Legea purității gameților

-Monohibridarea-

Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din

marile mistere ale vieţii. Dar în secolul al XIX-lea un
călugăr ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile
(trei la număr) care guvernează ereditatea,
denumite în cinstea sa
Legile mendeliene ale eredităţii.
 Monohibridarea
reprezintă încrucişarea între două organisme care
diferă între ele printr-un singur caracter ereditar.
Pentru descoperirea acestei prime legi, Mendel a
încrucişat două tipuri de mazăre: unul cu bob
neted şi unul cu bob zbârcit. În prima generaţie el a
obţinut doar plante cu bob neted.
De ce s-au obţinut doar plante cu bob neted?
Să presupunem că fiecare caracter ereditar este
determinat de două litere de acelaşi fel (NN pentru
bob neted şi zz pentru bob zbârcit). În nucleul
fiecărei celule din corpul plantei se găsesc perechi
de litere pentru fiecare caracter. Fiecare literă
poartă numele de factor ereditar sau genă.
 Gameţii, celulele sexuale, vor moşteni doar unul
din cei doi factori ereditari ai unei celule somatice.
Fiecare gamet al uneia dintre cele două plante se
uneşte cu un gamet al celeilalte plante.
Deci, un gamet provenind de la planta cu bob
neted şi având o genă N (care determină formarea
de boabe netede) se uneşte cu un gamet de la
planta cu bob zbârcit şi având o genă z (care
determină formarea de boabe zbârcite). Deci prin
fecundaţia (fuziunea) a doi gameţi se formează o
celulă cu o genă N şi o genă z (Nz).
Dar ce culoare ar trebui să aibă bobul plantei dacă
fiecare genă determină altă culoare?
Precum a observat şi Mendel, planta nou formată
va avea boabele verzi, acest lucru însemnând că
dintre cele două gene şi-a transmis caracteristica
gena N. Spunem despre gena N că este genă
dominantă, iar despre z că este genă recesivă.
Întotdeauna prin unirea a doi gameţi unul
conţinând gena z şi unul gena N îşi va transmite
caracterul ereditar gena N, astfel că se vor naşte
plante cu boabe verzi.
 Dar aceste legii nu se aplică doar acestei
caracteristici (culoare) şi doar mazării, ci se aplică
şi altor caracteristici ale altor organisme vii. De
exemplu, prin încrucişarea plantelor de mazăre cu
tulpina înaltă (TT) cu cele cu tulpină scundă (tt), în
prima generaţie se obţin doar plante cu tulpina
înaltă; concluzionăm astfel că gena T pentru
tulpină înaltă este dominantă, iar gena t este
recesivă.
 Conține patru observații majore:
● Diferite variante ale unei gene sunt
responsabile de variații ale caracterelor
moștenite.Apare astfel conceptul de gene
alele.Alelele sunt versiuni diferite ale unei
gene, care codifica același caracter
fenotipic. De exemplu, fiecare om are o
genă care controlează culoarea ochilor,
dar exista variante ale acestei gene ce
determina culori diferite ale ochiului, ex.
albastru, verde, caprui, etc.
● Pentru fiecare caracteristică, un organism
mosteneste două gene, câte una de la
fiecare părinte. Fiecare gamet conține o
alela astfel încât, în momentul fecundarii,
zigotul va avea pentru fiecare caracter o
alela de la mamă și una de la tată.
● Dacă cele două alele sunt diferite, doar
una dintre acestea (alela dominanta) se
va exprima și va determina apariția
unui caracter fenotipic. Astăzi se știe că
fenomenul este de fapt mai complex și
există abateri de la aceasta regula, cum
ar fi fenomenele de codominanta (în
cazul grupelor sangvine) sau
dominanta incompletă (în cazul plantei
Mirabilis jalapa).
● Cele două alele din genomul unei celule
somatice segregă în timpul producerii
gametilor fiecare gamet primind o
singură alela a unei gene.
BIBLIOGRAFIE:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Mendel

https://www.scientia.ro/biologie/74-genetica/2414
-mendel-legile-mendeliene-ale-ereditatii-2.html

REALIZAT DE: BUCUR BIANCA IOANA