cai / c-ai

Se scrie cai când acest cuvânt denumeşte un animal.

Exemplu:
Bunicul are doi cai Pur sânge arab.

Se scrie c-ai când cuvintele că şi ai se pronunţă într- o singură silabă.

Exemplu:
Cred c-ai înţeles scrierea corectă a ortogramelor.
Cred că ai înţeles scrierea corectă a ortogramelor.

Exerciţii:

1.Transformă după model:

că ai citit c-ai citit

că ai văzut ............................................
că ai desenat ............................................
că ai vorbit ............................................
că ai minţit ............................................
că ai înţeles ............................................
că ai vizionat .............................................

2. Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele din coloana a doua de la exerciţiul unu.

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
__________________________________________

3.Alege forma corectă:

Cred cai / c-ai vrea să creşti şi tu cai / c-ai.

În pădurea Letea sunt mulţi cai / c-ai sălbatici.
Poneii sunt nişte cai / c-ai mai mici.
Timi şi Puiu sunt doi cai / c-ai folosiţi la etichetaţie.
Cred cai / c-ai vrea să ai doi cai / c-ai de tracţiune.
Maşina mea are o sută zece cai / c-ai putere.

4 . Completează textul cu ortogramele învăţate. Găseşte un titlu potrivit apoi transcrie acest text.

Într-o zi, părinţii m-au dus în parcul de distracţii.

- Ne-ai spus ............................... vrea să te dai în caruselul cu ................, spune mama.
- Da, mamă, iubesc foarte mult jocurile cu ......................... .
Ajunşi acolo doi .................. îmi făceau cu ochiul. Am urcat pe un cal roib.
- Cred ................ să te ţii bine în timpul jocului!
- A fost o zi minunată, mamă!
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
________________________________________________
căi/ că-i

Se scrie căi când acest cuvânt poate fi înlocuit cu unul din cuvintele: cărări, drumuri, poteci, căi
ferate, căi maritime, căi aeriene.
Exemplu:
Salvamontiştii umblă pe căi înzăpezite.
În gară sunt multe căi ferate.

Se scrie căi când poate fi înlocuit cu unul din cuvintele: posibilităţi, variante.
Exemplu:
Am rezolvat acest exerciţiu prin două căi.

Se scrie căi când acest cuvânt însemnă a se plânge, a regreta, a-i părea rău.
Exemplu:
Mihai se căi de fapta făcută.

Se scrie că-i când se pronunţă intr-o singură silabă cuvintele că şi îi (este).

Exemplu:
Nu-mi place colegul mei că-i rău.
Nu-mi place colegul meu că este rău.

Exerciţii:

1.Continuă după model:

că este rău că-i rău
că este cuminte .......................................
că este frumos ......................................
că este harnic. .......................................

2. Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele din coloana a doua de la exerciţiul unu.

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
____

3. Alege forma corectă:

Pe căi / că-i ferate circulă multe trenuri.

- I-ai spus surioarei tale căi / că-i frumoasă?
Unii oameni aleg să umble pe căi / că-i greşite.
Spune-i fratelui tău să se îmbrace bine căi / că-i foarte frig afară.
Doamna învăţătoare ne-a cerut să găsim mai mult căi / că-i de rezolvare a problemei.
- Nu te mai tot căi /că-i!

4.Subliniază cu verde forma corectă:

Nu-mi place să stau afară căi / că-i cald.

Cel mai rapid transport se realizează pe căi / că-i aeriene.
Când am ajuns acasă mi-am dat seama că am umblat pe mai multe căi /că-i.
Trebuie să fii atent pe munte ce căi / că-i alegi.
Am găsit trei căi de rezolvare a problemei.
Crina se căi / că-i de toate faptele rele pe care le-a făcut.

5.Completează cu căi sau că-i:

În vacanţă voi merge cu părinţii la Sinaia. Pentru a ajunge acolo poţi folosi mai
multe ................. . Cel mai uşor se ajunge pe ............. ferate.
Din cărţi am aflat .......................renumit acest oraş pentru castelele regale ridicate pe vârful
munţilor.
Despre Castelul Peleş am aflat ........................un muzeu cunoscut în toată lumea. Castelul
Pelişor chiar dacă-i în apropiere este de o frumuseţe aparte.
Ajunşi acolo vom urca pe ................ de munte
- Tati, mai avem mult de mers? Mă dor picioarele!
Nu te mai ...................... , iată castelul este aproape

var / v-ar

Se scrie var când acest cuvânt denumeşte un material de construcţie .

Exemplu:
Tata a cumpărat un sac cu var.
Se scrie Var când acest cuvânt denumeşte o localitate din judeţul Sălaj.
Exemplu:
- Îţi vizitezi des bunicii din Var?
-
Se scrie v-ar când se pronunţă intr-o silabă cuvintele vă şi ar.
Exemplu:
- V-ar plăcea să vă petreceţi vacanţa de vară la mare?

Exerciţii:
1.Transformaţi după model:

vă place v-ar plăcea

vă interesează .........................................
vă cumpără .........................................
vă desenează ..........................................
vă cunoaşte ..........................................

2.Subliniază forma corectă:

Mătuşa mea locuieşte la Var / var/ v-ar.

Camera este proaspăt zugrăvită cu var / var.
Ce piesă de teatru var / var încânta?
Var / V-ar plăcea să locuiţi la Var/ var /v-ar?
 3. Completaţi cu forma potrivită:

În fiecare primăvară vopsim pomii cu .................................

Dacă .....................duce părinţii la mare ...........................plăcea?
Câte zile .............trebui să terminaţi cartea ,, Cuore, inimă de copil”?
Zugrăvirea pereţilor cu .................este sănătoasă.

4.Ordonează cuvintele pentru a forma enunţuri:

var, v-ar, cât, această, trebui, cameră, pentru.

___________________________________________________

părinţii, răsplăti, faptele, v-ar, bune, pentru.

___________________________________________________

iepuraşul, v-ar, ce, aducă, să, vă, plăcea?

___________________________________________________

5.Completează cu forma corectă var, v-ar:

În camera mea este zugrăvit cu .......................... Părinţii vor să schimbe culoarea. Vor
cumpăra ......................... din localitatea .................... şi vor chema un zugrav pentru a zugrăvi.
- Nu ......................... place culoarea portocaliu? îi întreabă zugravul. Este o culoare
veselă care denotă optimism.
- Ba da!
- .................................. trebui un pigment de la Dulux, spune zugravul.
- Ce frumoasă va fi camera mea !

Numele şi prenumele ……………………………

Clasa a III-a, data………………………

Recapitulare finală- părţi de vorbire şi părţi de propoziţie

I***Cuvintele fac parte dein vorbirea noastră, de aceea ele se numesc părţi de ……………………
1.Substantivul este partea de vorbire care :
fiinţe : _copil,lalea, viţel,fluture
denumeşte lucruri: scaun, carte, dulap, munte
fenomene ale naturii:ploaie, zăpadă, vânt, fulger, tunet
Felul substantivului: comun: râu , oraş, copil, munte, familie
propriu:Someş, Satu Mare , Andrei , Bucegi, Popescu
Substantivul poate fi la numărul singular : elev , elevă, dulap
plural: elevi , eleve, dulapuri
2. Partea de vorbire care exprimă ………………………….ale fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor naturii (
substantivelor ) se numeşte adjectiv. Adjectivul exprimă:
însuşiri fizice însuşiri
culoare formă mărime gust miros sufleteşti
roşu dreptunghiular înalt acru înţepător harnic
roşie pătrată înaltă acră plăcut leneş
****Adjectivul poate sta înaintea sau după substantivul pe care îl însoţeşte. Adjectivul se acordă cu
subsatntivul
exemple: elev înalt , elevi înalţi , înaltul elev, înalţii elevi
elevă înaltă ,eleve înalte, înalta elevă ,înaltele eleve
dulap înalt, dulapuri înalte, înaltul dulap, înaltele dulapuri
3. Partea de vorbire care ţine locul unui substantiv se numeşte pronume
persoana pronume personal promune personal de politeţe
nr.singular nr.plural nr.singular nr.plural
I ( întâi) eu noi ------------- ------------

a II-a tu voi dumneata, dumneavoastră

dumitale
a III-a el(dânsul) ei(dânşii) dumnealui dumnealor

ea ( dânsa) ele( dânsele) dumneaei dumnealor

4.Verbul este partea de vorbire care exprimă acţiunea(a merge, a cânta,a scrie) , starea (a sta, a aşteapta, a
tăcea) sau existenţa ( a fi, a exista, a se afla, a se găsi) fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor naturii.
Numărul
Cine face acţiunea persoana
singular plural
Acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte I(întâi)
(eu ) spun (noi) spunem
Acţiunea este făcută de persoana cu care se vorbeşte aII-a
(tu)spui (voi)spuneţi
Acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte a III-a
(el)spune (ei)spun
(ea)spune (ele)spun
5.Numeralul este partea de vorbire care care arată numărul obiectelor prin numărare.
Numărul obiectelor Ordinea prin numărare
11=unsprezece, 16= şaisprezece, 20=douăzeci, prima, primul, a doua, al doilea, a unsprezecea
24=douăzeci şi patru , 300 = trei sute

II***Părţile de vorbire intră în alcătuirea propoziţiilor şi devin părţi de propoziţie pe care le descoperim cu
ajutorul întrebărilor.
Predicatul (P)este partea principală de propoziţie care răspunde la întrebarea ce face?
Eleva pleacă. ce face eleva?–pleacă Elevele pleacă. ce fac elevele?-pleacă
Eleva a plecat. ce a făcut eleva - a plecat Elevele au plecat. ce au făcut elevele?-au plecat
Eleva va pleca. ce va face eleva? -va pleca Elevele vor pleca. ce vor face elevele? – vor pleca

Subiectul (S) este partea de propoziţie principală care arată despre cine se vorbeşte în propoziţie.
Subiectul răspunde la întrebarea cine? sau despre cine se vorbeşte în propoziţie?
Eleva pleacă. cine pleacă? -eleva Elevele pleacă. cine pleacă? -elevele
Eleva a plecat. cine a plecat? -eleva Elevele au plecat. cine au plecat? -elevele
Eleva va pleca. cine va pleca? -eleva Elevele vor pleca. cine vor pleca? -elevele

Partea secundară de propoziţie( P.S.) care Partea secundară de propoziţie (P.S.)care

determină un substantiv răspunde la întrebările: determină un verb răspunde la întrebările:
care? ce fel de? a cui? al cui? ai cui? ale cui? unde? când? cum? de unde?... ce? cât?încotro?
 FIŞA 1

1. Citeşte textul : ( “Cine este cel mai puternic pe pământ”- după Alexandru Mitru)

Un om căuta odată, demult, să afle cine este sau ce este mai tare pe acest pământ.
Şi-a mers, a mers omul acela, a întrebat din sat în sat şi din cetate în cetate. Nimeni nu
ştia să-i răspundă. Doar într-o seară, pe un drum depărtat, la o poartă a auzit o larmă, care l-a
înspăimântat.
Stăpânul acelei case avea un băiat de şase, şapte anişori. Nu ar fi fost copil rău, dar era
tare răzgâiat. Iar bietul om era o fire slabă. Cum îl vedea, copilul i se suia în cap. Îi poruncea,
îi smulgea barba şi mustăţile.
Cum şedea drumeţul şi se gândea acolo, la portiţă s-a arătat un bărbat înalt.
Tatăl i-a ieşit înainte:
- Bine-ai venit! a rostit el către noul sosit. Bine-ai venit, învăţătorule!... Nu ştiu ce să mă
fac cu băieţelul! E alintat. Nici eu, nici mama lui nu ne-ndurăm să-l pedepsim. Toată nădejdea
noastră e la şcoală. Învaţă-l, fă ce ştii, să iasă om ...
- Am să-l iau chiar acum la şcoală, a rostit cel care sosise, care era învăţător, şi pe care-l
iubeau şi părinţii şi copiii. O să înveţe scrisul, cititul, socotitul şi alte lucruri bune. O să se facă
om. Haide, flăcăule, cu mine!
Iar copilul l-a urmat cu bucurie, căci vorba lui era nespus de blândă şi vedea că-i
înţelept.
Atunci drumeţul nostru s-a apropiat de învăţător şi i-a grăit:
- Am colindat până departe, să aflu cine este mai tare pe-acest pământ. Crezusem
c-am aflat şi, iată, mă găsesc iar în nedumerire. Tu ce spui, înţeleptule? Să plec din nou în
lume şi să cercetez ?
- De ce să pleci ? glăsui învăţătorul. Caută în jurul tău şi spune-mi: dacă nu ar fi
oamenii, care să are şi să semene, ai avea ce mânca ? Dacă n-ar fi alţii care să-ţi facă haine
călduroase şi un acoperiş, n-ai îngheţa în timpul iernii ?
- Desigur, înţeleptule! a răspuns omul.
- Şi toţi aceştia, de n-ar avea unelte, ar putea să-ţi mai dea cele de trebuinţă ?
- Nu! Nu-ncape vorbă.
- Atunci, ai înţeles cine este cel mai tare pe pământ ? Al cui e viitorul ? Acela de pe
urma căruia trăiesc în lume toţi oamenii.
- Am înţeles, învăţătorule! s-a luminat, în sfârşit călătorul care căutase răspuns la
întrebare prin ţări îndepărtate. Este acela care munceşte.
- Da, prietene. Acela ce munceşte este stăpânul vieţii. Fără de el n-am putea să trăim
Munca lungeşte viaţa. Îl ridică pe om.
Mărgăritarul cel mai strălucitor e hărnicia!

2. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: larmă, drumeţ, răzgâiat, nădejde, blândeţe,
nedumerire, trebuinţă.

3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: a se apropa, prieten, a ridica, depărtat, slab,
înalt, bucurie, blând.
 4. Răspunde la întrebări:

 Care sunt personajele textului ?

 Ce dorea să afle drumeţul ?
 Cine i-a dat răspunsul la întrebare ?
 De ce învăţătorul este numit înţelept ?
 Ce înseamnă să fii om ?
 Cine este cel mai puternic om pe pământ ?
 Ce învăţătură desprindem din text ?

5. Completează enunţurile cu s-au ori sau:

Merele ......... copt prea devreme.
Nu .......... înţeles la preţ.
.......... vii cu mine, ........... te duci singur.
Voia un caiet cu coperte roşii ......... albastre ?
Valurile ....... spart de ţărm cu repeziciune.
.......... împăcat din prietenie ............ din obligaţie ?
Orele ........ terminat ........... abia au început ?

6. Selectează din text patru substantive, găseşte câte un adjectiv potrivit pentru fiecare şi
alcătuieşte enunţuri.

7. Desparte în silabe:
alee fiinţă portmoneu
idee fiindcă procedeu
licee fiică trasee
aceea ştiinţă exerciţiile
feerie cuviinţă artificiile
muzee viitor incendiile

8. Găseşte şi scrie proverbe despre muncă.

9. Povesteşte conţinutul textului în maximum 10 rânduri.

10. Imaginează-ţi că drumeţul se întâlneşte cu o albină şi răspunsul căutat îl primeşte de la

aceasta. Alcătuieşte un dialog de cel puţin 10 enunţuri.

11.Imaginează-ţi un dialog de cel puţin 10 enunţuri între învăţător şi copilul răzgâiat.

12. Alcătuieşte o compunere cu titlul “Învăţătoarea mea”. Respectă părţile unei

compuneri, regulile ortografice şi de punctuaţie şi aşezarea în pagină.