PROIECT DE LECŢIE

Data:
Profesor: Grosu Tatiana
Gimnaziul :
Clasa: a IX-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „Apă cristalină” de Liviu Damian.Limbajul metaforic al poeziei.
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
8.Lectura ,audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare,în limita standartelor de
conţinut.
10.Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare,în diferite situaţii de
comunicare orală şi scrisă.
12.Respectarea etichetei verbale în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă.
Subcompetenţe specifice:
8.1 Lectura expresivă a propriului text.
10.3Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii (sinnime,antonime,figuri de stil)în
comentariul literar
12.1 Identificarea normelor de etichetă verbală în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă

Obiective operaţionale: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
 să explice semnificaţia titlului poeziei ,
 să explice semnificaţia figurilor de stil,
 să identifice mesajul eroului liric vis-a -vis de tema poeziei.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, lucrul cu manualul,
lectura explicativă, brainstorming.
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, textul-suport, prezentare.
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală,
activitate în perechi.
 Demersul didactic
Nr. Etapele învăţării Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt.
1. Evocarea - Salutul - Elevii îşi pregătesc
- Notarea absenţilor materialele pentru
- Se asigură condiţiile necesare defăşu- lecţie.
rării optime a activităţii: asigurarea
liniştii, pregătirea materialului didactic.
Verifică îndeplinirea temei de acasă –
Date biografice despre Liviu Damian şi
recitarea ,selelctivă,a poeziei..
Captarea atenţiei 3’ - Prezentaţi ,în timp de trei minute, - Elevii sriu, apoi
cîteva gînduri despre mama, pentru citesc gîndurile scrise.
mama.
Discură cu elevii asupra celor relatate.
Anunţarea temei şi 2’ - Profesorul anunţă tema şi obiectivele - Elevii notează titlul
a obiectivelor lecţiei: ,,Astăzi vom lucra în continuare în caiete.
asupra poeziei „Apă cristalină” de
Liviu Damian, iar la sfârşitul activităţii
trebuie să ştiţi:.........
Profesorul enumeră câteva obiective şi
notează data şi titlul la tablă.

2 Realizarea sensului 15’ -Propune o discuţie în baza exerciţiului - Elevii sînt îndrumaţi
nr. 1,p. 83. să ajungă la concluzia
-Explicaţi semnificaţia titlului poeziei. că...
Lucru în grup.
Gr.I
- La lecţia trecută am vorbit despre cele două -Mama-izvor al
izvoare şi am ajuns la concluzia că unul din
izvoare este mama-o metaforă.Explicaţi cum s- vieţii,dătătoare de
a construit această figură de stil şi descifraţi-I viaţă.
semnificaţia.

Gr.II -„Acţiunea „ are loc

Localizaţi “acţiunea “ (oraş,sat) şi încercaţi să la sat,în timpul în
deduceţi timpul cînd se întîmplau toate. orice timp,iar autorul
vorbeşte despre iarnă
metaforic (iarnaîn
literatură-triasteţe,
îngrijorare...)

Gr.III Mama-izvor al vieţii.

Desfăşuraţi gîndul eroului lyric despre cele două
izvoare care “dădeau tot ce aveau”. Fîntîna-izvor dă
omului apa care
întreţine viaţa.

Cuvîntul profesorului
-Oricit nu am gresi in fata finitei divine cum este
mama,cu toate ca poate ne cearta in adincul
sufletului ei ,demult ne-a iertat. Cum nu ne
putem satura de frumusetea stelelor asa nu ne
putem satura nici de dragostea ei.Ea este cea
mai luminoasa stea de pe cer,ce lumineaza
calea intunecata a acestei lumi.Fiind ca
 bunatatea si credinta mamei ajunge pana la
ceruri.

Doar ea ,mama ,cu a ei credinta ne indruma pe

calea cea dreapta ,sfatuindu-ne sa ne
incredintam soarta in mana Domnului si el ne va
sprijini.Deoarece dragostea,loialitate ,
inchinaciunea fata de Dumnezeu ne va arata
calea cea dreapta.Unei singure finite din viata ii
putem datora tot ce e mai bun.Mama este o
carte sfanata ce sta mereu la indemana
copiilor,daca ii putem citi continutul si printer
rinduri,vom putea patrunde in taina sufletului
ei.Aceasta este cheia ce ne poate da un prilej
de a deschide usile sufletului ei.

Mama - Crescand mai mari intelegem ca fara ea nu

am fi putut exista,fara ajutorul si mangaierea ei nu
am fi reusit in viata.

Mama - Cu ochi blanzi de caprioara, mama este

bucuria ce te inconjoara si chiar uneori daca e
suparata sau manioasa este frumoasa ca maica sfanta.
Ea este harnica ca o albina si cantecul culorii inflorit
peste copii . Chipul mamei ne cheama la ea
,supararea si nelinistea ne-o alina si de multe ori
chiar si bolile ni-le vindeca .

Daca credem ca in lume nu-i iubire nu avem motiv

orice ar veni sa nu fim mahniti pana avem o mama
care in veci ne va iubi.
3 Reflecţia 5’ -Propun elevilor să scrie cîte trei Mama-albină harnică
metafore cu cuvîntul „mama” şi să Mma-bucuria ce te
înconjoară
includă 1-2 din ele în enunţuri. Mama-stea călăuzitoare.
Mma
4. Extensia 3’ - Profesorul precizează tema pentru - Elevii îşi notează
acasă : De comentat „dialogul” dintre tema în caiete.
mama şi fîntînă.

…"
 PROIECT DE LECŢIE
Data:
Profesor: Grosu Tatiana
Gimnaziul :
Clasa: a IX-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „Apă cristalină” de Liviu Damian. Trăirile sufleteşti ale eului liric.
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
8.Lectura ,audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare,în limita standartelor de
conţinut.
10.Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare,în diferite situaţii de
comunicare orală şi scrisă.
12.Respectarea etichetei verbale în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă.
Subcompetenţe specifice:
8.1 Lectura expresivă a propriului text.
10.3Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii (sinnime,antonime,figuri de stil)în
comentariul literar
12.1 Identificarea normelor de etichetă verbală în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă

Obiective operaţionale: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
. - să observe cele două planuri de lectură a textului
- să identifice semnificaţii ale acestuia
- să ofere o interpretare personală a textului
- să argumenteze un punct de vedere

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, lucrul cu manualul,
lectura explicativă, lucrul în echipe,brainstorming.
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, textul-suport, prezentare.
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală,
activitate în perechi.
 SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentul Activitatea de instruire

didactic Activitatea profesorului Activitatea elevului Conţinutul activităţii

1.Evocarea Le cer elevilor să-şi Elevii se pregătesc.

( 15 min.) deschidă cărţile, caietele, să
spună absenţii.

Reactualizarea Cer o prezentare personală Răspund, prezintă tema . !)

cunoştinţelor a operei în urma unei
anterioare prin lecturi personale (de ales
prezentarea temei, între multiple posibilităţi:
in acelasi timp şi eseu liber, desen, rebus,
captarea atenţiei problemă de matematică,
cântec, poezie, dans, ppt!)
Anunţarea temei - Profesorul anunţă tema şi - Elevii notează titlul în
şi a obiectivelor obiectivele lecţiei: ,,Astăzi caiete.
vom lucra în continuare
asupra poeziei „Apă
cristalină” de Liviu
Damian.Trăirile sufleteşti
ale eului liric, iar la
sfârşitul activităţii trebuie
să ştiţi:.........
Profesorul enumeră câteva
obiective şi
notează data şi titlul la
tablă.

2.Realizarea Votaţi un citat! (Le dau Aleg pe cel mai potrivit, în

sensului şase bileţele/fişe cu echipe, şi argumentează. Anexa 1
20 min. afirmaţii despre Purtătorii de cuvânt vor
semnificaţiile poeziei) prezenta concluziile.

Le ofer posibile interpretări Se gândesc, spun.

ale unor simboluri şi îi rog
să completeze
Simboluri posibile:
apa – continuitate
mama – partea cea mai
bună a sinelui
dorinţa de a plînge –
aspiraţia spre desăvârşire
izvorul– omul în general
lumina – element
integrator
vîrtejul fîntînii – întoarcere
la sine
fântâna – un mod de a se
 dărui celorlalţi
Le cer să citească afirmaţii
pro si contra, din materialul
în PPT, în legătură cu Citesc, răspund. Anexa 2
tristeţea/fericirea, pretext pt
a ne aminti despre
specificul dezbaterii,
posibilitatea de a privi din
unghiuri opuse

Citim aprecierea despre Se gândesc, spun Anexa 3

sacrificiul mamei şi Este sacrificiul mamei
formulez întrebarea necesar desăvârşirii
retorică, apoi definim spirituale a copiilor ?!
termenii.
“sacrificiu” = “a face
sacrul”
-ĂPropune elevilor să
examineze tabloul lui Igor
Vieru “Cite ceva despre
oameni şi ape” şi să
comenteze locul fîntînii în
peisajul nostrum
natural,istoric,
artistic,literar.
3.Reflecţia Realizati un eseu Se gândesc, scriu, spun.
8 min. argumentativ de cinci
minute pornind de la
întrebarea anterioară.
Definiţi trăirile sufleteşti
ale eului lyric.
4.Extensia Tema pentru acasă Notează. Imaginaţi un scurt
(2 min.) dialog cu Manole pe
un subiect plăcut
amândurora!

Anexa 2

“Lacrima nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har...” (Herman Hesse)

“Tristeţea e pierdere de timp.”

“Fericirea este triumful asupra haosului.” (John Cheever)

“Fericirea nu-ţi dă nici de mâncare, nici de băut.”

“Tristeţea înseamnă să vii faţă în faţă cu tine însuţi.” (Jackson Pollock)

“Tristeţea te înstrăinează de tine însuţi.”

“Tristeţea/fericirea nu are nimic în comun cu lucrurile esenţiale.”

Anexa 3

“Jertfa, în substanţa ei spirituală, este iubire. Jertfa e şi conştiinţa; este cunoaşterea

precisă a unui ţel superior căruia mă devotez. Nu este oarbă, ci totdeauna este luminată de
adevăr. Jertfa e, de asemenea, libertate. Jertfa, ca deschidere a noastră către Dumnezeu şi către
lume, ca autodăruire, este, în esenţă, expresia cea mai deplină a iubirii care ne defineşte fiinţa.”
Constantin Galeriu

Anexa 1
Votaţi un citat!

1. „De astă dată avem de-a face cu un mit estetic şi ca atare a fost dezvoltat. El simbolizează
condiţiile creaţiunii umane, încorporarea suferinţei individuale în opera de artă.”
George Călinescu, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”

2. „Adapostindu-se într-o casă, omul arhaic nu se izola de Cosmos, ci, dimpotrivă, venea să
locuiască chiar în centrul lui. Căci casa era ea însăşi o imago mundi, o icoană a întregului
cosmic.”
Mircea Eliade, „Comentarii la Legenda Mesterului Manole”

3. „Copilul e un simbol ecumenic al începuturilor, al lucrului nou, al vieţii totale, al

evenimentelor excepţionale, al trăiniciei, al eternităţii.”
Mircea Eliade, „Comentarii la Legenda Mesterului Manole”

4. „Fără acest zid de fiinţe iubite care ne înconjoară (indiferent că ele sunt sau nu în viaţă), noi nu
am fi buni de nimic… Dacă ura celorlalţi, invidia lor sunt neputincioase este pentru că există
câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt.”
Gabriel Liiceanu, „Declaraţie de iubire”

5. „Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o medievală
iubire, tu trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele. Fiinţa lor este aşteptare pură. Le
va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?”
Gabriel Liiceanu, „Declaraţie de iubire”

6. „Vine o clipă când înţelegi că moartea nu e decât o schimbare de haine, sau o schimbare de
casă, sau o schimbare de formă – nimic nu moare, nimic nu poate să moară. Moartea este cea
mai mare iluzie care există.”
Osho, „Maturitatea. Responsabilitatea de a fi tu însuţi”
 Schema tablei

Propoziţia subordonată predicativă

Elevul pare inteligent. Elevul pare să fie inteligent.

Cornel a rămas acelaşi. Cornel a rămas cum îl ştiam.
Cristian a ajuns profesor. Cristian a ajuns ce a dorit.
Fata se făcu roşie ca focul. Fata se făcu cum este focul
Arta înseamnă talent. Arta înseamnă să ai talent.
Andrei a ieşit inginer. Andrei a ieşit ce a vrut.

Propoziţia care îndeplineşte în frază rolul de nume predicativ pe lângă un verb copulativ
din regentă se numeşte propoziţie subordonată predicativă.

Elemente regente (verbe copulative): a ajunge, a se face, a ieşi, a rămâne, a părea, a

însemna, a fi, a deveni.

Elemente de relaţie:
 pronume şi adjective pronominale relative: care, cine, ce, ceea ce;
 pronume şi adjective pronominale nehotărâte: oricine, oricare, orice;
 adverbe relative: unde, când, cum, cât;
 conjuncţii subordonatoare: că, să, dacă, de, ca...să;
 locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: după cum, ca şi cum.

Topica:
Predicativa stă după regentă, dar şi înaintea regentei când se insistă asupra subordonatei.

Punctuaţia:
Predicativa nu se desparte prin virgulă de regenta sa.

ANEXA 1

Alegeţi din lista de mai jos verbele copulative potrivite pentru fiecare propoziţie subordonată:
părea, înseamnă, era, e. Observaţi modificările apărute la nivel de frază:

Obiceiul lui ………….. să nu şadă ziua niciodată. (G. Alexandrescu)

Soarele …………… că lunecase pe alt tărâm. (M. Sadoveanu)
Treaba potecilor …… să se taie şi să se încrucişeze între ele. (M. Sadoveanu)
Asta ………… că v-aţi compromis grav. (Karl May)
 Anexa 2
FIŞĂ DE LUCRU

1. Înlocuiţi punctele de suspensie cu propoziţii predicative potrivite pentru fiecare regentă

dată în stânga paginii:
Fiecare dintre ei a ajuns ce ……………………………………………..
Problema cea mai importantă era să ……………………………………
Andrei a rămas cum ……………………………………………………

2. Elaboraţi regente, astfel încât propoziţiile subordonate să fie propoziţii predicative:

………………………………………… dacă vine la noi.
………………………………………… să citim mai mult.
………………………………………… cum l-am ştiut întotdeauna.
3. Precizaţi valoarea morfologică a elementelor de relaţie prin care sunt introduse
propoziţiile subordonate predicative:

Misiunea plăieşilor era ca atunci să străjuiască cetatea. ( C. Negruzzi)

Vântul părea că s-a potolit.

El devine ceea ce vrea.

Întrebarea este când susţinem concursul.

Premiantul va fi oricine va munci.

Problema este ce curs vor lua evenimentele.

A munci neîncetat e ca şi cum ai uita de tine.

Cum e floarea de cireş era fata moşului.

Subiectul dezbaterii era care roman citit reflecta mai bine realitatea.
 4. Realizaţi expansiunea numelor predicative în propoziţii corespunzătoare:
A simţi nu înseamnă a lua în stăpânire lumea. (Proverb)
..........................................................................
El pare a înţelege exerciţiul.
.........................................................................

Visul său era de a-şi regăsi prietenii pierduţi.

...................................................................
Proprietatea lui este mare.
……………………………………….......

4. Contrageţi subordonatele predicative:

Otilia părea că ştie multe. (G. Călinescu)
……………………………………
Ochii ei păreau că-ţi spun totul. ( M. Sadoveanu)
………………………………………
Rostul omului este să aibă o familie. (G. Călinescu)
……………………………………………….
Slăbiciunea lui Isaia a fost să-şi cumpere şi el o blană. (I. Al. Brătescu Voineşti)