETONULUI PE TIMP CĂLDUROS
La turnarea betonului pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare

protejării corespunzătoare a betonului împotriva evaporării rapide a apei din beton.
Se recomandă betonarea în timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează
temperaturi mai mari de + 250C.

Cod F-40-02-04
3.15. PROTECŢIA BETONULUI DUPĂ TURNARE
Condţii normale de temperatură:

• betonul va fi ţinut permanent umed timp de minimum 7 zile; acest lucru se
va realiza fie prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate,
rogojini sau pânza de sac menţinute permanent umede.
• stropirea manuală intermitentă este interzisă
Condiţii de timp friguros:

• măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului
ambiant (măsurată la ora 8 dimineaţa) este mai mică de + 50C;
• se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire
• se va asigura o rezistenţă suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea
dezgheţului şi îngheţului;
• evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin răcirea bruscă a stratului
superficial de beton;
• protecţia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini
cuprinse între două folii de polietilenă;
• protecţia se va menţine pe o durată minimă de 7 zile de la turnarea
betonului;
• in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,00 m înlăturarea protecţiei
este admisă numai dacă diferenţa dintre temperatura suprafeţei betonului şi
cea a mediului este mai mică de 12oC.
Condiţii de timp călduros:

• toate suprafeţele vor fi menţinute umede în permanenţă fie prin stropire
continuă fie prin acoperire cu materiale menţionatre la condiţii de timp
friguros şi stropire manuală:
• durata de tratare va fi de minimum 14 zile
4.COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (externe) sau la

suprafaţă, conform Anexei IV.2. din Normativ NE 012 – 99.
Personalul care efectuează vibrarea va fi instruit în prealabil pentru a respecta
următoarele reguli:
• introducerea vibratorului se va face cât mai vertical fără a atinge armăturile
şi pătrunzând în stratul turnat anterior pe o adâncime de 10-15 cm
• durata de vibraţie optimă pe o poziţie va fi de 10-30 secunde, aceasta fiind
în funcţie de tasarea betonului şi tipul de vibrator
• extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri

Cod F-40-02-04
• poziţia următoare de introducere a vibratorului de interior nu va depăşi

distanţa de 1,00 m, reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi
desimea armăturii.
5. ROSTURI DE TURNARE
In măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se

execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între
două rosturi de dilatare.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor se va respecta conform
precizărilor din proiect sau procedura de execuţie.
Reluarea betonării se va face la intervalul prevăzut în proiect şi după
îndepărtarea laptelui de ciment şi a eventualului beton necompactat.
Inainte de începerea betonării se va verifica dacă sunt pregătite corespunzător

suprafeţele de beton turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul
nou, respectiv dacă:
• s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment
• suprafeţele în cauză prezintă rugozitate necesară asigurării unei bune
legături între betonul nou şi cel vechi.
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistică a

rezultatelor încercărilor efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane.
Calitatea betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structură, se apreciază ţinând
seama de :
• constatările examinării vizuale a elementelor în cauză
• analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvetele confecţionate la
şantier
Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă:

• nu se constată defecte de turnare sau compactare (goluri, segregări,
discontinuităţi, etc)
• rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă îndeplinesc condiţiile
prevăzute.
Pentru alte exigenţe se vor avea în vedere reglementările din normativul NE 012-99
cap.13 şi Anexa IV.3.
In cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare a betonului pus în
lucrare, proiectantul va analiza şi stabili măsurile ce se impun.

Cod F-40-02-04
6. COFRAJE
6.1. GENERALITĂŢI
Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul
utilizat la confecţionarea cofrajului şi grosimea acestuia trebuie să asigure realizarea
unei suprafeţe de beton plane şi de calitatea cerută.
Cofrajele şi susţinerile lor vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele cerinţe:
• să asigure obţinerea unor elemente cu forma şi dimensiunile prevăzute în
proiect
• sub acţiunea presiunii betonului proaspăt şi a încărcărilor ce apar în
procesul de execuţie să nu permită deformări care să depăşească abaterile
admise pentru elementele ce se toarnă
• să permită o montare şi decofrare cât mai simplă
• înălţimea maximă cofrată pentru o etapă de betonare nu trebuie să
depăşescă 2,40 m în cazul pereţilor şi respectiv 1,20 m în cazul stâlpilor.
7. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Standarde
• STAS 7009 – 79 Construcţii civile, industriale şi agricole, toleranţe şi

asamblări în construcţii, terminologie.
• STAS 8600 – 79 Construcţii civile, industriale şi agricole, toleranţe şi
asamblări în construcţii, sistem de toleranţe
• STAS 10265 – 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor.
Termeni şi noţiuni de bază.
• STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţele de
beton aparent
• STAS 12300/1-85 Construcţii civile şi industriale. Performanţe în
construcţii. Noţiuni şi principii generale
• STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton
armat şi beton precomprimat.
Normative
• NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton

şi beton armat

Cod F-40-02-04
Pentru lucrările de cofraje şi susţineri se vor avea în vedere prevederile din NE 012-
99 cap.11.
8. CONDIŢII DE MONTAJ
Inainte de începerea montării cofrajelor pentru stâlpi şi pereţi se va proceda la:

• verificarea şi recepţionarea armăturilor montate
• pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeţei de beton vechi care
urmează să vină în contact cu betonul nou, prin şpriţuire şi suflare cu aer
comprimat sau spălare cu jet de apă
Închiderea cofrajelor pentru stâlpi şi pereţi se va face cu cel mult 24 de ore

înainte de betonare şi după acceptarea de către diriginte a modului de pregătire a
rostului de betonare.
La montarea cofrajelor se vor respecta următoarele condiţii:
• poziţionarea în plan conform proiectului
• asigurarea orizontalităţii şi verticalităţii
• asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor ce se betonează
• asigurarea grosimii prevăzute prin proiect pentru stratul de acoperire a
armăturilor
• poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.
CONDIŢII ÎN TIMPUL BETONĂRII
Pe parcursul betonării se va urmări menţinerea etanşeităţii şi poziţiei iniţiale a

cofrajelor întrerupându-se betonarea şi adoptându-se măsuri urgente de remediere în
cazurile în care acestea se impun.
După decofrare, panourile şi piesele de susţinere sau sprijinire vor fi curăţate,
îndepărtându-se laptele de ciment sau betonul aderent.
Se interzice montarea panourilor care prezintă lapte de ciment sau beton aderent.
Pentru reducerea aderenţei între beton şi cofraj şi obţinerea unor suprafeţe de
beton corespunzătoare, panourile de cofraj vor fi unse în prealabil cu substanţe de
decofrare.
9. ABATERI, TOLERANŢE ŞI VERIFICĂRI ALE ACESTORA
Abaterile admisibile sunt cele precizate prin Anexa III.1 din normativul NE
012-99.
10. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRAJE
La terminarea executării cofrajelor se va verifica:

Cod F-40-02-04
• alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire

• încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii
necesare
• dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale
• poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la
nivelurile inferioare
Înainte de turnarea betonului în cofraje se va verifica:

• corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan cât şi ca nivel cu cele din
proiect
• orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor plăcilor şi grinzilor
• verticalitatea cofrajelor stâlpilor şi pereţilor
• existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea
etanşeităţii lor
• măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere
• rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, existenţa şi corecta
montare a contravântuirilor pe cele două direcţii, corecta rezemare şi fixare
a susţinerilor, existenţa panelor sau a altor dispozitive de decofrare, a
tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.
• existenţa în număr suficient a distanţierilor
• instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton
sau care servesc pentru crearea de goluri.
In cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază ca

neasigurată rezistenţa şi stabilitatea susţinerilor se vor adopta măsurile
corespunzătoare.
In urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate se va proceda la
consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse.
Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să
modifice situaţia constatată se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor
menţionate şi la încheierea altui proces verbal.
12. DECOFRAREA
Termenele de decofrare prezentate în tabel 4.5. sunt orientative, urmând ca

decofrarea să se facă cu respectarea condiţiilor impuse de cap.14 din NE 012-99 în
funcţie de tipul cimentului, temperatura mediului.

Cod F-40-02-04
Tabel 4.5.
Nr. Viteza de dezvoltare a Termenul (în zile) de la turnare
crt. rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului +5 +10 +15 +5 +10 +15
0
( C)
1. Decofrarea feţelor 2 1½ 1 2 1 1
laterale
2. Decofrarea feţelor
inferioare ale grinzilor şi 6 5 4 5 5 3
plăcilor cu menţinerea
popilor de siguranţă
deschidere < 6 m
3. Idem, deschiderea > 6 m 10 8 6 6 5 4
4. Indepartarea popilor de
siguranta pentru 18 14 9 10 8 5
deschideri < 6 m
5. Idem deschideri de 6-12 21 18 12 14 11 7
m
6. Idem, deschideri > 12 m 36 28 18 28 21 14
In cursul operaţiei de decofrare se vor respecta cerinţele impuse de normativul NE
012 – 99 – ANEXA V.
In cursul operaţiunilor de decofrare se vor respecta următoarele:

• desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul
lucrării
• susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii
elementelor şi continuând simetric către reazeme
• slăbirea pieselor de fixare (piese, vincluri, etc) se va face treptat, fără şocuri
• decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor
din greutatea proprie a elementului ce se decofrează.
11. ARMATURI DIN OTEL BETON
12.1. GENERALITĂŢI
Tipurile armăturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de

beton armat a construcţiei sunt curent folosite la noi în ţară.
În acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea şi
urmărirea lucrărilor ce decurg din necesitatea realizării unei calităţi a lucrărilor de
construcţii montaj ce decurg din clasa de importanţă a construcţiei.

Cod F-40-02-04
12.2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Standarde
• STAS 438/1 – 89 Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii
tehnice generale de calitate.
• STAS 438/2 – 91 Sârmă trasă pentru beton armat

• STAS 438/3-89 Plase sudate pentru beton armat
• STAS 7009 – 79 Construcţii civile, industriale şi agricole.
Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Terminologie..
• STAS 8600 – 79 Construcţii civile, industriale şi agricole.
Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Sistem de toleranţe.
• STAS 12400/1-85 Construcţii civile şi industriale. Performanţe în
construcţii. Noţiuni şi principii generale
• STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat.
Normative
• NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi

beton armat
12.3. MATERIALE FOLOSITE
Oţelurile din beton trebuie să respecte condiţiile tehnice prevăzute de STAS seria
438.
12.4. APROVIZIONARE ŞI LIVRARE
Fiecare lot aprovizionat trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate eliberat de producător.
La aprovizionare se va proceda la:
• constatarea existenţei certificatului de calitate
• verificarea prin îndoire la rece
• verificarea prin încercare la tracţiune cel puţin o probă la 50 tone
12.5. DEPOZITAREA
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012 – 99 cap.10.3

Cod F-40-02-04
12.6. CONTROLUL CALITĂŢII ARMĂTURILOR DE OŢEL BETON
Controlul calităţii armăturilor de oţel beton se va face conform prevederilor din

normativ NE 012 – 99 cap.17 şi ANEXA VI.1 – pct.A.5. şi A.6.
12.7. FASONAREA BARELOR
Fasonarea barelor se va face în stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât
să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţenei lor până în
momentul montării.
Etrierii se vor confecţiona cu ciocuri la 450 (1350), lungimea acestora pe
porţiunea dreaptă fiind de minimum 10 cm.
Pentru alte cerinţe se vor respecta cele prezentate în normativul NE 012 – 99. Anexa
II.1.
12.8. MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea se începe după recepţionarea calitativă a cofrajelor.

Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect şi detaliile de armare.
Menţinerea poziţiei trebuie să fie asigurată în tot timpul turnării betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevăzut, se vor utiliza
distanţieri confecţionaţi din masa plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o
sârma pentru a fi legate de armături; se interzice folosirea cupoanelor de oţel beton.
Dacă prin proiect nu se specifică altfel, legarea armăturilor se va face cu două
fire de sârmă neagră 1,5 mm diametru, la fiecare încrucişare de bare.
Executantul va lua toate măsurile necesare amplasării tuturor pieselor
înglobate, în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie.
La montarea pieselor înglobate se vor lua măsuri pentru fixarea lor astfel încât
să se asigure menţinerea poziţiei corecte în tot timpul turnării betonului.
La montarea pieselor înglobate se vor respecta toleranţele prevăzute în proiect.
Pentru alte cerinţe se vor aplica cele prevăzute în NE 012-99, ANEXA II..1.
La rosturile (întreruperile) de toleranţe ale fundaţiilor se va asigura un spor de
armare longitudinală astfel încât procentul de armare în secţiune transversală în care
se face întreruperea, să fie de aproximativ 0,5%, locul acestora şi modul de dispunere
a armăturii suplimentare fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul
proiectantului.

Cod F-40-02-04
12.8. TOLERANŢE ŞI ABATERI
Abaterile limita admise la fasonarea şi montarea armăturilor sunt cele indicate prin
ANEXA II.2 din normativ NE 012 – 99 cap.10.6.
12.9. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Prevederile constructive care trebuie să fie respectate la armarea elementelor de beton

armat sunt cele indicate în anexa II.1 din normativ NE 012 – 99.
12.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Grosimea stratului de acoperire a armăturilor cu betoan se stabileşte prin proiect

conform STAS 10107 – 90 pct.6.1. şi este în funcţie de : tipul elementului, categoria
elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, gradul de rezistenţă la foc,
etc.
12.11. ÎNNĂDIREA BARELOR
Se vor respecta prevederile din proiect şi din normele şi standardele care

stabilesc aceste reguli (STAS 10107 90).
Referitor la înnădirile barelor ce depăşesc lungimea de 12,00 m, pentru
diametre mai mari de φ 12 se precizează că acestea se vor face în secţiuni de calitate
cu minimum 50φ , iar în aceeaşi secţiune se vor jonta maximum 1/3 din secţiunea
totală de armare.
12.12.ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT
În cazul când nu se dispune de sortimentul şi diametrele prevăzute în proiect, se

poate proceda la înlocuirea acestora, cu acordul proiectantului şi cu respectarea
regulilor prevăzute în normativul NE 012 – 99 cap.10.11.
12.13.CONDIŢIILE DE RECEPŢIE A ARMĂTURILOR
La terminarea montării armăturilor, beneficiarul prin reprezentantul său, va

verifica:
• numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale

elementelor structurii
• distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare
• lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi
înglobate în elementele ce se toarnă ulterior

Cod F-40-02-04
• lungimile de petrecere la înnădiri

• calitatea sudurilor
• numărul şi calitatea legăturilor dintre bare
• dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării
• modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
• poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate
13. ZIDĂRII
13.1. GENERALITĂŢI.
Zidăriile folosite, după materialele utilizate din cărămidă arsă sau din blocuri
de materiale celulare uşoare.
După destinaţie sunt:
- ziduri portante sau neportante,
- ziduri de închidere şi compartimentare (portante sau neportante),
- zde umplutură,
- ziduri de protecţia hidroizolaţiei bituminoase verticale de la exteriorul
construcţiei (în lemn).
Executantul va respecta prevederile proiectului şI pe cele din prescriţiile tehnice
de la pct.6.2.
Nu se admite schimbarea calităţii materialelor şi a tehnologiilor de execuţie fără
avizul proiectantului de structură.
13.2. PRESCRIPŢII TEHNICE DE REFERINŢĂ
- STAS 10109/1-82 Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea

elementelor.
- P2-85 Normativ privind alcătuirea, calculul şi
executarea structurilor de rezistenţă.
- STAS 475-86 Cărămizi ceramice pline.
- STAS 5185/1(2)-86 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri
verticale.
- STAS 1030-85 mortare obişnuite pentru zidărie şi
tencuială.
- STAS 388-81 şi SR 388 şi 1500 Cimenturi în construcţii.
- STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Termeni şi
noţiuni de bază.
- C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia
şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuiala.
- C 56-85 Caietul VII şi anexele respective.

Cod F-40-02-04
13.3. MATERIALE FOLOSITE PENTRU ZIDĂRII
CĂRĂMIDA.
Presată plină, marca C100, calitatea A, clasa C1 (STAS 457-86), dimensiuni
240 x 115 x 63 mm., la zidăria suport şi protecţie hidroizolaţie.
Cu goluri verticale (GVP), marca C100, calitatea A, clasa C1, dimensiuni 240
x 115 x 88 mm. (STAS 5185/1,2-86), la zidurile portante, de umplutura şi şi de
placarea elementelor de beton armat.
Blocuri mici de beton celular autoclavizat, sortiment GBN50, STAS 8036-81
(unde este cazul).
MORTARE.
Mortar de zidărie marca 50, notat M50Z (STAS 1030/85).
Conform STAS 146-80 ,,Var construcţii’’.
CIMENT.
Pa35, conform STAS 388-81, Pa40, P45, SR35 şi SRA35.
NISIP NATURAL DE RÂU.
Conform STAS 1667-76.
APA.
Din reţeaua publică de alimentare.
Caracteristicile fizico-mecanice, condiţiile de transport, de punere în operă, de
executarea zidăriilor şi verificarea calităţii acestora se vor determina şi urmări
conform indicaţiilor din prescropţiile tehnice de la pct.7.2.
Ancorarea zidăriilor de structura de beton în vederea conlucrării cu acestea se
va face conform indicaţiilor din planşele proiectului.
13.4. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIILOR
Înainte de începerea lucrărilor de zidărie, se va proceda la executarea trasării

pereţilor pe suprafaţa planşeului pe care sunt amplasaţi.
Trasarea se va face complet, cuprinzând toate elementele din plan (intrânduri,
ieşinduri, colţuri, intersecţii, goluri de uşi) în vederea evitării modificărilor
(demolărilor) ulterioare.
Înainte de punerea în lucrare, cărămizile se vor uda bine cu apă. Pe timp
călduros udarea se va face abundent.
Rosturile orizontale şi verticale ale zidăriilor se vor umple bine cu mortar,
lăsându-se neumplute pe o adâncime de 1÷ 1,5 cm de la faţa exterioară a zidăriei.
Orizontalitatea rândurilor de zidărie se obţine utilizând zigle metalice sau de
lemn gradate, la intervale egale cu înălţimea rândului de zidărie. Aceste rigle se
fixează la începerea lucrărilor la capetele panoului de zidărie de executat.
Verificarea permanentă a orizontalităţii fiecărui rând de zidărie executat, se va
face cu o sfoară de trasat întinsă între riglele gradate.
Cod F-40-02-04
Abaterile faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rând de

zidărie, vor fi max. 2mm/m, însă cel mult 15 mm pe toată lungimea neântreruptă a
peretelui.
Pe timpul execuţiei, se va controla permanent verticalitatea zidăriei, fie cu firul
cu plumb lăsat să cadă liber pe înălţimea zidăriei, fie cu ajutorul un ui dreptar şi a
nivelei, aşezată cu lungimea pe înălţimea zidăriei.
Întreruperea lucrului pe timpul execuţiei zidăriei se va face fără a aşterne
mortar peste ultimul rând.
13.5. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE
La realizarea lucrărilor de zidărie se vor efectua verificări atât în timpul

execuţiei cât şi după terminarea lor. Se va verifica dacă lucrările corespund cu
documentaţia tehnică care stă la baza execuţiei, precum şi calitatea lucrărilor
executate.
Verificările privind calitatea zidăriilor constau în :
a. verificarea ca abaterea limită a pereţilor cu grisime brută de 25 cm să nu
depăşească +/- 6 mm.
b. verificarea grosimii rosturilor verticale şi orizontale.
Abaterile limită de la grosimea rosturilor vor fi de +/- 2 mm., atât pentru cele
orizontale cât şi pentru cele verzicale.
c. verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de zidărie se
va face cu ajutorul nivelei şi dreptarului.
Abaterile faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rând de
zidărie, vor fi de max. 2 mm/m dar cel mult 15 mm pe toată lungimea
neântreruptă a peretelui.
d. verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se va face prin
aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungimea muchiilor a unui dreptar de
min. 2m lungime.
Abaterile limită de la planeitatea suprafeţelor vor fi de 2 mm/m.
La construcţia care are subsistemul vertical de rezistenţă realizat în marea
majoritate cu pereţi structurali de zidărie întăriţi cu sâmburi şi centuri de beton
armat, executarea lucrărilor se va face în consecinţă, adică realizarea mai întâi
a zidăriei şi apoi a centurilor şi sâmburilor de beton armat.
13.6. HIDROIZOLAŢII
12.6.1. GENERALITĂŢI
Hidroizolaţiile cuprinse în acest capitol se referă la protecţia construcţiilor

împotriva umidităţii pământului, a apelor freatice, şi a eventualei agresivităţi faţă de
betoane a acestora.

Cod F-40-02-04
Ele vor fi executate conform indicaţiilor cuprinse în proiect, în acest caiet de

sarcini şi respectând condiţiile impuse de prescripţiile tehnice enumerate la pct.8.2.
12.6.2. PRESCRIPŢII TEHNICE DE REFERINŢĂ
- STAS 23551/1/85 Construcţii civile, industriale şi agroozotehnice

Hidroizolaţii din materiale bituminoase la
elementele de construcţii. Prescripţii generale
de proiectare şi execuţie.
- STAS 7009-79,
- STAS 8600-79 Privind toleranţe şi performanţe în construcţii.
- STAS 10265-75
- C 112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea
hidroizolaţiilor din materiale bituminoase
la lucrări de construcţii.
- C56-85 Caietul XIV şi Caiet I cu anexele respective.
12.6.3. MATERIALE FOLOSITE
- Pânză bituminată tip Pa45, Pa55 conform STAS 1046-78;

- Ţesărură din fibre de sticlă bituminată, tip TSA 2000, conform STAS10126-
86;
- Carton bituminat tip Ca 333, Ca 400 conform STAS 138-80;
- Impaslitură din fibre de sticlă bituminată tip 1100, conform STAS 7916-80 şi
IA 1100 R, conform NTR 8067-85.
- Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 80/90, conform STAS 7064-78.
- Materiale ceramice-cărămidă plină C100 cu mortar M50Z.
OBS:
În cazul folosirii unor materiale de hidroizolare mai noi, acestea pot
înlocui materialele tradiţionale, cu condiţia ca atât materialele cât şi
tehnologiile de aplicare să fie omologate şi agrementate.
12.4. CONSTRUCŢII DIN LEMN
12.4.1. GENERALITĂŢI.
Prezentele cerinţe se referă la materialul lemnos folosit pentru realizarea

şarpantei acoperişului, inclusiv a podului mansardat.

Cod F-40-02-04
Lemnul folosit este cherestea de răşinoase, care se încadrează în clasa I sau II

(nerecomandabil) de calitate definită conform STAS 1949-86, folosit în clasa 2 de
exploatare, cu umiditate de echilibru de aproximativ 18%.
Nu se va pune în operă lemn cu umiditate mai mare de 18%!
Lemnul folosit trebuie tratat fungicid prin ignifugare.
Dacă în proiect nu se indică altfel, calitatea materialului lemnos, a îmbinărilor
şi toleranţelor de execuţie vor respecta prescripţiile tehnice în vigoare (principalele
indicate la pct.12.4.2).
12.4.2. PRESCRIPŢII TEHNICE DE REFERINŢĂ
- NP 005-96 Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor

de construcţii din lemn.
- STAS 942-86 Cherestea (lemn ecarisat) din răşinoase.
- STAS 1949-86 Clase de calitate ptr. cherestea din răşinoase.
- STAS 2111-90 Cuie din sârmă de oţel.
- STAS 925, 1451, 1452,
1453, 1454, 1455 şi 1755-80 Şuruburi pentru lemn.
- STAS 922-89 şi 926-90 Piuliţe hexagonale şi pătrate.
- STAS 2925-86 Protecţia lemnului din construcţii împotriva
atacului ciupercilor şi a insectelor xilofage.
12.4.3. ALCĂTUIREA STRUCTURILOR DIN LEMN.
Modul de alcătuire şi îmbinare a elementelor structurale din lemn vor fi indicate

sau detaliate- după caz- în cadrul proiectului de structură, respectând pentru aceasta
prevederile din prescripţiile tehnice în vigoare (cod NP 005-96).
Se va da deosebită atenţie la execuţie în ce priveşte:
- debitarea elementelor şi îmbinarea acestora
- protecţia lemnului contra umezirii excesive din intemperii pe timpul
montajului elementelor.
- protecţia contra putrezirii a elementelor care reazemă pe zidărie şi/sau beton
(metal).
- ancorarea structurii de lemn de cea de beton şi/sau zidărie.
- aerisirea structurii (posibilităţi de ventilare naturală a acesteia) pe timpul
construirii şi exploatării.
NOTĂ GENERALĂ

Cod F-40-02-04
Prezentul caiet de sarcini cuprinde date şi indicaţii doar pentru principalele

categorii de lucrări, legate de realizarea structurii de rezistenţă.
Executantul şi beneficiarul, prin dirigintele de şantier, sunt obligaţi să respecte
toate indicaţiile din proiect şi din prescripţiile în vigoare privind utilizarea şi punerea
în operă a materialelor corespunzătoare şi cu tehnologii adecvate, să asigure o
execuţie de calitate şi să consemneze- conform prevederilor tehnice legale – calitatea
acestor lucrări, precum şi să asigure convocarea factorilor tehnici interesaţi la fazele
de lucrări care, conform conţinutului proiectului, sunt considerate faze determinante
sau etape pentru controlul calităţii lucrărilor şi specificate ca atare în piesele scrise ale
proiectului.
Se atrage atenţia în acest sens asupra responsabilităţii tehnice şi juridice pe care
le au proiectantul-executantul-beneficiarul (indiferent de forma de proprietate) în
conformitate cu legislaţia în vigoare, sintetizate în legea nr.10/1995, ,,Lege privind
calitatea în construcţii’’ publicată în Monitorul Oficial nr.12 din 24.01.1995.

Cod F-40-02-04

Caiet Sarcini Structuri Beton

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Structuri Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titlul lucrării: Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti

ISCE Faza:PT CAIET DE SARCINI - STRUCTURI

Din legislaţia tehnică în vigoare privind calitatea în construcţii derivă o serie de

2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE ŞI FUNDAŢII.

Trasarea, executarea săpăturilor manuale şi/sau mecanizate, compactarea

2.2. NORME TEHNICE DE REFERINŢĂ

STAS 9824/1- 87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 1

C 169 – 88 - Normativ privind executarea lucrărilor de

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de

2.3.2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Săpătura generală se execută conform planurilor urmărind ca:

2.3.3. PROTECŢIA LUCRĂRILOR ŞI TOLERANŢE.

Protejarea lucrărilor de săpătură se va face prin taluze (diferenţele de nivel se

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 2

2.3.4. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI.

La terminarea lucrărilor de săpătură pentru fundaţii se vor verifica dimensiunile şi

2.4. UMPLUTURI ŞI COMPACTĂRI

2.4.1. EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Pentru sistematizarea terenului în jurul construcţiei ca şi pentru ajungerea la

2.4.2. VERIFICAREA CALITĂŢII, RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI

Verificarea calităţii se va face urmărind utilizarea de material compactant de tipul

Betoanele folosite în realizarea construcţiei sunt de marca (clasa) curent folosite la

3.2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

• STAS 790 – 84 Apa pentru betoane şi mortare

• NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton

* Se vor avea în vedere şi principalele reglementări care completează

3.3. MATERIALE FOLOSITE LA PREPAPAREA BETOANELOR

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 4

Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine

Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS

• nu se admit corpuri străine (animale sau vegetale).

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 5

Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în

Zonele de granulozitate recomandate funcţie de clasa de tasare, sunt arătate în tabelul

Zonele din paranteză se adoptă cu precădere, dacă la încărcările preliminare se

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 6

Zona Limita % treceri în masă prin sită sau ciur

Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de

Pentru îmbunătăţirea (modificarea) proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit

3.4. CONDIŢII TEHNICE

Clasele de expunere, grupele de utilizare şi condiţiile de serviciu avute în

Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compoziţiile

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 7

Nr. Clasa Dozaj Tipul, Raportul Clasă de

3.5. COMPOZIŢIA BETONULUI

Stabilirea compoziţiei pentru betoane se va face pe baza încercărilor

• asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţii necesare de apă de

Pentru clasele de beton mai mari de C 12/15 compoziţiile se vor definitiva de

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 8

După acceptare, compoziţiile stabilite se vor transmite staţiei de betoane fiind

3.6. PREPARAREA BETONULUI

Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012 – 99,

Pentru realizarea acestor precizii se va proceda la verificări ale mijloacelor de

Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 9

In perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de 250 C) dacă se execută

3.7. TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare, se va

3.8. CONTROLUL CALITĂŢII BETONULUI

Reguli care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a

Pct.17.2.1.1. – Controlul materialelor constituente

Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câte trei eprubete la vârsta de 28

Ediţia 1 Revizia 0 pagina 1 / 10