BASMUL FANTASTIC-

„Povestea lui Harap-Alb”de Ion Creanga

Termenul de „basm” este derivat din slava,unde semnifica „nascocire”,
„scornire” .Basmele pot fi clasificate in trei mari grupe:fantastice,nuvelistice si
animaliere. Basmul este o specie literara recunoscuta prin bogatia inepuizabila a
structurilor sale tematice si stilistice. Basmul, este cea mai de seama specie a epicii
populare.Basmul lui Creanga respecta o serie de motive si functii specifice basmului.
Cele sapte personaje identificate de Propp sunt: eroul(feciorul mezin), falsul
erou(Spanul),donatorul(craiul,Sfanta Dumineca),adjuvantii antropomorfi si zoomorfi,
fata de imparat si tatal ei (imparatul Ros), trimitatorul (imparatul Verde) si
raufacatorul.
„Povestea lui Harap-Alb” este un basm si ca orice creatie de acest fel,
respecta elementele raportului fantastic si tipologia situatiilor fantastice. Personajul
fantastic tipic este Satan. Acesta simbolizeaza toate fortele care tulbura, intuneca, slabesc
constiinta si o fac sa regreseze .In cazul nostru,acesta e intruchipat de Span.
Tipologia situatiilor fantastice se supune uneia dintre urmatoarele categorii:
violarea flagranta a realitatii,distrugerea rationalitatii, modificarea semnificatiei si
modificarea temporalitatii prin regresiune sau anticipare.
In basmul nostru regasim o serie de elemente specifice, formule initiale,
mediane si finale.
Formula initiala : „Amu cica era odata un crai” ne plaseaza intr-un timp
suspendat, mitic .
Formula mediana: „Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte
mult mai este.” face legatura intre secventele narative,reusind sa mentina treaza atentia
cititorului sau a ascultatorului/naratarului.
Formula finala :”Si-a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca; cine
se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iar cine nu ,se
uita si rabda.” are rolul de a produce destinderea finala si de a reveni dintr-un plan al
fantasticului intr-unul al realitatii cu buna-dispozitie.
Ca elemente specifice basmului regasim cifrele care au o conotatie
simbolica.”Trei” e o cifra fatidica. „Unu”este un simbol al intaietatii;12 ciclul incheiat.
Din cele 31 de functii ale lui Propp,aproape toate sunt identificate in
basmul lui Ion Creanga.
In general tema basmului romanesc este o „Cautare”.Eroul cautat este
intotdeauna Alesul,Eliberatorul, Predestinatul si totul la el este deosebit,iesit din comun.
Personajul principal al basmului nostru este feciorul mezin al craiului.
Titlul basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata
printr-o identitate reala,de tanar print si una aparenta,de sluga a Spanului. Majoritatea
eroilor stapanesc tehnica disimularii,creandu-si false identitati,cu motivatii distincte.
Spanul obtine ,prin viclenie,falsa identitate a unui fecior de crai,prin intermediul careia
doreste sa parvina social,casatorindu-se cu o printesa si devenind apoi el insusi imparat.
Spre deosebire de cei amintiti mai sus,mezinul va fi constrans de juramant in fata
Spanului sa-si modifice identitatea .

~~ 11 ~~
 Basmul nostru ascunde un profund caracter initiatic, reflectand o initiere
deplina,care determina in final incoronarea eroului ca rege al lumii.
Imparatul Verde nu avea feciori,ci numai fete si acest lucru il determina sa ceara
sprijin de la fratele sau,craiul,pentru succesiunea la tron.Cuplul fratesc imparat-crai este o
tema specifica basmului.Intotdeauna superiorul nu are baieti sau nu are copii deloc.
Verdele este o culoare a initierii oculte si ne trimite la lumea spiritului. Feciorul mezin
este un razboinic al carui totem este ursul, animal sacru la geto-daci, zeul dacilor,
semnifica blana de urs.
Cei trei frati sunt supusi de catre tatal lor la un test pentru a vedea daca sunt capabili sa
primeasca initierea.Primii doi rateaza, iar mezinul este singurul care promoveaza.
Inainte de a porni la drum,Harap-Alb,este sfatuit de Sfanta Dumineca,sa ceara de
la tatal sau,oricat s-ar impotrivi , calul ,hainele si armele acestuia de pe cand era el
tanar.Armele sunt ruginite,hainele vechi si ponosite,calul rapciugos si imbatranit. In
basme ,cele mentionate sunt simboluri ale patrimoniului stramosesc.
Calul,insotitorul si prietenul de nadejde al fiului, este un animal solar si inaripat.
Dupa cele trei incercari ale calului de a se impotrivi loviturilor cu fraul ale
mezinului si de a manca din tava cu jar incins,acesta se scutura de trei ori si se
metamorfozeaza intr-un armasar cu douasprezece aripi. Batrana care cere mila este o
manifestare a sacrului in profan.Sfanta Dumineca are capaciatatea de a-i prezice
feciorului un destin ales.
Drumul deschide mezinului noi porti ale cunoasterii.El presupune desprinderea de
casa,de un spatiu sacru,protector.Plecarea de acasa presupune intrarea sub semnul
aventurii.
Calatoria va presupune si trei incercari reprezentand trei trepte diferite ale initierii. Eroul
primeste sfatul intelept al tatalui sau:„Sa te feresti de omul ros,dar mai ales de cel
span…sa n-ai de-a face cu dansii caci sunt tare sugubeti.”
Drumul catre imparatia unchiului sau traverseaza un pustiu dezolant. Eroul
resimte acut apasarea singuratatii, la un moment dat se rataceste.
De trei ori este intampinat de raufacator,care se travesteste,de fiecare data,sub o
noua si atragatoare aparenta. Inteligent,fatarnic,simuland prietenia,el il insala pe naivul
calator. Padurea pe care o traverseaza eroul echivaleaza cu un labirint.
Feciorul de crai, inexperimentat, accepta tovarasia spanului. Credul considerand
ca se afla intr-o tara a spanilor se insoteste cu raufacatorul. Aceasta intovarasire semnifica
de fapt un pact cu diavolul.
Cobararea in fantana este o proba ,pe care datorita naivitatii sale, protagonistul o
rateaza,dar care se va solda cu dobandirea unui nou nume: „Harap-Alb”.
Spanul dobandeste acum armele si celelalte insemne ale puterii,iar mezinul va
trebui sa invete umilinta in noua sa postura de sluga.
Spanul si Harap-Alb ajung la destinatie unde sunt intampinati cu foarte
mare bucurie si speranta in regenerarea regatului.
Spanul il supune pe Harap-Alb la trei incercari din ce in ce mai grele. Harap-Alb le va
traversa singur ca-n toate initierile superioare.
Prima incercare reusita este aceea legata de dobandirea salatei din gradina
ursului. In incercarea sa eroul este ajutat de Sfanta Dumineca. Batrana prepara o licoare
din „somnoroasa” pe care o toarna apoi in fantana ursului pentru a-l adormi. In casa
femeii,o coliba acoperita cu muschi va ramane aici o zi si o noapte.

~~ 22 ~~
 A doua proba reusita este cea legata de aducerea pietrelor cerbului. Gradina
aceasta este nu accesibila muritorilor de rand,ci numai celor alesi. Cerbul are acel ochi
veninos prin care-si anihileaza dusmanii.
A treia incercare reusita este legata de aducerea fetei imparatului Rosu.Aceasta
proba are ca scop refacerea cuplului mitic zeu-zeita si unificarea acestuia printr-o nunta
mistica.
Pentru a dobandi fata,Harap-Alb are nevoie de Gerila, Setila, Pasari-Lati-Lungila,
Ochila, Flamanzila, regina albinelor si a furnicilor . Cele cinci fapturi dintre care Gerila
distruge focul,Flamanzila distruge pamantul,Setila distruge apa si Pasari-Lati-Lungila
distruge aerul sunt adjuvantii mezinului in aceasta proba deosebit de grea.
Cele doua incercari suplimentare la care este supus Harap-Alb,alegerea macului de firele
de nisip si recunoasterea fetei de imparat dintr-un grup de tinere identice,au rolul de a-l
ajuta sa distinga aparentele..
La aceste incercari initiatice se adauga si unele probe adiacente cum sunt:casa de
arama infocata,ospatul si proba calului si a turturelei.
O ultima proba la care este supus eroul de catre fiica imparatului Ros o reprezinta
aducerea smicelelor de mar dulce,a apei vii si a apei moarte.
Harap-Alb se intoarce cu pretioasa sa cucerire la imparatul Verde,acesta fiind
momentul culminant al mitului
In momentul in care fata lui Rosu imparat il numeste pe adevaratul mostenitor,Spanul ii
reteaza capul. Intervine calul,care zburand cu Satan in inaltul cerului ,ii da drumul de
acolo si „se face Spanul pana jos praf si pulbere.”.
Acest moment marcheaza indeplinirea traiectoriei existentiale a feciorului de crai
si actualizarea perechii androginice zeu-zeita sugerata prin numele sau initiatic,Harap-
Alb.
Se poate identifica comicul specific la Creanga-spunerea mucalita, ironia,
poreclele, zeflemisirea, diminutivele cu valoare augmentativa;unele caracterizari
pitoresti.
Singurele personaje negative sunt cele care se impotrivesc naturii,ca,de
exemplu,omul span si omul ros.
Modalitatile de realizare a oralitatii stilului sunt:folosirea dialogului;a dativului etic
,care marcheaza in acelasi timp implicarea afectiva a autorului ,a
interogatiilor,exclamatiilor si interjectiilor; expresiilor onomatopeice,a
imprecatiilor, aposatrofarilor,a adresarilor directe catre naratari ,a
diminutivelor:”buzisoare”, ”bauturica”, folosirea proverbelor si a zicatorilor si a
frazelor ritmate, a cuvintelor populare si a regionalismelor:”intalnis”,”a boncalui”.
Umorul in basm are mai multe surse cum ar fi:exprimarea poznasa ,mucalita,
caracterizarile pitoresti ,ironia ,caracterele ,poreclele personajelor:Buzila, „tapul cel
ros” .
Fantasticul este la Creanga localizat prin detalii realiste,lumea fabuloasa te coboara
intr-un plan de existenta care poate fi localizat geografic si istoric;personajele se
comporta taraneste si vorbesc moldoveneste.
Atunci cand Creanga scrie basme si povesti,el umanizeaza fantasticul.

~~ 33 ~~
~~ 44 ~~