Gregor Mendel

și legile eredității

De Sel Sorana
• Legile de bază ale eredității au fost descoperite de G. Mendel în 1865.
El și-a efectuat cercetările având ca obiect de studiu 22 de soiuri de
mazăre, pentru că această plantă se poate autofertiliza datorită
faptului că pe aceași tulpină există și flori femele și flori mascule.
Johann Gregor Mendel

n. 20 iulie 1822, Cehia –

d. 6 ianuarie 1884, Austro-Ungaria
a fost călugăr augustinian și
cercetător științific, cunoscut ca
fondator al geneticii.
Obiectul si metodele de studiu
Mazărea de grădină

Mazărea a fost aleasă din câteva motive usor de explicat:

•o plantă accesibilă, usor de cultivat, nepretenţioasă, ce prezintă mai
multe caractere discontinue cum ar fi:
culoarea florilor, seminţelor etc.
polenizarea plantelor este simplu de urmărit
• Mendel, a fost îndrumat de ambii săi profesori de la universitate
și de colegii de la mănăstire să studieze variația plantelor,
executându-și cercetările în grădina mănăstirii. Între 1856-1863 a
cultivat și a studiat plante de mazăre, experiențele sale ducând la
generalizările ce ulterior au devenit cunoscute ca:
„Legile eredității ale lui Mendel”
• PRIMA LEGE: legea uniformității hibrizilor în prima generație (F1);
• A DOUA LEGE: legea segregării caracterelor în generația a doua
(F2) sau legea purității gameților;
• A TREIA LEGE: legea asortării independente a caracterelor în
generația a doua (F2).
 Terminologie
• Genotip = constituția genetică a unui individ
•Fenotip = trăsătura observabilă, expresia unui anumit genotip în
condiții particulare de mediu
•Alela = variație a unei gene
•Locus = locația unei gene pe un anumit cromozom
•Homozigot = individ cu două alele identice la un anumit locus
•Heterozigot = individ cu alele diferite la un anumit locus
• Hibridizarea este procesul prin care se incrucișează doi indivizi
homozigoți care diferă între ei prin unul sau mai multe perechi de
caractere. În urma hibridizării rezultă HIBRIDUL.

Dacă diferă între ei printr-un singur caracter se numețte

monohibridare, iar dacă diferă prin două caractere se numește
dihibridare.
Legea purității gameților
gametii sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic continând doar
unul dintre factorii ereditari pereche. A fost elaborată în urma unui
experiment de monohibridare.
 Exemplu de monohobridare:

-s-au încrucișat două plante de mazăre care se deosebeau printr-un singur

caracter: forma boabelor;
-caracterul de bob neted este caracter dominant și se notează cu litera mare
("AA"); se notează cu "AA" deoarece este vorba despre un organism diploid;
se manifestă atât în stare homozigotă ("AA") cât și în stare
heterozigotă(“Aa”) .
-caracterul de bob zbârcit este caracter recesiv și se notează cu literă mică
(“aa”) care se manifestă doar în condiție homoziqotä, în stare heterozigotă nu
se manifestă:
-la formarea gameților se observă că fiecare gamet este pur din punct de vedere
genetic, adică conține un singur caracter din pereche: un organism "AA" va
forma 2 gameți fiecare având câte un "A"; un organism "Aa" va forma 2 gameți
— unul "A" și unul "a”;

-încrucișând aceste două varietăți de mazăre, Mendel a obținut în primul an

doar plante care aveau boabe netede;

-În anul următor a încrucișat organisme obținute în prima generație și, în

generația a doua, în anul al doilea, a obțininut 75% plante cu bob neted și 25%
plante cu bob zbârcit;
Legea segregării independente a perechilor de
caractere. A fost elaborată în urma unui
experiment de dihibridare .
Exemplu de dihibridare:
• -s-au încrucișat plante de mazăre care se deosebeau prin două perechi de
caractere ereditare:
• forma boabelor și culoarea acestora;
• -caracterele dominante sunt reprezentate de forma netedă a boabelor
("AA") și culoarea
• galbenă a acestora ("BB"), iar caracterele recesive sunt reprezentate de
forma zbârcită a
• boabelor ("aa") și culoarea verde a acestora ("bb");
-la formarea gameților se respectă prima lege mendeliană a eredității: plantele cu
caracterele dominante "AABB" vor forma gameți de tipul "AB"; plantele cu
caracterele recesive "aabb" vor forma gameți de tipul "ab"; plantele heterozigote
pentru ambele caractere "AaBb" vor forma 4 tipuri de gameți: "AB", "Ab", ”aB", "ab";

-În prima generație se obțin plante heterozigote care au boabe netede și galbene (se
manifestă caracterele dominante);
-În cea de-a doua generație se obțin plante cu boabe: netede și galbene,
netede și verzi, zbârcite și galbene, zbârcite și verzi; cele două categorii noi
de plante de mazăre care se formează în cea de-a doua generație
demonstrează faptul că cele două caractere dominante(neted cu galben),
respectiv cele două caractere recesive (zbârcit și verde) nu sunt
dependente
unele de altele și se pot transmite independent la descendenți; raportul
de segragare fenotipic obținut în F2 este de 9:3:3:1.
Mulțumesc pentru
atenție!