Loreto este o localitate lângă Ancona, în Italia, unde se află casa din Nazaret unde s-a

născut Sfânta Fecioară, unde a avut loc Buna Vestire şi Întruparea Mântuitorului. Dar
cum a ajuns o asemenea preţioasă relicvă în Italia?

Pe la 1472, Pietro di Giorgio Tolomei sintetiza istoria casei în felul următor: biserica
Sfintei Fecioare din Loreto era camera Mariei transformată de apostoli în biserică şi
decorată cu o reprezentare a Mamei Mântuitorului de către Sf. Luca. Când, în 1291,
Ierusalimul a fost ocupat de turci, îngerii ar fi luat în chip miraculos casa şi ar fi
transportat-o în Tersatto, în fosta Iugoslavie. Dar, datorită modului necorespunzător în
care a fost cinstită relicva, casa ar fi fost mutată încă de trei ori, tot în mod minunat de
către îngeri, până la locul unde se află şi azi din 1294. În 1296, continuă Tolomei, Sfânta
Fecioară i-a apărut într-o viziune unui om pios şi i-a dezvăluit istoria casei. Ca urmare,
şaisprezece reprezentanţi ai oraşului au călătorit la Nazaret, unde au descoperit cu uimire
fundaţia bisericii, ale cărei dimensiuni corespundeau exact cu ale bisericii cu care s-au
trezit în Loreto. Ei au mai găsit şi o inscripţie care atesta prezenţa bisericii şi dispariţia ei
inexplicabilă din Nazaret.

Bazilica din Loreto, o biserică măreaţă cu trei nave, construită în secolul al XV-lea,
găzduieşte un mic edificiu din marmură, decorat bogat în exterior de un grup de artişti
conduşi de A. Sansovino şi care închide, ca într-o cutie, Sfânta Casă. Ea conţine un altar
şi o statuie din lemn a Sfintei Fecioare şi are dimensiuni interioare modeste: lungă de
9,52m, lată de 4,1m şi înaltă de 4,3m. Sfânta Casă nu are fundaţie, iar piatra şi mortarul
din care este construită nu sunt cunoscute în împrejurimile oraşului Loreto, dar corespund
chimic materialelor folosite în mod obişnuit în Nazaret.

Papa Leon al XIII-lea scria în 1894: “Fericita casă din Nazaret este pe drept considerată
şi cinstită ca unul dintre cele mai sfinte monumente ale credinţei creştine, iar aceasta se
vede prin numeroasele diplome şi acte, daruri şi privilegii acordate de către predecesorii
noştri. Abia a fost transportată, după cum dau mărturie analele Bisericii, în chip
miraculos în Italia şi expusă spre venerarea credincioşilor pe dealurile din Loreto, că a şi
atras la ea devoţiunea fierbinte şi aspiraţiile pioase ale tuturor, şi, cu scurgerea veacurilor,
a menţinut de atunci vie această devoţiune.”

Sfânta Casă a fost inclusă în Martirologiul Roman în 1669, iar

din 1699 i s-a atribuit un oficiu şi o Liturghie specială. În
1728, Papa Benedict al XIII-lea a ridicat biserica din Loreto la
rangul de bazilică minoră, iar în 1936 Papa Pius al XI-lea a
acordat aceleaşi indulgenţe pentru pelerinii veniţi la Loreto ca
şi pentru cei care se duceau în Palestina sau la Lourdes. Sfânta
Fecioară din Loreto a fost declarată în 1920 patroana
aviatorilor.

Multe vindecări miraculoase s-au înregistrat în biserica din

Loreto şi foarte mulţi sfinţi au cinstit acest sanctuar marian, dintre care îi amintim doar pe
Sf. Carol Borromeo, Sf. Francisc de Sales, Sf. Ignaţiu de Loyola, Sf. Filip Neri, Sf. Louis
de Montfort ori Sf. Maximilian Kolbe.
Dar, în ciuda celor pomenite mai sus, s-au găsit şi critici care să nege că biserica din
Loreto ar găzdui Sfânta Casă, precum U. Chevalier care, într-o lucrare din 1906, înşira
mai multe dificultăţi ridicate de edificiul din interiorul bazilicii. Ultimele studii însă,
aflăm de pe site-ul sanctuarului, afirmă că Sfânta Casă a sosit în Italia în timpul
cruciadelor, pe mare, împreună cu alte relicve din Ţara Sfântă. Tradiţia transportului ei de
către îngeri este cel mai probabil datorată faptului că cei care au avut un rol principal în
aducerea relicvei, regenţii Epirului, făceau parte din familia Angeli (numele înseamnă, în
limba latină şi italiană, “îngeri”), după cum arată un document notarial din 1294
descoperit recent. Aceleaşi studii confirmă tradiţia originii palestiniene a pietrelor folosite
la construcţia Sfintei Case: Nabateii, un popor prezent în Palestina în vremea lui Isus,
foloseau acelaşi tip de materiale de construcţie.

Însă, după cum bine observă autorii articolelor din Enciclopedia Cattolica, The Catholic
Encyclopaedia şi New Catholic Encyclopaedia referitoare la Loreto, interesul istoric
pentru Casa Sfântă trebuie disociat de devoţiunea pentru Sfânta Fecioară. Chiar dacă
edificiul din bazilica lauretană nu ar fi casa Mariei transportată din Nazaret la Loreto, este
incontestabil, cum menţiona Leon al XIII-lea, că bazilica din Loreto este unul dintre cele
mai importante sanctuare mariane, unde Sfânta Fecioară şi Fiul ei Întrupat sunt cinstiţi de
credincioşii din lumea întreagă.

Drept încheiere, câteva din invocaţiile Litaniei Lauretane, folosită la sanctuarul din
Loreto şi aprobată definitiv de Papa Sixt al V-lea în 1587: “Maică a bunului sfat, / Tron al
înţelepciunii, / Trandafir tainic, / Refugiu al păcătoşilor, / Regină, zămislită fără prihană
strămoşească, / Roagă-te pentru noi!”

Misterul Icoanei „Sporirea Mintii

(Intelepciunii)” a Maicii Domnului -
ajutor si miracol la scoala, examene,
subiecte dificile
DESPRE: - Stiri DEZVOLTATE

Thursday, 17 December 2009 15:43

 E-mail

   Icoana „Sporirea Mintii (Intelepciunii)” a Maicii Domnului

   Venerata, dupa specificul fiecaruia, si de catolici, si de ortodocsi

   Icoana „Sporirea Minţii” („Sporirea Înţelepciunii”) este o Icoană

rusă mai rară, prin reprezentarea deosebită a Maicii Domnului, cu Pruncul
Sfânt, înfăşuraţi până la umeri într-o îmbrăcăminte în formă de clopot.
 

   Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, în Icoana "Sporirea Mintii", (Sporirea

Intelepciunii) este înconjurată de sfinţi îngeri, în spatele său aflându-se poarta Raiului,
iar în partea de jos a Icoanei, imaginea Ierusalimului ceresc. Îngerii ţin în mâini lumânări
aprinse, simbolul Luminii Adevărului, al lui Hristos. În acest fel, Icoana înfăţişează faptul
că Mântuitorul Iisus Hristos, născut din Fecioară, este Calea spre Rai.
   Datorită faptului că nu sunt cunoscute date certe legate de sărbătorirea acestei Icoane a
Maicii Domnului din vechime, pomenirea ei se face la 15 august, de Adormirea Maicii
Domnului, împreună cu multe alte Icoane făcătoare de minuni. Şi în România a fost
popularizată Icoana „Sporirea Minţii” (Sporirea Intelepciunii), în special prin
litografii sfinţite.

 ...Misterul Icoanei „Sporirea Mintii (Intelepciunii)” a Maicii Domnului - ajutor si

miracol la scoala, examene, subiecte dificile

   Legende catolice... dezminţite de specialişti

   Ca fapt foarte interesant, Icoana „Sporirea minţii” ( a Intelepciunii) se aseamănă cu

o statuie catolică a Fecioarei Maria, din Loreto (oraş din provincia Ancona, Italia), care
este numită „Fecioara Neagră” („Madona neagră”), aflată într-o biserică numită a „Sfintei
Case” din Nazaret, a Maicii Domnului. Cercetând surse catolice cu privire la Loreto şi la
locurile sfinte de aici, loc de pelerinaj extrem de cunoscut în lumea occidentală, aflăm
lucruri contradictorii, uimitoare, atât cu privire la statuia amintită, cât şi la „Sfânta Casă”
care o găzduieşte.

   Şi anume, o primă legendă catolică indică faptul că autorul statuii din cedru a Fecioarei
Maria ar fi însuşi Sfântul Evanghelist Luca şi că ea s-ar fi păstrat într-o casă mică, din
Nazaret, în care s-a născut şi a vieţuit Fecioara Maria mai multă vreme. Iar casa
respectivă a fost strămutată piatră cu piatră din Nazaret în Loreto, în sec. XIII, de către
îngeri, când turcii au început să cucerească teritorii în Orient, spre a nu fi profanată sau
distrusă.

 ...Misterul Icoanei „Sporirea Mintii (Intelepciunii)” a Maicii Domnului - ajutor si

miracol la scoala, examene, subiecte dificile

   Legenda continuă, menţionând faptul că episcopul de Loreto ar fi avut chiar o viziune

cu Maica Sfântă, care l-a anunţat despre mutarea casei sale în oraşul italian. Mai departe,
statuia, admirată în Loreto de ambasadorii ruşi ai marelui duce Vasilii III, în 1528, a
devenit prototip pentru Icoana rusă a Maicii Domnului „Sporirea minţii”. Pur şi simplu
aceşti ambasadori, încântaţi, au determinat transpunerea ei ca Icoană ortodoxă, de către
iconografi ruşi.

   Asemănarea dintre statuie şi icoana ortodoxă a fost remarcată şi de cercetătorul rus

Andrei Alexandrov Titov, înclinat să dea crezare opiniei menţionate, concluzia legendei
fiind întărită de existenţa unei corespondenţe între papa Clement al VII-lea şi marele duce
Vasilii III, din 1524-1528, care specifică între altele prezenţa ambasadorilor ruşi la
sanctuarul din Loreto. S-ar părea că aceasta este sursa de inspiraţie pentru Icoana rusă:
frumoasa statuie de cedru, împodobită cu diamante şi perle, din biserica loretină, ridicată
pe locul „Sfintei Case” a Maicii Domnului.

   Cu toate acestea, există dezminţiri clare ale legendelor catolice, din mai multe puncte
de vedere. În primul rând, statuia a fost expertizată şi nu datează decât din sec. XIII-XIV,
şi nu din vremea Sfinţilor Apostoli. În prezent, vechea statuie nu mai există, întrucât a
fost distrusă într-un incendiu din anul 1921, fiind înlocuită cu una similară.

  ...Misterul Icoanei „Sporirea Mintii (Intelepciunii)” a Maicii Domnului - ajutor si

miracol la scoala, examene, subiecte dificile
   În al doilea rând, casa din piatră, zisă a Născătoarei de Dumnezeu, din Loreto, şi toate
legendele care o privesc, au fost analizate de specialişti, care au constatat următoarele: în
niciun caz transportarea pietrelor nu s-a făcut de îngeri, nu pentru că acest fapt ar fi
imposibil, ci deoarece există documente ce atestă mutarea unor pietre considerate sfinte
pe corabie: un document specifică faptul că ele au făcut parte din zestrea fiicei lui
Nichifor Anghelos al Epirului, la căsătoria sa cu fiul regelui de Napoli (din 1294), iar o
altă serie de documente certifică transportarea lor, cu motivaţia feririi lor de distrugere,
prin grija familiei bizantine Anghelos, şi cu dorinţa reconstruirii casei Fecioarei Maria în
Loreto.