

4.000 EUR 270.000 EUR 220.000 EUR 369.000 EUR 220.000 EUR 56.550 EUR

124.999 EUR 49.900 EUR 81.200 EUR 78.400 EUR 1.200 EUR 106.300 EUR

Apartamente in Chisinau
Acces Imobil

Legile mendeliene ale

eredității (2)
Detalii
 Scris de: David Jelescu
 Categorie: Genetică

Transmiterea
caracterelor
ereditare a fost
unul din marile
mistere ale vieții.
Dar în secolul al XIX-lea un călugăr ceh,
Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la
număr) care guvernează ereditatea,
denumite în cinstea sa legile mendeliene
ale eredității.

Genetica: diviziunea celulară (1)

Mendel, prin experiențe de hibridizare

pe mazăre (Pisum sativum), a
descoperit aceste legi, cunoscute ca
legile mendeliene ale eredității.
Hibridizarea este încrucișarea între
două organisme care se deosebesc
printr-un anumit număr de caractere
ereditare. Astfel, Mendel a încrucișat
intre ele diverse soiuri de mazăre, cu
bob galben sau verde, cu bob zbârcit
sau neted, cu tulpină înaltă sau scurtă.

1. Monohibridarea și legea purității

gameților

Monohibridarea reprezintă încrucișarea

între două organisme care diferă între ele
printr-un singur caracter ereditar. Pentru
descoperirea acestei prime legi, Mendel a
încrucișat două tipuri de mazăre: unul cu
bob neted și unul cu bob zbârcit. În prima
generație el a obținut doar plante cu bob
neted.

De ce s-au obținut doar plante cu bob

neted? Să presupunem că fiecare
caracter ereditar este determinat de două
litere de același fel (NN pentru bob neted
și zz pentru bob zbârcit). În nucleul
fiecărei celule din corpul plantei se găsesc
perechi de litere pentru fiecare caracter.
Fiecare literă poartă numele de factor
ereditar sau genă. Gameții, celulele
sexuale, vor moșteni doar unul din cei doi
factori ereditari ai unei celule somatice.
Fiecare gamet al uneia dintre cele două
plante se unește cu un gamet al celeilalte
plante.

Deci, un gamet provenind de la planta cu

bob neted și având o genă N (care
determină formarea de boabe netede) se
unește cu un gamet de la planta cu bob
zbârcit și având o genă z (care determină
formarea de boabe zbârcite). Deci prin
fecundația (fuziunea) a doi gameți se
formează o celulă cu o genă N și o genă z
(Nz).

Dar ce culoare ar trebui să aibă bobul

plantei dacă fiecare genă determină altă
culoare? Precum a observat și Mendel,
planta nou formată va avea boabele verzi,
acest lucru însemnând că dintre cele două
gene și-a transmis caracteristica gena N.
Spunem despre gena N că este genă
dominantă, iar despre z că este genă
recesivă. Întotdeauna prin unirea a doi
gameți unul conținând gena z și unul gena
N își va transmite caracterul ereditar gena
N, astfel că se vor naște plante cu boabe
verzi.

Dar aceste legii nu se aplică doar acestei

caracteristici (culoare) și doar mazării, ci
se aplică și altor caracteristici ale altor
organisme vii. De exemplu, prin
încrucișarea plantelor de mazăre cu
tulpina înaltă (TT) cu cele cu tulpină
scundă (tt), în prima generație se obțin
doar plante cu tulpina înaltă;
concluzionăm astfel că gena T pentru
tulpină înaltă este dominantă, iar gena t
este recesivă.

Gregor Mendel
credit: Wikimedia Commons

Homozigot și heterozigot

Înainte de a prezenta cea de-a doua lege

a lui Mendel voi explica acești doi termeni
și anume, homozigot și heterozigot,
termeni utili geneticii. Zigotul este celula-
ou, formată prin fuzionarea a doi gameți
(fecundație). Homozigotul este zigotul
care prezintă două gene de același fel
(exemple de homozigoți NN, TT, tt, zz
etc.). Heterozigotul este zigotul care
prezintă două gene diferite (exemple de
heterozigoți Nz, Tt etc).

2. Legea segregării independente a

caracterelor

Acum să reluăm experiența efectuată de

Mendel și să încrucișăm plantele obținute
anterior (Nz). Fiecare plantă de acest tip
va forma gameți de tipul N și z. Se
observă faptul că de această dată se
obțin atât plante cu bob neted cât și
plante cu bob zbârcit.

De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece

fiecare plantă formând atât gameți N cât
și z, există posibiltatea ca doi gameți z să
se unească și să formeze o celulă zz, cu
bob zbârcit. Prin unirea gameților se
formează trei tipuri de celule NN , Nz și
zz. Dintre cele trei tipuri de celule
observăm că doar un singur tip va forma
boabe zbârcite. Procentul de plante care
prezintă caracterul determinat de gena
recesivă este de 25 %. După cum bine ați
observat, acest fenomen este posibil
datorită separării caracterelor dominante
de cele recesive. Această separare poartă
numele de segregare.

3. Dihibridarea și legea segregării

independente a perechilor de caractere
ereditare

Dihibridarea este hibridarea organismelor

care diferă precum spune și numele, prin
două caractere ereditare, la fel cum
trihibridarea sau penthibridarea reprezintă
hibridarea între organisme care diferă prin
trei sau cinci caractere ereditare.

Pentru descoperirea celei de-a treia legii,

Mendel s-a folosit de dihibridare. El a
încrucișat două tipuri de mazăre: un tip cu
bob neted și galben (NNGG) și un tip cu
bob zbârcit și verde (zzvv). Prima plantă
formează gameți de tipul NG, iar a doua
de tipul zv. În prima generație se formează
plante cu bobul neted și galben (NzGv).

În a doua generație se formează plante de

patru tipuri: cu bob neted și galben, cu
bob neted și verde, cu bob zbârcit și
galben și cu bob zbârcit și verde. Raportul
numeric dintre cele patru tipuri de plante
este 9 3 3 1. Acest raport poartă numele
de raport de hibridare.

Legea segregării independente a

perechilor de caractere ne arată că fiecare
pereche de gene de segregă în mod
independent celelalte.

Fenotipul și genotipul

Înainte de a încheia acest articol consider

că este necesar să definesc doi termeni
importanți din genetică. Fenotipul
reprezintă aspectul exterior al unui
organism, trăsăturile sale, caracteristicile
sale, iar genotipul reprezintă genele unui
organism. De exemplu, în cazul unei
plante de mazăre cu bob neted (NN),
faptul că bobul este neted ține de fenotip,
iar prezența în ADN-ul acestei plante a
celor două gene N reprezintă genotipul.

Abateri de la legile mendeliene (3)

Distribuie 2 Tweet WhatsApp

 Creat: 26 Septembrie 2011

Comment Terms Login

 Subscribe Collapse All  Oldest 

Write comments...

Be the first to comment.

Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE

Citiți și:

Tabelul periodic al elementelor

chimice

Logica tabelului lui Mendeleev

Istoria Universului (VII)

Legile lui Kepler pe înțelesul tuturor

Legile simetriei în Univers

Știința pe Youtube: Video-Tabelul

periodic al elementelor

Mobilă și produse pentru casă

Relaxe.md — Magazin online de mobilă

Chisinau 9AM–6PM

›› NEWSLETTER
Întreabă Scientia
Scientia Q&A || Forum
YouTube || Facebook
Scrie pe Scientia
Contact || T&C || RSS
© 2008-2022 Scientia.ro