SUBIECTUL I (70 de

puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele
formulate.

Vitoria Lipan se îndrepta spre biserică pe ulicioare lungi și croite, apoi pe cărări printre
grădini. Luneca din când în când prin mâzgă, dar altfel calea era curată, căci pietrișul și nisipul
sorbiseră zloata. Biserica era așezată pe-un dâmb, cu țintirimul împrejur, în apropiere, în
dreapta, se ridica gospodăria părintelui Dănilă, cu case, suri și heiuri. De partea cealaltă a
bisericii mai era o căsuță, ca o ciupercă singură pe toloacă. Acolo trăia baba Maranda. Vitoria
avea treabă și cu dânsa, întâi se duce la părintele, să-i alcătuiască răvașul. După ce înserează,
trece la baba Maranda, pe întuneric, ca să n-o vadă nimeni
Trecu prin întuneric, pe lângă țintirim. Căsuța singură a babei Maranda trimitea fire de
lumină spre vale printr-un geam cât palma. Cum se apropie de ușă, se trezi înlăuntru un fel de
chelălăit ciudat al unei dihanii de pe alt tărâm. Parc-o sugruma cineva și ea se zbătea în
spasmuri de moarte. Glasul blând al babei, bombănind după ușă, nu izbutea s-o liniștească.
Asta-i cațelusa de vrăjitoare, vorbea în sine clătinând din cap Vitoria. Se deschise ușa.
— Dumneata ești, Vitorie? Te-așteptam.
— Da? se miră nevasta. Poate m-ai văzut trecând la părintele.
— Nu. Am eu veste din alta parte. Intră. Cațelușa vrăjitoarei tot mârâia subțire. Era o
javră slăbuță, cu urechi ciulite de liliac și cu ochii boldiți. Blănița-i subțire, de coloarea
șoarecelui ș-a cenușei, din când în când tresărea zbârcindu-se. Atunci icnea, parcă voia să
sperie lumea.
Vitoria întreba, zâmbind:
— Poate-l ții în cațelusa asta?
— Ce să țin?
— Nu știu cum să-i spun, dumneata cunoști mai bine numele.
— Dragă Vitorie, ți-am mai spus și altă dată să nu vorbești de dânsul și mai ales numele
să nu i-l rostești, că-i primejdie.
— Bine, bine, răspunse nevasta privind în juru-i. L-ai întrebat?
— Ce să-ntreb?
Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât. Daca spui
și n-apuci a-ți face cruce cu limba, îți ia graiul. Ce demon va fi fiind, cine putea ști? (...)
— Vai de capul meu cum trăiesc eu aici! Nimeni nu mă știe, nimeni nu mă vede, nimeni
nu-mi leapadă un braț de lemne ori un pumn de făină. Numai când au o scârbă, ori o boală,
atunci își aduc aminte.
— Baba Maranda, vorbi Vitoria privind-o țintă, tare te rog să marturisești dacă ai ieșit
vreodată din casa mea cu mâna goală.
— Ba, draga mea, daca aș spune asta, aș păcătui. Dumnezeu aude. Vitoria ridică ochii
spre răsărit. De-acolo le privea și zâmbea ascultând sfântul Sisoie, care are stăpânire asupra
unora dintre demonii mărunți.
— Atuncea de ce vorbești asupra mea?
— Nu vorbesc asupra dumitale. Vorbesc de lumea asta rea, lângă care trăim.
— Ba, mie, babă Maranda, se cuvine să-mi vorbești de altele. Iaca, ți-am adus o litră de
rachiu de cel bun de la Iordan. Deșartă-l în plosca dumitale și să-mi dai gărăfioara, ca să-ți mai
aduc și altă dată. Iar daca te ostenești mâni pe la mine, nu uita să-ți iei desaga. Și s-aduci ș-o
strachină, ca să-ți pun într-însa brânza.
— Lumea-i rea, draga mătușii, se tângui ea cu jale, făcându-și gura pungă și clătinând
din cap. Am înțeles despre soțul dumitale, Nechifor Lipan, că a ajuns cu bine în locul acela la
Dorna, unde trebuia să cumpere oi de la niște ciobani. Dar după aceea s-a găsit una cu ochii
verzi și cu sprâncenele îmbinate, care s-a pus prag și nu-l lasă să treacă. Vitoria își ținu
răsuflarea, simți că se înăbușă.
— Sa fie adevărat asta, mătușă Maranda? Mie parcă tot nu mi-ar veni a crede.
— Adevărat, draguța babei. Pot să-ntind și carțile, să vezi și dumneata singură cu ochii
cum s-arată. (...)
— L-am visat astî-noapte trecând călare o apă neagră, mărturisi nevasta.
— Nu spun eu? Om călare arată sfadă.
— Se făcea că se duce către asfințit.
— Cum spun și cărțile, se duce spre așternut străin. (...)
— Daca va fi nevoie, se poate trimite spre acel loc o pasere, care strigă noaptea și are
ochi de om. E mai greu și-i cu mare primejdie, dar se poate.
— Sa moară dușmanca? Baba încuviință, apăsându-și bărbia în piept. Vitoriei i se bătu
inima, cu toate acestea hotarî cu tărie în sine moartea femeii cu ochii verzi. Se crezu datoare
cătră sfânt și către Dumnezeu, să deie o lămurire:
— Întâi am să fac rugăciunile cele de cuviință la Maica Domnului, zise ea. După aceea
am să țin post negru douăsprezece vineri în șir. Pân-atunci, poate mi se întoarce omul.
( Mihail Sadoveanu, Baltagul)
*sfadă =ceartă, gâlceavă.
* litră =măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram.
*a icni = a geme, a gâfâi adânc și scurt din cauza efortului , a durerii.
Textul 2
Adeseori i-am auzit pe unii credincioși invocând influența malefică a vrăjilor și
descântecelor, punând pe seama acestora toate neajunsurile vieții lor, inclusiv anumite probleme
medicale, sentimentale ori sociale. Lăsând la o parte mulțimea impresionată a tradițiilor
populare românești, precum și terminologia extrem de bogată legată de farmece, vrăji, făcături,
boscoane, este bine să apelăm la învățătura Sfinților Părinți, spre a ne lămuri în chip deosebit
asupra unor întrebări ce se cer elucidate: există vrăji? Să ne temem de farmece? De ce ar apela
unii semeni la practici oculte?
V-ați întrebat vreodată de ce unii semeni apelează la vrăjitori? Ba unde mai pui că o
parte dintre ei se cred buni creștini! Cine solicită astfel de „servicii” dorește să controleze totul,
inclusiv viitorul său ori al celor cu care relaționează. Dorinţa de putere, urmată îndeaproape
de ignoranţă şi credulitate – „calităţi” numite, în mod politicos, de Jean Vernette „incultură
religioasă şi analfabetism spiritual” – reprezintă principalele cauze ale apelului la vrăjitori. În
aceeași măsură,  frica de moarte  poate constitui o altă pricină a orientării către lumea ocultă.
Resimţind frică de necunoscut, insul hotărăște să-și prelungească în orice chip această viaţă,
pentru a-și conserva starea actuală. În egală măsură, secularizarea îl târăște în tenebroasele
practici magice, căci îndepărtarea de Dumnezeu, însingurarea lasă în suflet o incomensurabilă
nevoie de sacru.
Sfânta noastră Biserică Ortodoxă consideră practicarea vrăjitoriei sau mergerea pe la
magicieni drept un păcat împotriva Duhului Sfânt, deoarece creştinul, alergând la astfel de
practici, se împotriveşte cu îndârjire atât poruncilor divine, cât și lucrării Duhului Sfânt.
Biserica respinge vrăjitoria, chiar și magia albă, considerată de unii drept „benefică” - căci
prin practicile oculte se atribuie omului şi forţelor naturale puteri ce aparţin în totalitate lui
Dumnezeu.
(Să ne temem de vrăji?- Arhimandritul Mihail Daniliuc, text preluat de pe
Doxologia.ro)
1. Transcrie, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al vrăjilor. 2
puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 1.
 2
puncte
Sfântul Sisoie este
a) sfântul la care se roagă Vitoria.
b) sfântul care o ajută pe Maranda să facă vrăji.
c) sfântul care stăpânește demonii mărunți.
d) un vrăjitor.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 1.
2
puncte
Casa babei Maranda se afla
a) lângă biserică.
b) în spatele bisericii.
c) de partea cealaltă a bisericii.
d) lângă gospodăria părintelui Dănilă.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 2.
2
puncte
Oamenii apelează la practici oculte
a) pentru a li se dezvălui viitorul.
b) pentru că nu mai au încredere în Dumnezeu.
c) pentru a avea avantaje față de alte persoane.
d) din dorința de putere și din ignoranță.

Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
6 puncte

ENUNȚUL CORECT INCORECT

• Vitoria trece prin țintirim pentru a ajunge la baba
Maranda.
• Oamenii vin la baba Maranda doar când au o boală.
• Vitoria acceptă, fără ezitare, sfaturile babei Maranda.
• Vitoria oferă babei un litru de rachiu de la Iordan.
• Oamenii pun pe seama vrăjilor toate neajunsurile
vieții.
• Biserica acceptă magia albă, fiind considerată
benefică.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Vitoria,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
 secvență:

— Ba, mie, babă Maranda, se cuvine să-mi vorbești de altele. Iaca, ți-am adus o
litră de rachiu de cel bun de la Iordan. Deșartă-l în plosca dumitale și să-mi dai
gărăfioara, ca să-ți mai aduc și altă dată. Iar daca te ostenești mâni pe la mine, nu uita
să-ți iei desaga. Și s-aduci ș-o strachină, ca să-ți pun într-însa brânza.

6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând

câte un element de conținut.
6 puncte

8. Crezi că este benefică vizitarea unor vrăjitoare atunci când vrei să afli lucruri
importante despre viitorul tău? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o
deosebire de conținut dintre acestea.
6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului

corect. Sunt despărțite corect ambele cuvinte din
seria:
a) ră-su-fla-rea, în-cu-
viin-ță.
b) ră-suf-la-re-a, în-cu-
vi-ința.
c) ră-su-fla-re-a, în-cu-
vi-in-ța.
d) ră-su-fla-rea, în-cu-vi-in-ța.

2 puncte

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului

corect. Seria care conține doar cuvinte care conțin
diftongi sunt:
a) nevoie, noapte.
b) poate, încuviința.
c) datoare, rugăciunile.
d) sperie, știe.

2 puncte
 Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului

corect.
Se regăsesc doar omonime în seria:
• gura, punga.
• mătușă, inimă.
• liliac, blana.
• rugăciune, post.

2 puncte

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ Iar dacă te ostenești mâni pe
la mine, nu uita să-ți iei desaga.” sunt
a)
obosești,gea
nta.
b) încetezi,
poșeta.
c) treci, traista.
d) slăbești, sac.

2 puncte

Răspunsul corect:

5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect simplu la perfect compus:

6 puncte

Lumea-i rea, draga mătușii, se tângui ea cu jale, făcându-și gura pungă și clătinând din
cap. Am înțeles despre soțul dumitale, Nechifor Lipan, că a ajuns cu bine în locul acela la
Dorna, unde trebuia să cumpere oi de la niște ciobani. Dar după aceea s-a găsit una cu ochii
verzi și cu sprâncenele îmbinate, care s-a pus prag și nu-l lasă să treacă. Vitoria își ținu
răsuflarea, simți că se înăbușă.

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care substantivul cu funcție sintactică de atribut

substantival genitival din enunțul Vitoriei i se bătu inima, cu toate acestea hotarî cu tărie în sine
moartea femeii cu ochii verzi. să fie complement indirect.
6 puncte

7. Scrie opinia ta despre magie sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și o
propoziție subordonată completivă directă.
6 puncte
8. Enunțul următor reprezintă mesajul trimis de o vrăjitoare unui copil care i-a cerut ajutorul în prepararea
unei rețete a succesului.
Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură!

6 puncte
,,Busuiocul presărat chiar acum pe ânserat
Î-ți aduce înplinire, și suces ân tot ce vine!”

SUBIECTUL AL II-LEA (2 0 d e
puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se

acordă astfel: • conținutul
rezumatului – 12 puncte
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea
termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării
ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de
punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)