,,CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA

DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI
TEHNICII"
 INTRODUCERE
Ştiinta românescă începe sa aducă o
contribuţie la patrimoniul ştiinţei universale,
iar unele dintre descoperirile noastre
dobândesc o larga notorietate internaţionala.
Ştiinţa românească este ilustrată de o pleiadă
de învăţaţi ale căror realizări sunt adesea
deschizătoare de noi orizonturi.
 DESCOPERIRI ŞTIINŢIFICE
Matematica: Spiru Haret, teză despre mecanica
cerească, doctorat la Paris.
Gheorghe Ţiţeica- domeniul geometriei,
suprafeţele ,,Ţiţeica”, curbele şi reţelele care îi
poartă numele.
D. Pompeiu – funcţiile Pompeiu, a introdus
noţiunea de distanţă între două mulţimi închise.
Dan Barbilian (Ion Barbu) – spaţiile Barbilian.
Simion Stoilow – teoria tipologică a funcţiilor.
Grigore Moisil – logica matematică.
 GHEORGHE ŢIŢEICA
matematician şi pedagog român;
 profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala
Politehnică din Bucureşti;
membru al Academiei Române şi al mai multor academii
straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia;
a creat unele capitole din geometria diferenţială proiectivă
şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi
reţele care îi poartă numele;
împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a
înfiinţat revista „Gazeta matematică”;
GHEORGHE ŢIŢEICA
 Grigore C. Moisil
Este considerat părintele
informaticii româneşti.
Lucrări:
1929: La mecanique
analytique des systemes
continus.
1942: Logique modale
1954: Introducere în
algebră.
1959: Teoria algebrică a
mecanismelor automate.
 FIZICA
 George (Gogu)
Constantinescu
Descoperitorul sonicităţii.
Horia Hulubei- domeniul
razelor X.
 Ştefan Procopiu-
magnetofonul
Atomic, şi efectul Procopiu.
 Alexandru Proca –
ecuaţiile Proca.
 MEDICINA
VICTOR BABEŞ – microbiologie;
ION CANTACUZINO – imunologie;
GHEORGHE MARINESCU – neurologie;
CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie;
NICOLAE PAULESCU – fiziologie;
ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie;
ANA ASLAN – gerontologie;
GEORGE EMIL PALADE – biologie;
 VICTOR BABEŞ
a fost un bacteriolog
român, fondator al şcolii
româneşti de
microbiologie, membru
al Academiei Române
din 1893.
a pus un accent deosebit
în problemele de
tuberculoză, lepră,
vaccinare.
 GHEORGHE MARINESCU

A fost un medic
neurolog român,
profesor la Facultatea de
Medicină din Bucureşti,
membru al Academiei
Române, fondatorul
Şcolii Româneşti de
Neurologie.
 CONSTANTIN I. PARHON
a fost un medic
endocrinolog şi
neuropsihiatru român;
în anul 1928, este ales
ca membru al
Academiei Române
în 1946, Regele Mihai
fondează Institutul de
Endocrinologie, sub
numele de
“C.I.Parhon”;
 NICOLAE PAULESCU

om de ştiinţă român,

medic şi fiziolog,
profesor la Facultatea de
Medicină din Bucureşti,
a descoperit Insulină.
1969 meritele şi
prioritatea lui Nicolae
Paulescu în descoperirea
tratamentului
antidiabetic.
 GEORGE EMIL PALADE

a fost un medic şi om de
ştiinţă american de
origine română,
specialist în domeniul
biologiei celulare;
laureat al Premiului
Nobel pentru Fiziologie
şi Medicină în anul
1974,
 ANA ASLAN
a fost medic român
specialist în gerontologie
în 1952 a înfiinţat
Institutul de Geriatrie
Bucureşti, primul institut
de acest tip din lume
în 1952, a preparat
produsul farmaceutic
Gerovital H3, cu acţiune
în tratamentul
fenomenului de
îmbătrânire
 BIOLOGIA
Naturalist, biolog,
zoolog, ecolog,
oceanolog şi profesor
universitar român. Este
întemeietorul Muzeului
Naţional de Istorie
Naturală din Bucureşti,
care îi poartă numele.
 EMIL RACOVIŢĂ
 Savant, explorator,
speolog şi biolog român,
considerat fondatorul
biospeologiei. Preşedinte
al Academiei Române.
Este recomandat să
participe ca naturalist al
Expediţiei antarctice
belgiene (1897-1899) la
bordul navei Belgica.
 GEOGRAFIA

Spătarul Nicolae
Milescu, cercetător şi
cartograf al Siberiei.
Dimitrie
Cantemir,
,,Descrierea
Moldovei”.
 ISTORIA
Dimitrie Cantemir,
lucrarea ,,Istoria
creşterii şi descreşterii
Imperiului Otoman”.
A.D. Xenopol
Nicolae Iorga
Vasile Pârvan
,,Getica”
 INVENŢII TEHNICE
Aeronautica: Traian Vuia – constructorul
primului avion care s-a ridicat de la sol numai prin
forţa motorului său. Întâiul zbor mecanic realizat
în premieră mondială. A realizat primele
elicoptere.
Henri Coandă- primul avion cu reacţie din lume.
A realizat primul avion bimotor şi primul avion cu
elice propulsive. Descoperitorul efectului Coandă.
Aurel Vlaicu- primul avion de construcţie
metalică şi sistemul de răcire a cilindrilor
motorului.
 TRAIAN VUIA

Inventator român,
pionier al aviaţiei. În
1906 el a realizat primul
zbor autopropulsat (fără
catapulte sau alte
mijloace exterioare) cu
un aparat mai greu decât
aerul.
 HENRI COANDĂ
Academician şi
inginer român, pionier
al aviaţiei, fizician,
inventator, inventator
al motorului cu
reacţie şi descoperitor
al efectului care îi
poartă numele
 AUREL VLAICU
Inginer român,
inventator şi pionier al
aviaţiei române şi
mondiale.
În 1908 construieşte
un planor cu care
efectuează un număr
de zboruri. În 1912 a
câştigat cinci premii
memorabile (1 premiu
I si 4 premii II) la
mitingul aerian de la
Aspern, Austria.
AERONAUTICA
AERONAUTICA
AERONAUTICA
 RACHETELE

Sasul Conrad Haas din Sibiu – cel care a

preconizat în sec. al XVI-lea rachetele
multiple cu trei trepte de aprindere.
Al. Ciurcu- concepe propulsorul cu reacţie.
AERONAUTICA
 CONSTRUCŢIILE
 Anghel Saligny,
academician, inginer
constructor, ministru şi
pedagog român, este
considerat unul dintre
pionierii tehnicii mondiale
în proiectarea şi
construcţia podurilor şi
silozurilor cu structură
metalică, respectiv de
beton armat, unul dintre
întemeietorii ingineriei
româneşti.
Sistemul de poduri de la
Cernavodă.
 ALTE INVENŢII
Petrochimia – Lazăr Edeleanu, procesul de rafinare a
petrolului cu bioxid de sulf.
I.S. Gheorghiu – cercetare în domeniul electrotehnicii.
Ştefan Gheorghiţă – hidrodinamica, dinamica corpurilor
poroase.
Elie Carofoli- mecanica fluidelor.
Augustin Maior – telefonia multiplă.
Ştefan Odobleja- cibernetica.
T. Saidel – agricultură, clasica metodă ,,S” pentru
determinarea pH –ului solului.
A. Persu – automobilul aerodinamic.
 Priorităţi româneşti în domeniul
ştiinţei şi tehnicii
descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu );
descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu );
descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu );
întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă );
întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin
I. Parhon );
întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja );
inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă );
primul zbor mecanic ( Traian Vuia );
 CONCLUZII:
Românii au avut o contribuţie majoră la
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii.
Descoperirile ştiinţifice şi tehnice ale oamenilor
de ştiinţă români au atras atenţia şi recunoaşterea
lumii ştiinţifice internaţionale.