De veghe in lanul de secara

Prof.D.Seicean

J.D.Salinger

Romanul mentionat a fost publicat in 1951 si il are ca personaj principal pe

Holden Caulfield ,un adolescent de 17 ani , sensibil si inteligent , prin intermediul
caruia autorul face un studiu psihologic al adolescentei . Modul de viata american
de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial este vazut prin ochii unui tanar
nonconformist . Adolescentul este eliminat din Pancey Prep si se indreapta spre
orasul natal New York unde timp de doua zile traieste incognito o serie de
experiente initiatice specifice varstei , refuzand sa dea ochii cu parintii care ar fi
fost distrusi de o alta excludere din scoala.
Discursul narativ are 26 de capitole,iar naratiunea se desfasoara la persoana
intai si are o profunda autenticitate.* Evenimentele sunt prezentate prin prisma
personajului narator,erou si protagonist, Holden. Acesta isi relateaza
experientele pe care le traieste , care constituie trepte initiatice in evolutia sa .
Noutatea si farmecul romanului consta in naturaletea si firescul exprimarii , in
plierea naratorului dupa experienta de viata a personajului- protagonist de la care
imprumuta si exprimarea argotica , jargonul scolaresc (ex) , dar si doza de
naivitate specifica varstei. Viziunea oferita este din interior , iar maniera
comportamentistă a relatarii la persoana I, in focalizare interna, cu narator –
personaj, autodiegetic, face ca lectorul sa fie mult mai implicat in decodificarea
semnificatiilor cartii.
Holden este adolescentul rebel care se simte integrat intr-o lume
osificata , ipocrita , lipsita de sensibilitate si de comunicare. Spre deosebire de
cei din jurul sau , colegii de camin si de scoala , el are o fire idealista. Stradlater ,
Ackley si profesorii sai il considera superficial , neatent , ignorant , incapabil de a
duce la bun sfarsit o misiune. Holden are discutii numeroase cu colegii sai si
prietenii cum sunt: Ackley , Stradlater , Sally Hayes despre problemele care
framanta mintea oricarui adolescent :fetele , conflictul dintre generatii ,
mentalitatile si deseori adopta in discutii o pozitie atotstiutoare cand in realitate
este fie naiv , fie idealist , fie incomplet informat. Sufera intens cand afla ca Jane
Gallagher are o intalnire cu Stradlater , un don juan al scolii pe cand el o
simpatiza in taina , nereusind sa-si marturiseasca sentimentele.
Cele doua zile de libertate reprezinta doua zile de experiente in care el se
confrunta direct cu viata : se intalneste cu Sally Hayes ,* cu o prostituata ,
cunoaste doua ipostaze ale feminitatii (vulgaritatea si cochetaria) , dar si
superficialitatea tinerei din inalta societate. Frecventeaza discotecile si barurile ,
afiseaza o poza de adult plictisit si arogant , fumeaza si bea whiskey (cand
chelnerul poate fi pacalit de atitudinea matura pe care o adopta).
Personajul cauta sa gaseasca o fiinta care sa-i ofere comunicare
autentica , dar acest lucru pare aproape imposibil si de aceea tanjeste dupa
fratele sau Allie , a carui manusa o pastreaza cu sfintenie, il cauta pe profesorul
Antolini si intra in legatura cu cel mai apropiat membru al familiei , sora sa
Phoebe, fata de care simte un atasament profund si oarecum patern. Din
discutiile purtate de cei doi sesizam mai direct aspiratia spre puritate a lui
Holden; aceasta nostalgie a inocentei este evidenta prin evocarea motivului
unificator al romanului respectiv “De veghe in lanul de secara “ prin care
evocandu-se versurile lui Robert Burns , Holden se imagineaza ca un paznic in
lanul de secara al vietii , ce protejeaza grupul de copii fericiti de pericolul de a se
prabusi in prapastia apropiata. Aceste versuri cu o semnificatie alegorica
subliniaza fragilitatea varstei adolescentine , a tanarului pe jumatate copil si
jumatate adult intr-o societate a oamenilor mari lipsita de sentimente si de
sensibilitate.
Acest lucru il determina sa sfideze si sa se retraga in mod rebel din
societatea conformista si sa se refugieze intr-o lume a imaginatiei in care copiii
fericiti se joaca de-a v-ati ascunselea in lanul de secara al vietii , atent protejati
de aripa sa fraterna.
Finalul deschis il surprinde pe adolescent in spital, la tratament,incercand sa
refaca legaturile familiale rupte, gata sa inceapa o noua viata si sa reinnoade
experienta scolara, ratata anterior.

Obs.Se adauga incipitul si excipitul, calitatile stilului si ale frazarii, cap, cu

caracterizarea personajului.