Caracterizarea personajului

principal: Victor Petrini

Fișa 1.
Victor Petrini este un personaj principal, deoarece participa la toate
momentele actiunii, iar titlul cartii se refera in mod direct la persoana
lui. Aceasta formula apare intr-o declaratie de dragoste adresata lui
Petrini la telefon de catre una din femeile iubite de el : ,,Ce mai faci
tu, cel mai iubit dintre pamanteni?” Crescut intr-un oras
transilvanean, in casa unui muncitor de la fabrica de avioane, Victor
Petrini devine un adolescent dur si turbulent, ocolit de fete carora le
era frica de el si urat de colegi pentru gandirea sa transanta. Prima
parte a volumului intai ar putea fi privita si ca roman al formarii unui
tanar. Din aceasta formare face parte si initierea erotica - episodul
legaturii cu Nineta Romulus - sfarsita curand prin plecarea fetei.
Dupa ce termina liceul, Victor Petrini se inscrie la Facultatea de
Litere si Filosofie din acelasi oras, devenind un student stralucit.
Fișa 2.
Arestarea lui Petrini chiar in seara botezului fiicei sale, Silvia,
puncteaza intriga romanului. Victor Petrini este acuzat ca ar fi facut
parte din miscarea ,,Sumanele negre" de esenta antimaghiara,
deoarece autoritatile descopera intr-o scrisoare primita de acestia de
la un prieten asertiunea ,,astept ordonantele dvs'', reminescenta a
unei glume din adolescenta. Volumul al treilea prezinta intoarcerea lui
Victor Petrini la mitul iubirii. Noua iubita a acestuia, isi ascunde statutul
social, fiind casatorita cu un inginer dipsoman, numit Pencea. In timp
ce se afla la munte, Suzy si Victor sunt urmariti, pana la cabina
telefericului, de catre Pencea, care este hotarat sa-i ucida, fapt ce
constituie punctul culminant al actiunii. Pentru a se apara, Petrini il
impinge in prapastie pe dipsoman. Marturisindu-si fapta, Victor este
inchis din nou, timpul detentiei fiind cel in care isi scrie jurnalul.
Fișa 3.
La numai 35 de ani, personajul intelege ca mitul fericirii prin iubire
va dainui etern, opera avand un final deschis si memorabil prin
caracterul definitiv, atingand astfel monumentalul: ,,daca dragoste
nu e, nimic nu e''. Ultima creatie a lui Marin Preda, romanul « Cel
mai iubit dintre pamanteni », a reusit astfel sa analizeze istoria
dramatica a epocii stalinist-comuniste, prin dezvaluirea eroului
principal, Victor Petrini. Romanul este confesiunea unei dramatice
captivitati si dezvaluie framantarile interioare ale constiintei umane
care a luptat impotriva dogmei comuniste si contra absurdului
socio-moral aferent acesteia.
Fișa 4.
Profesor de filosofie și intelectual, Petrini își analizează existența în detaliu de-
a lungul timpului petrecut în închisoare. Caracterizarea lui Petrini este realizată
cu precădere în mod indirect, portretul său fiind conturat cu ajutorul relației sale
cu alte personaje, prin intermediul propriilor acțiuni, al monologului interior, prin
observarea mediului de viață al personajului, precum și prin comentariul auctorial.
Cu toate acestea, pe parcursul romanului ni se prezintă și portretul fizic al lui
Petrini prin autocaracterizare: «Aveam figură frumoasă fizic, dar urâtă în
expresie», cu «sprâncene groase, de timpuriu bărbăteşte, dar puternic şi
armonios desenate, ochii mari şi negri […] dar totuşi limpezi, deschişi […], nasul
şi bărbia prea voluntare, gura bine desenată, dar lipsită de cea mai vagă
senzualitate, obrazul tras, laminat, ascetic».
Personaj masculin, individual, alter-ego al autorului Marin Preda, Victor
Petrini este și personajul principal, având în vedere că participă la toate
întâmplările romanului, iar lucrarea lui Marin Preda este ea însăși concepută, în
parte, sub forma jurnalului protagonistului.”
Fișa 5.
Perspectiva narativă: întâmplările din roman sunt relatate la
persoana întâi din perspectiva lui Victor Petrini, personajul-
narator al ciclului. Evocarea evenimentelor din viaţa lui este
dublată de interpretarea de reflecţiile personale şi de
perspectiva celorlalte personaje: Petrică Nicolau, Ion Micu,
Matilda, Suzy Culala, Ştefan Pop (Ciceo), care oferă detalii
importante despre situaţiile în care se află Petrini. În ultima
parte a romanului, rolul naratorului este preluat de către
avocatul Ştefan Pop, care povesteşte evenimentele la
persoana I. În ultimele patru capitole Petrini îşi reia funcţia de
narator
Personajele romanului: Victor Petrini, asistent la catedra de
filosofie, trimis la reeducare în închisoare, pe urmă condamnat din
nou pentru omor; Nineta şi Căprioara, primele iubiri din tinereţe
ale lui Petrini; Petrică Nicolau, poet, al doilea soţ al Matildei,
prieten şi coleg de şcoală (unde a predat împreună cu Petrini);
Matilda Nicolau, marea iubire şi soţia lui Petrini; Silvia, fetiţa
Matildei şi a lui Petrini; Mircea, al patrulea soţ al Matildei, fost
ilegalist, prim-secretar judeţean de partid; Ion Micu, universitar,
carierist, prieten cu Petrini; un filosof şi poet (prototipul fiind Lucian
Blaga), şeful catedrei de istoria culturii, unde Victor Petrini era
angajat ca asistent; Ştefan Pop (Ciceo), avocat, prieten cu Petrini;
Suzy Culala, a doua mare iubire a lui Petrini; Pencea, inginer
violent soţul lui Suzy Culala, aruncat în prăpastie de pe teleferic
de către Petrini.
 Fișa 6 Victor Petrini
Personajul central al romanului este Victor Petrini-profesor universitar dintr-un oraş transilvănean şi
autorul jurnalului lucid şi amar, care trebuia să ţină locul spovedaniei dinaintea morţii. Aflat într-o
situaţie limită a vieţii, el îşi regîndeşte astfel întreaga existenţă, condusă de o soartă nemiloasă şi
atotputernică. Prenumele, primit la botez ar fi trebuit să-i aducă un statut de învingător, dar acesta se
lasă aşteptat pînă la sfărşitul cărţii; ca şi titlul romanului, prenumele este o ironie, Victor fiind mere un
învins. Ca şi eroii lui Camil Petrescu, Petrini reprezintă tipologic intelectualul de elită, atît prin
profesie(fiind cadru didactic universitar) cît şi prin cultură:filozof care scrie o lucrare despre o nouă
gnoză. Protagonistul este un idealist, pentru el, sensul existenţei constă în apărarea valorilor ei sacre:
credinţa în ideal, prietenia, devotamentul, iubirea. Caracterul sau incepe sa fie conturat chiar din
primele pagini, cand aflam ca in adolescenta a avut discutii aprinse cu mama sa pe teme religioase.
Aflam si de o latura sentimentala a tanarului in timpul relatiei sale cu Nineta Romulus ce l-a fascinat
inca de la inceput cu “dogoarea sarutarilor sale”.
In studentie descoperim ca este capabil si de o dragoste mai profunda decit aceea din timpul liceului:
cind se indragosteste de Caprioara. Este dispus sa treaca cu vederea faptul ca aceasta a avut o
legatura cu altcineva, insa nu recunoaste ca al ei copil ar fi al lui.
Se implica foarte mult in relatiile sale amoroase. Traieste dragostea cu cele 4 femei la cote
inimaginabile. Insa din aceasta cauza si deceptiile pe care le sufera capata proportii astronomice,
lasandu-i rani adanci in suflet.
 Fișa 7 Caracteristici Protagonist
•Intelectual (scrie o lucrare despre o nouă gnoză, lucrează în corpul didactic al universităţii
•necredincios, ateu (nu crede în Dumnezeu, certîndu-se cu mama, inclusiv o păleşte peste mîna cu
care ea face semnul crucii)
•adept al principiilor şi valorilor democratice (nu susţine comunismul şi critică conducerea în lucrarea
sa)
•instinct de supravieţuire dezvoltat(îl împinge pe gardian în prăpastie, îl omoară pe dipsomanul
Pencea)
•idealist(în toate cele 4 relaţii el se lasă influenţat de o aparenţă iluzorie, aducînd iubirea la rang de
mit)
•înstrăinat(munca la deratizare, ca strungar sau ca contabil îi anulează calitatea de creator)
•eşuat(eşuează în mai multe planuri:carieră, deoarece nu se poate reintegra în învăţămînt; familie,
deoarece are certuri frecvente cu ambii părinţi; în relaţia cu prietenii, deoarece se căsătoreşte cu
soţia prietenului său; în dragoste)
•fire tare, incapabilă de compromis("Sînt omul care îşi asumă totul"; cerţile cu Matilda, atunci cînd ea
doreşte să părăsească casa; el refuză funcţia de jurnalist la redacţia prietenului său Ion Micu şi nu se
concediază din echipa de deratizare a oraşului cu toate rugăminţile Matildei)
Fășă de lucru Raporturile analizate de către autor:
1. raportul viaţă‑moarte (crimele comise de V. Petrini şi efortul său de a
supravieţui prin scris);
2. raportul fericire‑iubire (iubirea profundă a lui Petrini pentru Matilda şi
Suzy Culala);
3. raportul fiinţa umană‑istorie (crizele din viaţa lui Petrini din cauza ideilor
sale aflate în opoziţie cu ideologia comunistă);
4. raportul libertate‑regim politic (libertatea individuală şi problema
rezistenţei intelectualului în cadrul dictaturii).
Sarcini de lucru
1.Romanul este o cronică a iubirilor nefericite ale personajului principal, astfel
lipsa iubirii devine unul din subiectele numeroase ale romanului.

2. Scoateți în evidență efortul lui Victor Petrini de a supraviețui prin scris

eșecurilor pe care le-a avut pe toate planurile (profesional, moral, sentimental).
Interpretați citatul următor, observând relația dintre scris și trăit: „Scriind, simt
că trăiesc și într-adevăr gândul morții inevitabile îți diminuează puterea de a-
mi îngrozi conștiința, care îmi șoptește: mii de oameni mor pe pământ chiar
în aceste clipe, oameni umili, dar și oameni mari; nu se poate spune că n-ai
trăit din plin treizeci și cinci de ani, alții au murit mult mai tineri, nu trebuie să
accepți să trăiești oricum...”

1. Petrini rememorează gestul său din timpul detenției la Baia Sprie de a-l
ucide pe unul dintre gardieni. Discută gestul său, ținând cont de sugestiile
de mai jos și completează lista cu propriile tale intrepretări:
• este o crimă în opoziție cu morala creștină;
• este un gest de legitimă apărare;
• reprezintă o formă de revoltă a individului împotriva regimului opresiv;
• este un abuz față de un semen supus la rândul lui unor constrângeri
politice și profesionale.
3.Citește romanul și reconstituie evolu]ia psihologică, afectivă și
intelectuală a personajului după această experiență.

Vei avea ca punct de plecare afirmația lui Alexandr Soljenițîn: „Cele

trăite în cea dintâi celulă de anchetă nu pot fi comparate cu toată
viața ta dinainte și nici cu toată viața ta de după. Nu are importanță
că închisorile au existat cu mii de ani înaintea ta și vor exista tot
atâția după tine (...) însă unică și irepetabilă este numai celula în
care ai stat în timpul anchetei. Poate că era cumplită pentru o ființă
umană. O chicineață plină de păduchi și de ploșnițe, fără fereastră,
fîră ventilație, fără pat, cu pardoseala murdară, o cușcă denumită
KPZ în cadrul sovietului sătesc, la miliție, la gară ori în port.”
4. Care pot fi cauzele care au declanșat eșecurile repetate ale lui Petrini în
dragoste? Alege dintre variantele următoare:
• criza comunicării;
• proiecția unei iubiri ideale care nu concordă cu situația reală;
• incapacitatea personajului masculin de a fi fericit;
• presiunea factorilor sociali și politici asupra cuplului.
5. Pentru Petrini, Matilda apare în două ipostaze:
cea pe care și-o dorește („Ce privire așteptam ? Una singură, în care amețim
o clipă...”) și cea pe care o surprinde („... era tot ca Matilda, dar arăta ca și
când ar fi fost văduvă, nu prin decesul soțului, ci prin decesul iubirii ei pentru
el...”).
• Comentează, din perspectiva evoluției sentimentului, această duplicare a
imaginii femeii.
Teme şi motive în roman

•Dragostea şi eşecul în dragoste

•Intelectualul de elită; suprimarea intelectualităţii în timpul ascensiunii
comuniste:
•-intelectualul-ţintă a persecuţiilor regimurilor de dictatură
•-intelectualul-un luptător pentru supravieţuire
•-intelectualul-un căutător al adevărului
•Relaţia părinţi-copii; înstrăinarea de părinţi
•Destinul
•Credinţa în ideal
•Destrămarea mitului fericirii socialiste
•Puterea şi minciunile politice
•Critica modelelor de viaţă socialistă
•Viaţa în cuplul modern
Roman modern
•Sursa de inspiraţie o constituie un proces de conştiinţă, prin care un om
ajuns într-o situaţie-limită îşi analizează traseul existenţial
•Intriga(istoria care modifică total destinul uman) este complexă
•Conflictul(interior) este acut, provenind din neconcordanţa între calităţile
personajului central şi eşecurile sale existenţiale
•Analiza psihologică vizează trăiri ale omului modern:neliniştea, chinul,
înstrăinarea
•Formula estetică este cea a jurnalului, fără respectarea cronologiei
•Personajul este atipic
•Perspectiva narativă este subiectivă, naratorul ştiind tot atât cât
personajul
•Relatarea este la persoana întîi.
Tema pentru acasă

Pornind de la tema și ideea romanului, argumentați în

cinci enunțuri, apartinența romanului „Cel mai iubit dintre
pământeni la curentul realist.
Tema: critica societatii socialiste sau a dictaturii
proletariatului.
Ideea:o societate construita pe abuz, minciuna, asasinat
politic, ateista, care promoveaza bestiile la conducerea
societatii, nu poate exista mult timp si se autodevoreaza.