Adunarea numerelor naturale.

Exerci ț ii ș i probleme - varianta 2

1. Calculați:

Explicație |
Răspuns
Suma numerelor naturale de la 1 la 100 este egală cu .
2. Calculați:

Explicație |
Răspuns
Suma numerelor naturale de la 1 la 151 este egală cu .
3. Calculați:

Explicație |
Răspuns
Suma este .
4. Se consideră șirul de numere naturale 32, 37, 42, 47, 52, ... .
a) Care este termenul de pe locul 30?
b) Aflați suma primilor 23 de termeni.
Explicație |
Răspuns
a) Termenul de pe locul 30 este 177.
b) Suma primilor 23 de termeni este .

Un minut de istorie - Suma lui Gauss

Carl Friedrich Gauss a fost un geniu al matematicii, de

multe ori fiind numit „prințul matematicii”. S-a născut în anul 1777,

1|12
în Brunswick. A fost un copil precoce care și-a uimit profesorii și
apropiații. Multe povestioare despre copilăria lui au rămas de-a
lungul timpului, de exemplu chiar el povestea că a învățat să
numere înainte să învețe să vorbească. Una dintre aceste
povestioare se referă la adunarea numerelor naturale, sume
asemănătoare cu cele calculate de noi în acest articol. Învățătorul
său, J. G. Büttner, cunoscut pentru severitatea sa, a cerut elevilor
să calculeze suma numerelor naturale de la 1 la 100. Micul Carl a
observat că poate forma perechi astfel: 1+100=101, 2+99=101
etc.; avem 50 de perechi, deci suma este egală cu 101x50=5050.
Învățătorul și-a dat seama de geniul copilului și l-a ajutat,
cumpărându-i chiar o carte mai bună de matematică (aritmetică).
Destul de repede însă a recunoscut că nu mai are ce să-l învețe.
Carl Friedrich Gauss a fost preocupat de matematică, fizică,
astronomie, ajungând cunoscut în toată lumea.
Portretul de mai sus a fost realizat de pictorul danez Christian-
Albrecht Jensen, în anul 1840.

1. Calculați:

Explicație
Suma are un num ăr par de termeni

Metoda I - grup ăm termenii (form ăm

perechi)
Ne amintim că adunarea nu înseamnă doar calculul în sine, în
scris sau în minte. Am mai învățat că adunarea este comutativă (adică
rezultatul rămâne același chiar dacă schimbăm ordinea termenilor)
și asociativă (adică putem grupa termenii câte doi, pentru a calcula
mai ușor).
Privim cu atenție numerele pe care trebuie să le adunăm: 1, 2, 3, 4,
5, ..., 100. Sunt numere consecutive de la 1 la 100. Cele trei puncte
înlocuiesc o parte din aceste numere, pentru că ar fi fost prea multe

2|12
de scris. Primii cinci termeni ai sumei sunt scriși; să-i scriem și pe
ultimii cinci, să observăm mai ușor cum folosim proprietățile
adunării.

Am mai rezolvat exerciții în care am grupat convenabil

termenii; în acele exerciții am urmărit să formăm sute și zeci
„rotunde”, adică să „scăpăm” de unități, pentru a calcula mai ușor.
În acest caz, putem grupa termenii astfel încât să obținem sute sau
zeci întregi, fără unități? Observăm că 1 plus 99 egal 100; 2 plus 98
egal 100; 3 plus 97 egal 100 etc. Ultimul termen - 100 - rămâne
necuprins în aceste asocieri. Partea bună este că grupând astfel
termenii, obținem același rezultat (100); partea mai puțin bună,
care complică un pic lucrurile, este că grupăm câte doi în acest fel
primii 99 de termeni, adică un număr impar (nu se împarte exact la
2); inevitabil, rămâne încă un termen necuprins în calcule. Am
putea afla acest termen, dar pe noi ne intereseză să găsim o
metodă cât mai ușoară de a calcula această sumă. Lăsăm deoparte
acest mod de a grupa termenii (1 cu 99, 2 cu 98 etc.) și să
încercăm altă idee.
Să încercăm un alt mod de a grupa termenii. Suma are 100 de
termeni; dacă-i grupăm câte doi obținem 50 de astfel de perechi.
Ne interesează ca adunându-i câte doi, să obținem acealași rezultat.
Am văzut deja că se poate. Observăm că 1 plus 100 egal cu 101, 2
plus 99 egal tot cu 101, 3 plus 98 egal cu 101, 4 plus 97 egal cu
101 etc. Obținem 50 de astfel de perechi de numere care adunate
ne dau 101. Rezultă că suma numerelor naturale de la 1 la 100 este
egală cu 101 înmulțit cu 50 sau 101 adunat cu el însuși de 50 de
ori. Obținem că suma numerelor naturale de la 1 la 100 este egală
cu .

3|12
 Dacă numărul termenilor sumei este impar, atunci avem
nevoie să aflăm care este termenul din mijloc (grupând termenii
câte doi, unul va rămâne singur; pe acesta va trebui să-l aflăm - el
este termenul din mijloc).
Metoda II - dubl ăm suma
Adunarea este comutativă, deci rezultatul nu se schimbă dacă
schimbăm ordinea termenilor. Suma pe care trebuie s-o calculăm
are termenii scriși în ordine crescătoare, de la 1 la 100. Prima
metodă pe care am explicat-o puțin mai sus constă în formarea de
perechi, astfel încât adunate, cele două numere să dea aceeași
sumă. O altă variantă a acestei metode este să scriem încă o dată
suma de calculat, dar cu termenii în ordine descrescătoare, de la
100 la 1. Putem face asta pentru că adunarea e comutativă.

4|12
 Avantajul acestei variante este că se poate aplica și atunci
când numărul termenilor este impar, fără să fie nevoie să aflăm
care este termenul din mijloc.
2. Calculați:

Explicație
Suma are un num ăr impar de termeni

Metoda I - grup ăm termenii (form ăm

perechi)
Suma are 151 de termeni (număr impar) pentru că se adună
numerele de la 1 la 151. Dacă grupăm termenii câte doi, unul va
rămâne singur, pentru că 151 nu se împarte exact la 2 (obținem
restul 1). Trebuie să aflăm acest termen. Avem scriși primii cinci
termeni, să-i scriem și pe ultimii cinci, astfel încât să observăm mai
ușor cum se grupează.

5|12
 Grupăm termenii câte doi astfel: 1 cu 151, 2 cu 150, 3 cu 149
etc. (termenii egal depărtați). Fiind număr impar de termeni, unul
va rămâne fără pereche: este vorba de termenul din mijloc;
numărul termenilor aflați în fața lui este egal cu numărul termenilor
de după el. Știm câți termeni sunt în total (151). Fără cel din mijloc,
rămân 150 de termeni care pot fi grupați câte doi. Deci se formează
75 de perechi (150 împărțit la 2). Înseamnă că înaintea termenului
din mijloc sunt 75 de termeni, la fel și după el. Suma are termenii
consecutivi, deci termenul din mijloc, care rămâne fără pereche,
este 76.

Putem forma 75 de perechi de numere cu suma 152; numărul

76 rămâne singur. Deci suma numerelor de la 1 la 151 este egală
cu 152 adunat cu el însuși de 75 de ori (152 înmulțit cu 75), la care
adăugăm numărul 76. Obținem .

6|12
Metoda II - dubl ăm suma
Suma are un număr impar de termeni. Atunci când i-am
grupat câte doi, am văzut că un termen rămâne fără pereche -
termenul din mijloc, pe care a trebuit să-l aflăm. Pentru a evita
aceasta, putem să dublăm suma în loc să grupăm termenii (adică o
mai scriem o dată, dar cu termenii în ordine descrescătoare, apoi
adunăm termen cu termen).

7|12
Variante - suma numerelor naturale de la
1 la 151
La matematică, multe exerciții și probleme pot fi rezolvate prin
mai multe moduri. Dacă avem o sumă cu un număr imapr de
termeni și vrem să formăm perechi, dar fără a afla numărul din
mijloc, putem să facem câteva „artificii” de calcul pentru a ajunge la
o sumă cu un număr par de termeni.
a) Orice număr adunat cu 0 (zero) rămâne neschimbat. Suma
numerelor naturale de la 1 la 151 poate fi scrisă adăugând încă un
termen, numărul 0, care nu modifică rezultatul:

Avem acum un număr par de termeni și putem să formăm perechi.

b) Putem calcula suma numerelor naturale de la 1 la 150 (150 de
termeni, număr par), apoi adăugăm numărul 151:

8|12
c) Putem calcula suma numerelor naturale de la 1 la 152 (152 de
termeni, număr par), apoi scădem numărul 152:

3. Calculați:

Explicație
Suma are un num ăr impar de termeni;
suma numerelor naturale
consecutive de la 28 la 56

Indiferent dacă vom grupa termenii câte doi sau vom dubla
suma, avem nevoie să aflăm câți termeni are suma. De la 1 la 56
sunt 56 de termeni; suma începe cu numărul 28, iar înaintea lui
sunt 27 de numere (numerele de la 1 la 27 nu sunt cuprinse în
sumă). Facem diferența între 56 și 27 și obținem că suma are 29 de
termeni.

Grupăm termenii sumei câte doi: 28 și 56 (28 plus 56 egal cu 84),

29 cu 55 (29 plus 55 egal cu 84) etc. Fiind un număr impar de
termeni, unul va rămâne singur. Fără el, sunt 28 de termeni și deci
14 perechi (28 împărțit la 2). Asta înseamnă că termenul rămas
singur este al 15-lea termen al sumei, deci este 42 (28 este primul
termen al sumei, 28 plus 1 este cel de-al doilea, ..., 28 plus 14 este
cel de-al 15-lea termen al sumei).

9|12
 Calculăm suma numerelor naturale de la 28 la 56 și obținem
că este egală cu 1 218 (avem grijă să adunăm și numărul 42 rămas
singur, care nu are pereche).

10 | 1 2
4. Se consideră șirul de numere naturale 32, 37, 42, 47, 52, ... .
a) Care este termenul de pe locul 30?
b) Aflați suma primilor 23 de termeni.
Explicație
a) Care este termenul de pe locul 30
al ș irului de numere 32, 37, 42,
47, ...?
Avem un șir de numere naturale. Nu este un șir oarecare, există o
legătură între termenii lui. Observăm că fiecare termen, începând cu
al doilea, e mai mare decât cel din fața lui cu 5.

Adunarea repetată a aceluiași număr ne amintește de înmulțire: 5

plus 5 este egal cu 5 înmulțit cu 2, 5 adunat cu el însuși de 3 ori
este egal cu 5 înmulțit cu 3 etc. Ne mai amintim că orice număr
înmulțit cu 1 rămâne neschimbat, deci 5 poate fi scris ca 5 înmulțit
cu 1.

Observăm că pentru al doilea termen, 5 este înmulțit cu 1; pentru al

treilea termen, 5 este înmulțit cu 2; pentru al patrulea termen, 5
este înmulțit cu 3; înseamnă că pentru al 30-lea termen, 5 este
înmulțit cu 29, deci obținem că termenul de pe locul 30 este 177.

b) Afla ți suma primilor 23 de termeni.

Pentru a afla suma primilor 23 de termeni ai șirului, trebuie mai
întâi să aflăm care este al 23-lea termen. Acesta este 142.

11 | 1 2
Înseamnă că trebuie să calculăm suma:

Suma are un număr impar de termeni (23); grupăm termenii câte

doi, deci rezultă 11 perechi, iar termenul din mijloc, care rămâne
singur, este cel de-al 12-lea termen al șirului. Îl putem calcula; este
87.

Calculăm suma și obținem că este egală cu 2 001:

12 | 1 2