Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentam exercitii pe care le rezolvam dand factorul comun, dar si folosind regulile de calcul cu
puteri, cat si proprietatile relatiei de divizibilitate.
Folosim formula
Ca sa aratam ca numarul este divizibil cu 17 folosim regulile de calcul cu puteri, adica stim ca
Astfeln
Si obtinem:
Si obtinem ca este divizibila cu 17, deoarece cu ajutorul proprietatilor de la divizibilitate stim ca:
Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de factor comun, dar si proprietatile relatiei de
divizibilitate.
Probleme rezolvate cu Teorema impartirii cu rest si cu Teorema celor
Trei perpendicular
Inca cateva probleme rezolvate cu teorema impartirii cu rest si teorema celor trei
perpendiculare, rezolvate special pentru vizitatorii nostri.
1. Suma a 2 numere este 568. Aflati numerele stiind ca restul impartirii celui mai mare la cel mai mic
este 28 si catul 14.
Rezolvare.
Si
Deci cel mai mare numar este: 532 si cel mai mic numar este 36.
2. Determinati fractia a supra b, stiind ca este egala cu7 supra 5 si ca a ori b =1260
Solutie
Stim ca:
Si
Astfel avem
Iar
Mai mult,
Cu teorema celor trei perpendiculare obtinem si astfel am obtinut ca
Stim si ca
La fel ca mai sus OP este linie mijlocie in triunghiul ADC si cu teorema lui Pitagora obinem MP=15
cm.
Si astfel obtinem ca
Pentru a afla
Stim ca
Construim
Stim si ca
Deci cu Teorema celor trei perpendiculare obtinem:
Si astfel obtinem:
Stim ca O mijlocul lui AC si OQ||BC, deci cu Teorema liniei mijlocii obtinem OQ linie
mijlocie
Solutie:
Stim ca cel mai mare divizor comun al celor doua numere a si b este 12, adica factorii comuni ale
numerelor sunt numerele prime
Deci , unde x este un numar natural si , unde y este
numar natural.
Pentru
Si obtinem si deci conditia ca sa rezolvam aceste exercitiu sa
tinem cont la la cel mai mare divizor comun ca se iau toti factorii comuni o singura data la puterea
cea mai mica.
2. Aflati numerele a si b, stiind ca suma lor este 86, iar daca impartim numarul a la b obtinem catul 3
si restul 2.
Solutie:
Ca sa rezolvam aceste exercitiu trebuie sa folosim teorema impartirii cu rest.
Suma celor doua numere este:
a+b=86
a:b=3 rest 2
Iar cu teorema impartirii cu rest obtinem
Daca inlocuim mai sus
obtinem
Iar
Propun spre rezolvare mai multe probleme care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, probleme in care
folosim Teorema impartirii cu rest, dar si o problema de geometrie in care o sa ne reamintim notiunile
invatate in clasa a vi a.
1. Diferenta a 2 numere este 100 catul lor este 6 iar restul 5 . Aflati numerele.
Notam cu a, b numerele
Si avem ecuatia dar si catul 6 si restul 5, adica cu Teorema impartirii cu rest
avem:
obtinem
Si
2. Suma a 3 numere este 2298. Daca din fiecare numar se scade acelasi numar, se obtin respectiv
numerele: 380, 725, 1058. Aflati cele 3 numere.
Solutie
Notam cu x, y, z numerele
Stim ca
Fie n numarul care se scade, astfel avem ecuatia:
Dar si
Si
Acum adunand cele trei relatii obtinem:
1. Tatal are 42 de ani, iar cei doi copii ai sai au varsta/varstele de 12 ani si respectiv 14 ani. Peste
cati ani varsta tatalui va fi egala cu suma varstelor copiilor?
Solutie:
Stim ca tatal are 42 ani, iar cei doi copii au varsta de 12 ani si 14 ani.
Astfel formam ecuatiile:
2. Suma a doua numere intregi este 63. Impartind unul dintre numere la celalalt, se obtine catul 2 si
restul 9. Aflati numerele.
Solutie:
Notam cu x si y cele doua numere.
Si formam ecuatia Suma a doua numere intregi este 63.
, catul c=2 si r=9
Folosind Teorema impartirii cu rest obtinem
Deci am obtinut ecuatiile:
Si
Inlocuind cea de-a doua ecuatie in prima obtinem:
Iar
Daca mai aveti si alte probleme in care trebuie sa aplicati teorema impartirii cu rest va
recomandam sa folositi acest model de rezolvare. Pentru alte exercitii si probleme va stam la
dispozitie.
Alina si Dan au impreuna 22 ani .Daca Dan ar fi de doua ori mai in varsta , tot i-ar mai trebui un an
ca sa aiba de patru ori mai putin decat Alina . Sa se afle varstele celor doi copii . Multumesc !
Solutie:
Notam cu
x varsta Alinei
y varsta Dan
Dan ar fi de doua ori mai in varsta , tot i-ar mai trebui un an ca sa aiba de patru ori
mai putin decat Alina.
Iar Alina
a)
Obserervati ca mai intai am scazut din ambii membri termenul liber 3, iar apoi am efectua impartirea
numerelor intregi.
b) Notiunea noua care am mai invatat-o la numere intregi a fost modulul sau valoarea absoluta a
unui numar intreg, asadar rezolvam si o ecuatie cand avem si modulul unei expresii.
, la fel ca si
mai sus ecuatia nu are solutii in Z.
2.Rezolvati inecuatiile in Z.
a)
Observam ca nu avem o ecuatie de forma , deci trebuie sa o aducem la forma de mai
sus, astfel avem
, asadar solutiile inecuatiei sunt
Adica
Dar reintorcandu-ne la cea ce noi vrem sa discutam
Adica probleme care se rezolvam cu ajutorul ecuatiilor in Z.
dupa cum am zis probleme care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor am mai rezolvat, dar acum ne
reamintim etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru a rezolva problemele cu ajutorul ecuatiilor
in Z:
alegem necunoscuta, de cele mai multe ori alegem ca necunoscuta ceea ce ni se cere in problema
scriem datele problemei in functie de necunoscuta aleasa
punem problema in ecuatie
rezolvam ecuatia
verificam si interpretam rezultatul
Exemplu
1. Daca inmultim un numar cu 3, iar rezultatul il adunam cu 40, obtinem -260. Aflati numarul.
Solutie:
notam cu x numarul necunoscut
formam ecuatia
Solutie:
Notam cu
x varsta tatalui
y varsta mamei
y varsta fiului
Asadar este foarte important sa cunoastem etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru a rezolva
probleme, dar si sa stim sa rezolvam ecuatii in multimea numerelor intregi.
1. Comparati numerele:
si .
Solutie:
Ca sa comparam cele doua numere mai intai aducem numerele la forma cea simpla:
Astfel, pentru numarul a dam factor comun numarul
Si obtinem rezultatul
Iar in cazul numarului b, dam factor comun numarul
Acum, ca si mai sus, efectuam operatiile din paranteza rotunda, adica ridicarea la putere dar si
diferentele
Si obtinem:
Deci obtinem numerele: si
Acum pentru a compara cele doua numere ne folosim de regulile de comparare a puterilor pe care
le-am invatat.
Astfel observam ca in ambele numere avem numarul 17 deci acum trebuie sa comparam numerele
cu puteri, astfel stim ca avem acelasi exponent, deci comparam bazele si cum obtinem si ca
.
b) si
Observam ca avem doua numere irationale, deci pentru a compara cele doua numere introducem
mai intai factorii sub radicali si obtinem:
Dar si la b obtinemn .
, deci obtinem si ca
O alta modalitate de comparare a celor doua numere este sa calculam fiecare numar in parte, astfel
avem ca:
Deoarece stim ca
Iar
Deoarece stim ca
c) cu
Ca sa comparam cele doua numere folosim regulile de comparare a puterilor astfel pentru a
compara cele doua numere, fie aducem numerele la aceiasi baza, fie la acelasi exponent, pentru a le
putea compara.
Astfel
Astfel, cum avem si aceiasi baza si acelasi exponent, obtinem ca cele doua numere sunt egale,
adica a=b.
Folosim formula
Ca sa aratam ca numarul este divizibil cu 17 folosim regulile de calcul cu puteri, adica stim ca
Astfeln
Si obtinem:
Si obtinem ca este divizibila cu 17, deoarece cu ajutorul proprietatilor de la divizibilitate stim ca:
Asadar este foarte important sa cunoastem notiunea de factor comun, dar si proprietatile relatiei de
divizibilitate.
Rezolvarea este simpla. Trebuie sa stim regulile de rezolvare a problemelor cu ajutorul ecuatiilor. Cu
ajutorul datelor din problema se stabilesc necunoscutele si se formeaza ecuatiile.
Stim ca a achitat cumparatura cu 500 de lei si a primit rest 17 lei, adica 500-17=483 lei
Astfel avem ecuatia
Simplu, nu. Incercati si voi sa rezolvati probleme cu ecuatii folosind modele asemanatoare rezolvate
pe MatePedia.
2. Scrieti:
a) cel mai mare numar n de patru cifre, stiind ca indeplineste una din conditiile:
1) $latex 6000\leq n<6999$ Cel mai mare numar n de patru cifre care indeplineste conditia de mai
sus: n=6998 2) toate cifrele pere distincte: n=6842. a) cel mai mic numar n de patru cifre, stiind ca
indeplineste una din conditiile: 1) $latex 4000
Catul a doua numere naturale este 4 si restul 15. Daca din cel mai mare numar s-ar scadea nr
240,numerele ar deveni egale. Care sunt numerele?
Solutie
Pentru a rezolva problema mai intai stim ca
si r=15
Mai stim ca cele doua numere pe care trebuie sa le aflam sunt naturale.
Deci fie
cele doua numere naturale
Astfel daca aplicam Teorema impartirii cu rest obtinem
Dar mai stim si ca daca din cel mai mare numar scadem 240, numerele ar deveni egale, astfel
obtinem ecuatia
Observam ca cele doua numere pe care le-am gasit sunt naturale, acum sa efectuam si proba:
Daca impartim cele doua numere trebuie sa obtinem catul 4 si restul 15
Iar daca scadem din numarul cel mai mare 240, numerele ar deveni egale
Deci am gasit cele doua numere.
Exemplu :
Exemplu :
Dupa cum observati si din titlul acestui articol, acum o sa invatam sa transformam fractiile ordinare
cu puteri ale lui 10 in fractii zecimale.
Discutam despre scrierea fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie
zecimala .
Pentru a transforma o fractie ordinara cu numitor puteri ale lui zece procedam astfel:
ne asiguram ca la numitor sa avem puteri ale lui zece, daca nu avem, prin amplificare incerca sa
gasim puteri ale lui zece.
Pentru a intelege mai bine transforma urmatoarele fractii:
Astfel fractia:
La fractia de mai sus, observam ca avem numitorul 10, adica exponentul este 1 si astfel stim ca la
numarator se muta virgula peste o cifra, adica avema 9, 0 sin obtinem 0,9
In cazul exemplului de mai sus observam ca , adica mutam virgula peste doua cifre de la
dreapta la stanga.
c) (se citeste 7 intregi si 31 miimi)
In cazul exemplului de mai sus avem , adica mutam virgula de la dreapta la stanga peste
3 cifre si obtinem 7,031
Dar cum sa scriem urmatoarea fractia ordinara sub forma de fractie zecimala?
d) .
Observati ca numitorul este 4, deci trebuie sa gasim un numar cu care sa amplificam fractia astfel
incat sa gasim la numitor o putere a lui 10, adica o fractie ordinara cu numitorul o putere a lui 10,
astfel daca amplificam fractia cu 25 obtinem , adica un intreg si 75 miimi.
Observati ca avem la numitor 100, adica , astfel punem virgula peste doua cifre de la stanga la
dreapta.
O fractie zecimala este compusa din doua parti: partea intreaga si partea zecimala.
Exemplu: 2, 345
Observatie: Dupa ultima zecimala putem adauga oricate zerouri am vrea, numarul ramane acelasi.
Exemplu :
Daca numitorul unei fractii ordinare ireductibile contine si alti factori in afara de 2 si 5, atunci acea
fractie nu poate fi scrisa sub forma unei fractii zecimale finite (adica sa contina un numar finit de
termeni).
Dupa cum bine stiti daca putem sa transformam o fractie ordinara in fractie zecimala, putem realiza
si invers, adica sa transformam o fractie zecimala in fractie ordinara.
Exemplu:
a) ,la numarator scriem numarul fara virgula, adica 127, iar la numitor scriem cifra 1
urmata de atatea zerouri cate cifre sunt dupa virgula, adica 100.
b) .
Exercitii:
a)
Observati ca am amplificat fractia cu 125 pentru a putea obtine la numitor o putere a lui 10, iar apoi
pentru a transforma fractia ordinara obtinuta in fractie zecimala, punem virgula dupa trei cifre de la
dreapta spre stanga si cum in fata numarului, nu mai avem alta cifra adaugam 0 si astfel obtinem 0,
375.
b)
c)
d)
a)
Dupa cum am spus si mai sus, pentru a scrie fractia zecimala in fractie ordinara, scriem la numarator
numarul asa cum este iar la numitor scriem cifra 1 urmata de atatea zerouri cate cifre sunt dupa
virgula, adica 10.
b)
Iar daca scoatem intregii din fractie obtinem:
Astfel
Sau altfel:
Adica scriem partea intreaga in fata liniei de fractii, adica intregul si la fractia ordinara scriem la
numarator numarul de dupa virgula, iar la numitor 1 urmat de doua zerouri, deoarece avem doua
cifre dupa virgula.
Similare
Despre notiunea de fractie am mai invatat pana acum.Stim ca am invatat sa calculam o fractie dintr-
un numar, cand o fractie este subunitara sau supraunitare sau echiunitara, dar si sa simplificam sau
sa amplificam o fractie, acum a venit vremea sa discutam despre Adunarea si scaderea unor fractii
ordinare care
Puterea a treia a unui numr natural , adica , se numeste cubul numarului , astfel se citeste a
la cub.
Sirul de numere
Fie x un numar natural, atunci ultima cifra a unui numar natural se noteaza
Ca sa invatam mai usor patratele perfecte trebuie sa stim ca ultima cifra a unui patrat perfect poate
fi: 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Ca sa ne dam seama de unde le obtinem invatam patratele perfecte pana la 10 si invatam ultima
cifra pentru fiecare patrat perfect.
Deci ca sa fie patrat perfect un numar trebuie sa aiba ultima cifra: 0, 1, 4, 5, 6, 9. (luam ultima cifra a
patratelor perfect)
De aici obtinem si o metoda prin care putem sa demonstram ca un numar este sau nu patrat perfect.
Deci daca ultima cifra a unui numar este diferita de: 0, 1, 4, 5, 6, 9 atunci numarul nu este patrat
perfect sau altfel spus putem spune ca un numar nu este patrat perfect daca ultima cifra este 2, 3, 7,
8.
Exemple:
1) Aratati ca urmatoarele numere nu sunt patrate perfecte:
a)
Calculam ultima cifra a numarului de mai sus:
Ca sa calculam ultima cifra a numarului de mai sus am scris baza asa cum este si am impartit
exponentul la 4, iar restul obtinut l-am trecut la exponent adica 1, iar 2 la puterea 1 este 2.
Deci ultima cifra a numarului este 2 si nu este patrat perfect.Ca sa fie patrat perfect trebuia sa aiba
ultima cifra 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Ca sa demonstram ca numarul nu este patrat perfect calculam ultima cifra a numarului respectiv,
astfel pentru inceput calculam ultima cifra a lui 1998, care este 8, iar apoi calculam ultima cifra a
exponentului prin impartirea exponentului la 4 si astfel, daca impartim numarul 1999:4 obtinem catul
499 rest 3, iar pe noi restul 3 ne intereseaza.
Deci iar ultima cifra a lui 512 este 2 si astfel obtinem ca numarul nu este patrat perfect.
Cand aveam numere naturale fara ridicare la putere, comparam, in functie de ce aveam. Adica: zeci,
sute, mii, sute de mii, milioane, comparam de la dreapta la stanga si observam care cifra este mai
mare si astfel gaseam numarul cel mai mare, important era sa vedem la ce ordin de marime suntem.
Ca sa ne fie mai usor cu compararea si ordonarea puterilor trebuie sa invatam anumite reguli de
comparare:
astfel daca avem aceeasi baza ne uitam la exponent, iar numarul care are exponentul mai mare
este cel mai mare
Exemplu:
Cum 101>83, rezulta ca , avem aceeasi baza dar primul exponent este mai mare decat
cel de-al doilea.
Regula:
-daca nu avem aceeasi baza, dar avem acelasi exponent, dintre doua numere mai mare este cel
care are baza mai mare.
Exemplu: si
Astfel
Iar ultima regula este aceea in care nu avem nici aceeasi baza nici acelasi exponent. In acest caz
incercam sa aducem fie la aceiasi baza fie la acelasi exponent, in functie de ce observam la cele
doua numere.
Exemplu:
Observam ca nu avem nici aceeasi baza si nici acelasi exponent, astfel obsevam ca avem in ambele
cazuri puteri ale lui 10, deci
Si
Astfel am adus cele doua numere la acelasi exponent si aplicam regula a doua:
Exercitii:
1) Comparati numerele
si
b) si
c) si
d) si
e) si
Solutie
a)
Privind cele doua numere, obsevam ca pe primul putem sa-l scriem in baza 3, deoarece ,
obsevam ca cel de-al doilea numar este deja in baza 3 si astfel am adus cele doua numere in
aceeasi baza si astfel putem sa le comparam:
Si astfel obtinem
Observam ca trebuie sa lucram si primul numar la exponent, ca sa putem sa aducem la acelasi
exponent.
Solutie
Calculand
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
1. determinati cate nr de forma abc verifica relatia abc=cba
100a+10b+c=100c+10b+a
99a-99c=0
99(a-c)=0 cand
a=c
Considerand ca a e diferit de 0 avem 9 posibilitati: a=c=1, a=c=2,...,a=c=9
Dar ce valori poate lua b ? desigur, oricare din valorile: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 adica 10 valori.
Deci in total pot exista 9x10=90 numere.
Exemple:
101,111,121,131,...,191
.
.
.
909,919,929,939,...,989,999
Relatia se mai poate scrie si asa: (100*a+10*b+c) (asta e primul numar/termen) - 10*a-b (pentru al doilea) - c =
486. Primul "c" cu ultimul se reduc si dupa efectuarea calculelor, ramane asa: 90*a+9*b=486.
De unde "a" nu poate fi decat 5 iar b=4, iar c oricat (ca si cifra; adica c nu poate fi decat 0, 1, 2, 3.... 8 sau 9).
435=400+30+5=4102+3101+5100
Exemple de numere in baza zece
Numrul 123 se scrie n baza 10 astfel :
Solutie
Calculand
Scriind toate numerele de mai sus din baza zece in sistemul zecimal obtinem:
Inca din scoala primara am invatat sa scriem si sa citim numerele naturale in sistemul de numeratie
zecimal.
Deci, prima grupa de numere citita de la stanga la dreapta este grupa milioanelor, urmatoarea grupa
este grupa miilor, iar ultima grupa grupa sutelor.
Astfel ordinul de marime de la dreapta spre stanga este: untitati, zeci, sute
In functie de feul in care scriem un numar natural, folosim un sistem zecimal si un sistem pozitional.
Foarte important pentru exercitii este sa stim ca trecerea de la un ordin de marime la un ordin
superior se face dupa 10 unitati de ordin inferior: baza de numeratie zece.
Exemplu:
Numarul
Astfel numarul
Sau
Din punct de vedere istoric, primul sistem de numeratie folosit a fost sistemul roma, care foloseste
cifre romane si este un sistem nepozitional.
I=1
V=5
X=10
L=50
C=100
D=500
M=1 000
Exercitii:
a)
Pentru
a=7, obtinem:
Si
a) XXVI=10+10+5+1=26
b) CXC=100+100-10=100+90=190
c) CXLVII=100+50-10+5+1+1=100+40+2=147
d) MCXXXIX=1000+100+10+10+10+10-1=1100+30+9=1139
e) DXIX=500+10+10-1=500+10+9=519.
Astfel daca exista un ordin de marime mai mic in fata unuia mai mare se efectueaza operati de
scadere.
a) 1964=MCMLXIV
b) 2 012=MMXII
c) 1 111=MCXI
d) 197=CXCVII
Exemplu: si
In cazul exemplului e mai sus observam ca avem aceeasi baza, deci comparam exponentii si
observam ca 17<31, deci obtinem ca .
Regula: Cand avem aceesi baza comparam exponetii.
daca , atunci
Regula in cuvinte putem sa spunem ca este: dintre doua puteri care au acelasi exponent, mai mica
este cea care are baza mai mica.
Exemplu: si
Observam ca in cazul exemplului de mai sus avem acelasi exponent, deci comparam bazele, stim ca
2<3, adica obtinem ca Regula: Cand avem aceeasi exeponetii comparam bazele. daca
in cazul in care avem sa comparam doua puteri care nu au nici aceiasi baza nici acelasi exponent,
daca este posibil, fie aducem puterile la acelasi exponent si suntem in cazul celei de-a doua regula,
fie aducem puterile la aceiasi baza si comparam exponentii.
Exemplu: si
Observam ca in cazul exemplului de mai sus nu avem nici aceeiasi baza nici acelasi exeponent, deci
trebuie sa aducem cele doua numere fie la aceeasi baza fie la acelasi exponent. Astfel stim ca
Deci cel de-al doilea numr devine: Observatii ca am adus
cele doua numere la aceeasi baza. Cum avem aceeasi baza comparam exponetii si astfel
obtinem
Aplicatii:
Iar ultimul numar are deja exponentul 20, astfel am obtinut numerele
Astfel in mod descrescator obtinem sirul
Adica