Sunteți pe pagina 1din 8

MPRENTA DE CARBON

Noțiunea de ,,amprentă de carbon” a fost implementată de William Rees, în anul 1992.


Ea se referă la volumul total de gaze cu efect de seră, realizate de om direct sau indirect într-un
an de zile prin activitățile sale. Amprenta de carbon se exprimă în tone de CO2.
CO2 este unul din gazele cu efect de seră răspunzător pentru încălzirea globală.
Atunci când utilizăm autovehiculul în funcție de tipul de combustibil și de distanța
parcursă, el generează CO2. De asemenea se emite CO2 când încălzim locuința cu gaze sau
cărbune, când utilizâm curentul electric. Producția de bunuri sau alimente pe care le consumăm
emit de asemenea cantități de CO2.
Amprenta individuală de carbon se calculează pentru un an de zile. Ea reprezintă o
însumare a tuturor emisiilor de CO2 din toate activitățile întreprinse într-un an de zile.
Amprenta individuală a unei națiuni se poate determina prin realizarea unor evaluării a
emisiilor de gaze cu efect de seră. Odată ce valoarea amprentei de carbon este cunoscută, se pot
elabora și implementa strategii pentru reducerea valorii acesteia, cum ar fi de exemplu: strategii
pentru dezvoltarea tehnologică, îmbunătățirea proceselor de producție, strategii de consum etc.
Cel mai eficient mod de a micșora valoarea amprentei de carbon este de a micșora cantitatea de
energie necesară pentru producție sau reducerea consumului de combustibili cu emisii de CO2.
Amprenta de carbon a crescut de 11 ori din anul 1961.[24] Reducerea amprentei de
carbon a populației reprezintă pasul cel mai important pe care putem sa-l realizăm pentru a trăi
cu resursele planetei noastre.
O singură cautare pe ,,Google” generează 7 g CO2 (Dr. Alex Wissner-Gross, fizician la
Universitatea Harvard).
Știați că 1 kg de CO2 se adaugă amprentei noastre individuale de carbon din următoarele
activități:
• călătoria cu un mijloc de transport în comun pe o distanță de 10-12 km;
• zborul cu avionul pe o distanță de 2,2 km;
• lucrul la calculator timp de 32 de ore.
Media globală a amprentei de carbon este de 4 tone CO2/persoană.
SCENARIU PT CALCULUL AMPRENTEI DE CARBON PT DIFERITE
AUTOVEHICULE

Să presupunem un agent comercial pe județul Mureș care are în portofoliul său produse
alimentare și nealimentare. Timpul de lucru este de 8 ore pe zi de luni până vineri. În fiecare din
aceste zile el are de parcurs un anumit traseu pentru preluarea de comenzi și de încasare a banilor
de pe acestea.

Trasee parcurse
În zilele lucrătoare de luni el trebuie să parcurgă traseul A-B, adică traseul Târgu-Mureș

Sovata, și retur, cu oprire pe la magazinele din localitățile (Livezeni, Miercurea-Nirajului,

Bereni, Măgherani, Sărățeni etc.) de pe traseu pentru preluarea comenzilor și a banilor de la


magazine. Astfel el parcurge într-o zi lucrătoare de luni 105,4 km.
În zilele lucrătoare de marți el parcurge traseul A-C, adică traseul Târgu-Mureș

Sighișoara, și retur, cu oprire pe la magazinele din localitățile (Corunca, Ceuașu de Câmpie,


Bălăușeri, Țigmandru, Nadeș etc.) din nou pentru a prelua comenzile și banii de la magazine.
Distanța parcusă într-o zi lucrătoare de marți, distanța de 114,6 km.

În zilele lucrătoare de miercuri el va parcurge traseul A-D, adică traseul Târgu-Mureș

Luduș, și retur, cu oprire pe la magazinele din localitățile (Sâncraiu de Mureș, Nazna, Berghia,
Band, Iclănzel, Lechința, Iernut etc.) pentru a-și îndeplini sarcinile de lucru. Distanța parcursă
într-o zi lucrătoare de miercuri este de 92,4 km.

În zilele lucrătoare de joi el va parcurge traseul A-E, adică traseul Târgu-Mureș

Târnăveni (Cristești, Ungheni, Sânpaul, Ogra, Cipău, Cucerdea, Târnaveni), pentru a acoperi cât
mai mult din județ el se va întoarce pe la Seuca, Gănești, Abuș, Cerghid, Cerghizel, Ungheni și
Târgu-Mureș, astfel el va parcurge într-o zi lucrătoare de joi distanța de 92,4 km.

În zilele lucrătoare de vineri el va parcurge traseul A-F, adică traseul Târgu-Mureș

Răstolița, și retur, cu opriri pe la magazinele din localitățile de pe traseu (Sângeorgiu de Mureș,


Ernei, Gornești, Petelea, Reghin, Brâncovenești, Deda) pentru prealuarea comenzilor, vinderea
produselor din portofoliu și încasarea banilor. Într-o zi lucrătoare de vineri el va parcurge
distanța de 137,2 km.

Breviar de calcul
Pentru a calcula numărul total de km parcurși în anul 2012 s-au însumat km parcurși în
zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. .............

Numarul total de km parcurși în anul 2012 de către agentul nostru este de 28 959,2 km.
Tkm parcurși în 2012 = 5 270 + 5 730 +6 020 + 4 804,8 + 7 134,4

Tkm parcurși în 2012 = 28 959,2 km

Să presupunem că el are ca autoturism pentru desfășurarea activității un Citroen C1.


Figura 6.2. Citroen C1

Sursa: www.citroen.ro

Date tehnice Citroen C1[23]:

 Dimensiuni L x l x h: 3435 / 1630 / 1470 mm;


 Capacitate rezervor (litri): 35;
 Capacitate cilindrică (cmc): 998;
 Viteza maximă (km/h): 157;
 Accelerație 0-100km/h (s): 13.7;
 Carburant: benzină;
 Standard emisie noxe: Euro 4;
 Consum urban/extraurban/mixt (l/100km): 5.5/3.9/4.5;
 Emisii CO2 (g/km): 106.

Amprenta de carbon (AC) din transporturi se calculează înmulțind numărul total de km


parcurși într-un an de zile cu emisiile de CO 2 din datele tehnice. În cazul nostru amprenta din
transporturi este de 3,096 tone CO2/an.
AC = emisii CO2[kg/km] ∙ numărul total de km parcurși [t CO2/an]
106 [g CO2/km] = 0,106 [kg CO2/km]
0,106 ∙ 28 959,2 = 3 096,67 [kg CO2/ an]
3 096,67 [kg CO2/ an] = 3,096 [t CO2/an]
Dacă exact același traseu ar fii parcurs cu o mașină electrică Citroen C-Zero atunci
amprenta de carbon din transporturi ar fi 0 tone CO2/an, dacă curentul necesar încărcării
bateriei autovehiculului ar proveni din energii regenerabile (energia eoliană, energia solară).
Zero emisii poluante deoarece acest autovehicul nu folosește ca și combustibil benzină, motorină
sau G.P.L. ci utilizează curentul electric stocat într-o baterie de tracțiune.
Dacă energia electrică necesară încărcării bateriei nu provine din energii regenerabile, ci
provine de exemplu de la termocentrala din Iernut, atunci amprenta de carbon necesară încărcării
bateriei ar fi de 1,0414 tone CO2/an.Deoarece pentru încărcarea completă a bateriei de
tracțiune complet descărcate se consumă aproximativ 20 kWh, înmulțind cu 254 de zile
lucrătoare va rezulta un total de 5 080 kWh necesari autovehiculului pentru a parcurge aceste
rute în anul 2012.

Figura 6.3. Reprezentarea scenariului – rezultate amprenta de carbon


Amprenta de carbon s-a calculat înmulțind numarul de kWh necesari într-un an de zile cu
0,205 [kg CO2/kWh] (acest coeficient reprezentând emisiile de CO2 pentru generarea unui
kWh pentru că se utilizează ca și combustibil în termocentrala noastră gazul metan )[22].
TkWh 2012 = 20 ∙ 254
TkWh 2012 = 5 080 kWh
AC = TkWh 2012 ∙ 0,205
5 080 ∙ 0,205 = 1,0414 tone CO2/an
AC – amprenta de carbon;
TkWh 2012 – numărul total de kWh consumați în anul 2012 pentru încărcarea bateriei
autoturismului.

Figura 6.4.Citroen C-Zero


Sursa: www.citroen.ro
Date tehnice Citroen C-Zero:
 Dimensiuni (L x l x h): 3.475 x 1.475 x 1.608 mm;
 Capacitate rezervor/baterie: 16 kWh;
 Autonomie: 160 km;
 Putere maximă (CP): 67;
 Viteza maximă (km/h): 130;
 Acceleraţie 0-100 km/h (s): 15;
 Emisii CO2: zero.
Figura 6.5.Bateria de tracțiune a vehiculului Citroen C-Zero
Sursa: www.citroen.ro

Durata de încărcare depinde de intensitatea curentului utilizat, el variază în funcție de


fiecare țară europeană. Cablul de încărcare este adaptat la fiecare țară unde este comercializat
autovehiculul.
Pentru o încărcare completă a bateriei de tracțiune complet descărcate se consumă circa
20 kWh pentru 16 kWh stocați adică doar 80%, ceilalți 20 % sunt distribuiți sub formă de
căldură de către încărcător (rezistență).
Timpii de reîncărcare a bateriei:

o la 16 A: 6 ore;
o la 10 A: 9 ore;
o la 8 A: 12 ore